Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 68/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 68/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 19-03-2014 în dosarul nr. 76/42/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
SENTINȚA NR. 68
Ședința publică din data de 19 martie 2014
Președinte – I. N.
Grefier – C. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind judecarea plângerii formulate potrivit art. 2781 Cod proc. penală de petentul T. M., domiciliat în Ploiești, ., județul Prahova, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 762/P/2012 din data de 19.02.2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și împotriva rezoluției nr. 1845/II/2/2013 din 24.12.2013 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, privind pe intimații - magistrați judecători: S. I., S. G., C. V., B. A., O. G., S. I., I. C. - decedat pe parcursul procesului.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul T. M., lipsă fiind intimații S. I., C. V., B. A., S. I., S. G. și O. G..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Petentul T. M. având cuvântul învederează că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat. Arată că tot ceea ce a avut de susținut se regăsește în cererile sale și depune la dosar concluzii scrise la care sunt atașate înscrisuri.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul susține că intimatul B. A. este în prezent președintele Consiliului Superior al Magistraturii iar potrivit art. 48 alin. 2 cu referire la art. 40 alin. 1 din Noul Cod de procedură penală, competența revine instanței supreme, motiv pentru care invocă excepția de necompetență a Curții de Apel Ploiești, solicitând admiterea acesteia și declinarea soluționării cauzei în favoarea Î.C.C.J.
Petentul T. M. având cuvântul susține că dosarul s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești deoarece la momentul formulării cererii intimatul B. A. nu era președintele C.S.M. În opinia sa, declinarea competenței ar trebui pronunțată în favoarea Tribunalului Prahova - Secția C. și Administrativ Fiscal.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Cu adresa nr. 98/II/2/2014 din 28 ianuarie 2014, P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a înaintat instanței sesizarea formulată de T. M. spre competentă soluționare, conform art. 2781 Cod proc. penală, împreună cu dosarul nr. 762/P/2012 și lucrarea nr. 1845/II/2/2013, cauza fiind înregistrată curtea de apel la data de 30 ianuarie 2014 sub nr._ .
Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei rezultă că prin rezoluția nr. 762/P/2012 din 19 februarie 2013, P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrații judecători S. I., I. C., C. V., B. A., S. I., S. G. și O. G. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246 Cod penal, art. 289 Cod penal și art. 291 Cod penal, constatându-se, în urma efectuării actelor premergătoare, că a intervenit prescripția răspunderii penale, astfel că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare.
Plângerea formulată de petentul T. M., conform art. 275 - art. 278 Cod proc. penală, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale a fost respinsă, ca tardivă, prin rezoluția nr. 1845/II/2/2013 din data de 24 decembrie 2013 adoptată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Examinând excepția de necompetentă a instanței invocată de Ministerul Public, prin reprezentant legal, în raport de dispozițiile cuprinse în art. 47 alin. 1 Cod proc. penală, cu referire la art. 40 alin. 1 și art. 48 alin.2 din același cod și având în vedere calitatea intimatului B. A., Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, constată că aceasta este întemeiată și o va admite, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu art. 47 alin. 1 Cod proc. penală, excepția de necompetență după calitatea persoanei a instanței inferioare celei competente potrivit legii, poate fi invocată în tot cursul judecății până la pronunțarea hotărârii definitive iar potrivit art. 40 alin. 1 din același cod, Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță, printre altele, infracțiunile săvârșite de membrii Consiliului Superior al Magistraturii ori de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De asemenea, art. 48 alin. 2 Cod proc. penală, stipulează că dobândirea calității după săvârșirea infracțiunii nu determină schimbarea competentei, cu excepția infracțiunilor săvârșite de persoanele prevăzute la art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală.
Constatând că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă la data de 19 februarie 2013 de P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr. 762/P/2012 privește, printre alți magistrați judecători, pe domnul B. A., judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, în prezent, Președintele Consiliului Superior al Magistraturii iar potrivit art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală, infracțiunile săvârșite de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție ori de membrii Consiliului Superior al Magistraturii se soluționează, în primă instanță, de Înalta Curte de Casație și Justiție, se concluzionează că excepția de necompetență a instanței invocată de procuror este întemeiată, astfel că în baza disp. art. 50 Cod proc. penală rap. la art. 47 alin. 1 și art. 40 alin. 1 Cod proc. penală, va fi admisă și se va dispune declinarea competenței de soluționare a plângerii în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Potrivit art. 275 alin. 3 Cod proc. penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Declină competența de soluționare a plângerii întemeiată pe disp. art. 2781 Cod procedură penală formulată de petentul T. M. împotriva rezoluției de neîncepere a urmării penale nr.762/P/2012 din data de 19 februarie 2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și rezoluției nr. 1845/II/2/2013 din data de 24 decembrie 2013 adoptată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie 2014.
Președinte, Grefier,
I. N. C. M.
Red.I.N./BER
2 ex./02.04.2014
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 94/2014. Curtea... | Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 1298/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
