Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 102/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2014

Decizia nr. 102/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 20-02-2014 în dosarul nr. 5860/105/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA NR.102

Ședința publică din data de 20 februarie 2014,

Președinte: - G. D.

Judecător: - C. G.

Grefier: - M. M.

M. Public a fost reprezentat de procuror M. I., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, cu sediul în Ploiești, ..22, județul Prahova, împotriva sentinței penale nr.488/01.11.2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care inculpatul L. I., fiul lui C. și E., născut la data de 12.03.1969 în Ploiești, Jud. Prahova, domiciliat în Ploiești, ..4 ., CNP_, cetățean român, studii medii, stagiul militar satisfăcut, necăsătorit, fără antecedente penale, a fost condamnat după cum urmează:

I. În baza disp.art.6 din Legea 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea disp.art.320/1 alin.1-4 si 7 cod procedură penală, infracțiunea de reținere și nevărsare la sursă, cu intenție, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, faptă din perioada octombrie 2003 – ianuarie 2007 la pedeapsa de 1(un) an închisoare.

II. În baza disp.art.9 alin.1 litera b din Legea 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea disp.art. 41 al.2. cod penal și a disp.art.320/1 alin.1-4 și 7 c.pr.penală, infracțiunea de evaziune fiscală, faptă din perioada octombrie 2003 – decembrie 2006 la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare și 3(trei) ani interzicerea drepturilor prev. de disp. art.64 lit.a,b și c cod penal, cu excepția dreptului de a alege, ca pedeapsă complementară.

III. În baza disp.art.9 alin.1 litera a din Legea 241/2005 privind prevenirea si comiterea evaziunii fiscale, cu aplicarea disp.art.41 al.2 cod penal si a disp.art.320/1 alin.1-4 si 7 cod pr.penala, infracțiunea de evaziune fiscală, faptă din perioada aprilie 2007-august 2008, la pedeapsa de 2(doi) ani și 6(șase) luni închisoare și 2(doi) ani interzicerea drepturilor prev. de disp. art.64 lit.a,b și c cod penal, cu excepția dreptului de a alege, ca pedeapsă complementară.

În baza disp.art.33 litera a cod penal și a disp.art.34 lit.b cod penal și art.35 alin.1 și 2 cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului urmând ca în final acesta să execute pedeapsa cea mai grea și anume aceea de la 3(trei) ani închisoare și 3(trei) ani interzicerea drepturilor prev. de disp. art.64 lit.a,b și c cod penal, cu excepția dreptului de a alege, ca pedeapsă complementară.

S-au aplicat disp.art.71 cod penal raportat la disp.art.64 lit.a,b si c, cod penal, cu excepția dreptului de a alege.

Pedeapsa complementară aplicată inculpatului privind interzicerea drepturilor prevăzute de disp.art.64 literele a,b,si c cod penal, cu excepția dreptului de a alege, se va executa în condițiile prevăzute de disp.art.66 cod penal.

In baza disp. art.86/1 alin.1 și 2 cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de cea mai grea și anume aceea de la 3(trei) ani închisoare și 3(trei) ani interzicerea drepturilor prev. de disp. art.64 lit.a,b și c cod penal, cu excepția dreptului de a alege, ca pedeapsă complementară.

În baza disp.art.86/2 alin.1. C.penal. termenul de încercare se va compune din durata pedepsei aplicate inculpatului la care se va adăuga un interval de timp de 3 (trei) ani fiind în final de 6(șase) ani.

Conform art.86/3 al.1. C.penal pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova ;să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu sau locuință și orice deplasare care depășește 8 (opt) zile, precum si întoarcerea;să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza disp.art.359 alin.1. C.pr.penală s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării disp.art.86/4 alin.2, 83 si 84 cod penal, a căror încălcare atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, respectiv dacă comite o nouă infracțiune în cadrul termenului de încercare, nu-și îndeplinește obligațiile civile stabilite prin prezenta sentință, până la expirarea termenului de încercare ori îndeplinește cu rea credință măsurile de supraveghere ori obligațiile stabilite de instanță.

În baza disp.art.359 alin.3. C.pr.penală o copie de pe prezenta hotărâre se va comunica și organului de poliție de la localitatea unde are reședința (rezidența) inculpatul.

În baza disp.art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

În baza disp.art.346 alin.1 C.pr.penală raportat la disp.art.14-15 C.pr.penală cu aplicarea disp.art.998-999 cod civil si art.1000 alin.3. cod civil si art.1003 cod civil (legea veche) s-a admis acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generala a Finanțelor Publice Prahova și a fost obligat inculpatul să plătească acestei părți civile suma de 60.664 lei despăgubiri civile, reprezentând obligații către bugetul general consolidat al statului la care s-a adăugat obligația fiscală accesorie potrivit codului de procedură fiscală, calculate de la data rămânerii definitive a prezentei si până la plata efectivă a debitului datorat.

S-a luat act că nu s-au instituit măsuri asigurătorii, nefiind identificate bunuri imobile în proprietatea inculpatului L. I..

În baza disp.art.21 lit.g, din Legea 26/1990, republicata, cu aplicarea disp.art.13 alin 1 si 2 din Legea 241/2005 la data rămânerii definitive a prezentei, se va comunica la Oficiul Registrului Comerțului Prahova o copie de pe dispozitivul acesteia pentru a se efectua mențiunile prevăzute de lege.

În baza disp.art.191 al.1,2 si 3 C.pr.penală a fost obligat inculpatul la 1100 lei cheltuieli judiciare către stat cuprinzând inclusiv cheltuielile judiciare din faza de urmărire penală.

La apelul nominal făcut la prima strigare a cauzei, în ședință publică au lipsit părțile: apelantul-parte civilă Ministerul Finanțelor Publice și intimatul-inculpat L. I..

Curtea a dispus lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea desemnării unui apărător din oficiu pentru intimatul-inculpat L. I., întrucât asistența judiciară a inculpatului este obligatorie.

La a doua strigare a cauzei au lipsit părțile: apelantul-parte civilă Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești și intimatul-inculpat L. I. pentru care din oficiu a răspuns avocat N. M. din cadrul Baroului Prahova (împuternicire avocațială nr._/20.02.2014).

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat N. M., apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul-inculpat L. I. precizează că nu are alte cereri de formulat.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul declară că nu sunt chestiuni prealabile de discutat.

Curtea, luând act că părțile nu mai au cereri de formulat sau de dat explicații, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului, potrivit art. 420 alin.6 din Noul Cod de proc. penală.

Avocat N. M., având cuvântul pentru intimatul-inculpat L. I. solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale pronunțate de Tribunalul Prahova.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul consideră că sunt întemeiate criticile formulate de partea civilă cu privire la modalitatea de soluționare a laturii civile. Prin hotărârea pronunțată de prima instanță, inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile în cuantumul solicitat, fără a fi acordate și obligațiile fiscale accesorii aferente sumei cu care s-a constituit parte civilă de la data exigibilității sumei.

Solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței, și obligarea inculpatului și la plata accesoriilor calculate de la data creări bazei impozabile până la data efectivă a plății.

CURTEA:

Asupra apelului penal de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 488/01.11.2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-au dispus următoarele:

II. În baza disp.art.9 alin.1 litera b din Legea 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea disp.art. 41 al.2. cod penal și a disp.art.320/1 alin.1-4 și 7 C.pr.penală, infracțiunea de evaziune fiscală, faptă din perioada octombrie 2003 – decembrie 2006 la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare și 3(trei) ani interzicerea drepturilor prev. de disp. art.64 lit.a,b și c cod penal, cu excepția dreptului de a alege, ca pedeapsă complementară.

S-au aplicat disp.art.71 cod penal raportat la disp.art.64 lit.a,b si c, cod penal, cu excepția dreptului de a alege.

Conform art.86/3 al.1. C.penal, s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu sau locuință și orice deplasare care depășește 8 (opt) zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza disp.art.359 alin.3. C.pr.penală o copie de pe prezenta hotărâre se va comunica și organului de poliție de la localitatea unde are reședința (rezidența) inculpatul.

În baza disp.art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate, inculpatul se va suspenda si executarea pedepsei accesorii.

În baza disp.art.346 alin.1 C.pr.penală raportat la disp.art.14-15 C.pr.penală cu aplicarea disp.art.998-999 cod civil și art.1000 alin.3. cod civil si art.1003 cod civil (legea veche) s-a admis acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generala a Finanțelor Publice Prahova și în consecință a fost obligat inculpatul să plătească acestei părți civile suma de 60.664 lei despăgubiri civile reprezentând obligații către bugetul general consolidat al statului la care s-a adăugat obligația fiscală accesorii potrivit codului de procedură fiscală, calculate de la data rămânerii definitive a prezentei si până la plata efectivă a debitului datorat.

S-a luat act că nu s-au instituit măsuri asigurătorii, nefiind identificate bunuri imobile în proprietatea inculpatului L. I., iar în baza disp.art.21 lit.g, din Legea 26/1990, republicata, cu aplicarea disp.art.13 alin 1 si 2 din Legea 241/2005, s-a dispus ca la data rămânerii definitive a prezentei, să se comunice la Oficiul Registrului Comerțului Prahova o copie de pe dispozitivul acesteia pentru a se efectua mențiunile prevăzute de lege.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin Rechizitoriul nr.23/P2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului L. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.6 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art.41 alin.2 Cp.,art. 9 alin.l lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplic, art.41 alin.2 Cp., art. 9 alin.1 lit.a din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 Cp., cu aplic. art. 33 lit. a Cp.

Prin același rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire a inculpatului L. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 215 alin.1,2 si 3 Cp., art. 43 din Legea nr. 82/1991 si art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 Cp. si neînceperea urmăririi penale față de inculpatul L. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 215 alin.1, 3 C.penal.

Situația de fapt a fost reținută pe baza următorului probatoriu administrat în faza de urmărire penală: Sesizare penală Garda Financiara Prahova însoțită de nota de constatare și notă explicativă, plângere penală, . SRL, Asociația de proprietari ai ., P. I., Administrația Finanțelor Publice Ploiești, declarațiile părților vătămate M. C., Bolboaca N., D. M., declarațiile martorilor R. N., R. I., R. V., D. D. D., raport inspecție fiscală . însoțit de anexe, balanța de verificare ., perioada 2006-2008, adresa prejudiciu DGFP Prahova, sesizare ITM si proces-verbal de verificare evidente ITM, documente înregistrare registrul comerțului ., contracte prestări servicii, facturi si chitanțe anexe . de cont ., declarațiile inculpatului L. I. .

La termenul de judecată din data de 22.10.2013, instanța de fond a pus în discuția părților regularitatea actului de sesizare al acestuia potrivit art.300 al.1. C.pr.penală constatând că a fost legal sesizată cu soluționarea cauzei, iar actul de sesizare (rechizitoriu) cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege.

De asemenea, după consultarea cu apărătorul său inculpatul L. I. a arătat că solicită că judecarea cauzei să se facă în condițiile prevăzute de disp.art.320/1 si următoarele c.p.p, pe baza recunoașterii vinovăției,arătând în declarațiile luate în ședința publica ca recunoaște în întregime toate faptele pentru care a fost trimis în judecată, în modalitatea descrisă în actul de sesizare al instanței și solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate in faza de urmărire penală, pe care le cunoaște si le însușește.

Instanța de fond a pus în discuția părților admisibilitatea cererii inculpatului de a se judeca potrivit disp.art. 320/1 și următoarele C.pr.penală și constatând că nu exista nici un impediment legal de respingere a acestuia, a admis cererea de judecare potrivit disp.art. 320/1 și următoarele C.pr.penală, pe baza recunoașterii vinovăției făcute de inculpat.

Examinând probele administrate în faza de urmărire penală, așa cum prevăd disp.art. 320/1 al.1. si următoarele C.pr.penală precum și declarația inculpatului dată în fața instanței de judecată, în condițiile art.320/1 C.pr.penală instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului în comiterea faptelor reținute în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței și următoarea situație de fapt :

L. I. a fost asociat unic și administrator al . Ploiești, jud.Prahova, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova sub.nr.J29/l 518/2003 CUI_ având ca obiect principal de activitate construcții si reparații civile și comerț cu amănuntul de materiale de construcții, deținând un magazin de profil in mun. Ploiești, ., nr. 38.

La data de 20.10.2006 comisari din cadrul Gărzii Financiare Prahova au efectuat un control la S.C Instilo Construct, iar din verificarea documentelor justificative și contabile puse la dispoziție de către inv. L. I., aferente exercițiului curent și sintetizat în balanța de verificare contabilă încheiată la 30.06.2006 a rezultat ca societatea înregistrează în evidența scriptică stocuri de materii prime și mărfuri, respectiv materii prime in valoare de_,26 lei și mărfuri in valoare de_,26 lei, care nu exista in realitate. Coroborând acest aspect cu cifra de afaceri totală înregistrată de societate în cursul exercițiului curent de_,38 Iei(_,11 lei venituri din lucrări și servicii-_,27 lei venituri din vânzări) si pierderea înregistrată de_,2 lei, rezultă că aceste mărfuri și materii prime au fost vândute sau utilizate in prestările servicii efectuate și neînregistrate.

Conform notei explicative dată de inculpatul L. I. în timpul controlului a rezultat faptul că stocurile scriptice înscrise în balanța de verificare contabilă încheiată la data de 30.09.2006 și în registrele contabile ale societății nu există în realitate, la data curentă agentul economic neposedând alte spații comerciale sau de depozitare în care să fie regăsite efectiv materiile prime și mărfurile în cauză si nu a putut justifica lipsurile efective de materii prime și mărfuri cu documente legale.

În consecință coroborând aceste lipsuri semnificative de materii prime și mărfuri cu pierderea înregistrată de societate Ia 30.09.2006 și valoare redusă a cifrei de afaceri înregistrate (_,38 lei venituri înregistrate și_ lei materii și mărfuri lipsa efectivă) rezulta că agentul economic S.C. Instilo Construct S.R.L verificat nu a procedat întotdeauna la înregistrarea tuturor veniturilor realizate și implicit la constituirea și plata în totalitate a impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat.

În aceste condiții, plecând de la lipsurile faptice existente la finele anului 2006 și considerând materii prime și mărfurile date în consum sau comercializate la valoare de înregistrare rezultă un venit total neînregistrat în sumă totală de_ tei (_ lei materii prime +_ Iei mărfuri val. înregistrare fără TVA)

Față de cele prezentate s-a constatat că administratorul L. I. a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 28.846 lei reprezentând impozit pe profit 13.187 lei și 15.659 lei TVA.

Fața de cele constatate Garda Financiară Prahova a solicitat Direcției Finanțelor Publice Prahova să efectueze un control la S.C. Instilo Construct asupra modului de calculare, evidențiere și declarare a obligațiilor către bugetul general consolidat al statului.

Inspecția fiscală s-a desfășurat la punctul de lucrul al S.C. Instilo Construct S.R.L din localitatea Chițorani, jud. Prahova în perioada 05.03._07.

Cu acesta ocazie inspectori din cadrul D.G.F.P Activitatea de Control Fiscal-Prahova au constatat că societatea Instilo Construct a mai fost supusă unui control tematic efectuat de organele de control din cadrul ACF Prahova și s-a constatat că inculpatul L. I. nu a condus evidența contabilă și nu a depus declarații privind impozitele și taxele datorate bugetului de stat consolidat aferente perioadei aprilie 2005- martie 2006 și s-a stabilit în sarcina societății măsura întocmirii evidenței contabile aferente perioadei aprilie 2005-ianuarie 2006 .

S-a reținut că, S.C. Instilo Construct a întocmit evidența contabila dar nu a depus bilanțul contabil pe anul 2005.

Perioada supusă controlului a fost octombrie 2003- ianuarie 2007, vizând modul de calcul, evidențiere și declarare a impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat consolidat.

In urma verificărilor efectuate de către organele fiscale s-a constatat că inculpatul L. I. nu a înregistrat venituri in cuantum de 80 353 de lei, reprezentând materii prime si mărfuri care au fost date in consum sau comercializate, in cuantum de 74 690 de lei precum si suma de 5563 de lei, reprezentând valoarea veniturilor din operațiunea de vânzare cu amănuntul de mărfuri.

Prejudiciul cauzat in urma acestor neînregistrări este in cuantum de 67. 459 de lei din care 32. 418 de lei TVA și 35 041 de lei impozit pe profit aferent veniturilor neînregistrate.

Inculpatul L. I. a prezentat la control jurnale de vânzări pentru perioada 01.10._04 iar deconturile de TVA pentru trimestrul II 2005 - trimestrul_ nu au fost întocmite și depuse la organul fiscal teritorial, la control s-a procedat la verificarea prin sondaj a facturilor fiscale emise și a monetarelor în corespondență cu notele contabile întocmite și rulajele lunare ale contului 4427-TVA colectată.

Fiind audiat inculpatul a recunoscut parțial săvârșirea faptei declarând ca o parte din mărfuri au fost date in consum, insa o alta parte s-a deteriorat, insa nu deține documente justificative.

Verificarea organelor fiscale a cuprins si modul de constituire si declarare a impozitelor si taxelor cu reținere la sursa, constatându-se ca inculpatul L. I. a reținut si nu a virat in termenul legal aceste obligații fiscale după cum urmează: impozit pe venit din salarii restant de plată 7583 lei; contribuția individuală de asigurări sociale de stat restanta în sumă de_ lei, contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, societatea înregistrând o obligație restantă în valoare de 1824 lei, contribuția individuală la asigurările sociale de sănătate, societatea înregistrând o obligație restantă în valoare de 9403 lei.

Deși pentru această perioadă societatea a declarat scriptic că nu a avut profit, in realitate societatea a dispus de venituri suficiente pentru o reținere efectivă, însă nu le-a înregistrat în evidentele contabile, aspect față de care se reține că neplata impozitelor și taxelor cu reținere la sursa a fost efectuata cu intenție.

De precizat că prejudiciul fiscal total stabilit de către organele fiscale este mult mai mare, insa acesta se datorează unor aprecieri eronate a deductibilității unor operațiuni comerciale sau unor conturi greșite, aspecte care nu intra sub in incidența evaziunii fiscale.

Astfel din calculele efectuate de inspectorii din cadrul D.G.F.P. Activitatea de Control Fiscal-Prahova conform sintezei la cap. 6 din procesul verbal de control s-a stabilit că inculpatul L. I., administratorul S.C. Istilo Construct are de achitat suplimentar către bugetul consolidat la statului suma totală de 114.721 lei la care se mai adaugă suplimentar accesorii în valoare de 4655 lei.

Fiind audiat cu privire la cele constatate de către organele fiscale inculpatul L. I. a declarat că nu are obiecțiuni și recunoaște debitul datorat bugetului de stat.

La data de 17.07.2007. S.C Istilo Construct S.R.L. a fost radiată din evidentele registrului Comerțului .

Cu toate acestea, inculpatul L. I. și-a continuat activitatea de prestări servicii de construcție in numele societății utilizând documentele fiscale ale acesteia in scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale.

Astfel, în perioada septembrie 2007- iulie 2008, inculpatul a încheiat patru contracte de antrepriză, după cum urmează:

-contractul încheiat la data de 10 .07.2008 cu Asociația de Proprietari a ., reprezentata prin administrator M. C., având ca obiect zugrăviri interioare si vopsitorie, in valoare totala de 4500 de lei, pentru care inv.a incasat avans in cuantum de 3500 de lei, contract neexecutat de către Învinuit.

-contractul încheiat la data de 06 .06.2008 cu Asociația de Proprietari a .. A, reprezentata prin administrator Bolboaca N., având ca obiect zugrăviri interioare si vopsitorie, in valoare totala de 3800 de lei, pentru care inv.a incasat avans in cuantum de 2772 de lei, contract executat de către învinuit in proporție de 15%.

-contractul încheiat la data de 24 .09.2007 cu ., in valoare totala de 5750 de euro, pentru care inculpatul a încasat avans in cuantum de 5864 de lei, contract executat de către inculpat in proporție de 25%.

-contractul încheiat la data de 31.07.2008 cu numitul G. C., in valoare de 4608, 5 lei, contract executat integral de inculpat după mai multe amânări.

Cu ocazia încheierii acestor contracte inculpatul a solicitat și a încasat în avans de la cele patru persoane suma totală de_ lei pentru care a eliberat chitanțe fiscale in numele societății radiate și implicit nu a declarat aceste venituri organului fiscal.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat de către inculpat prin ascunderea sursei impozabile este in cuantum de 2678 lei conform adresei nr._ din data de 15.04.2013 a Administrației Finanțelor Publice Prahova.

Fiind audiat inculpatul a declarat ca nu a urmărit inducerea in eroare a beneficiarilor întrucât nu a cunoscut ca societatea este radiata, iar neexecutarea lucrărilor s-a datorat fie unor neînțelegeri cu beneficiarii fie neprezentării salariaților la programul de lucru si nu a înregistrat veniturile întrucât nu a finalizat lucrările.

In acest context trebuie precizat ca inculpatul L. I. le-a promis numiților R. I., R. V. si R. N. că o să-i angajeze, semnând cu aceștia contracte de muncă pe care nu le-a înregistrat la Inspectoratul de Muncă Prahova, însă nu si-a onorat aceste obligații.

Deși inculpatul L. I. și-a luat angajamentul în mai multe rânduri că își va achita obligațiile fiscale acest fapt nu s-a realizat.

Conform adresei nr._/01.08.2012 a Serviciului Public Finanțe Locale al județului Prahova numitul L. I. nu are în proprietate bunuri mobile sau imobile.

Prima instanță a apreciat că, în drept, faptele inculpatului L. I. care, în calitate de administrator al . Ploiești SRL in perioada octombrie 2003 - decembrie 2006, in baza unei rezoluții infracționale unice, a omis, in parte, evidențierea in actele contabile a veniturile realizate din prestări de servicii de construcții si vânzări de materiale in sistem en-gross în cuantum de_ de lei, cauzând un prejudiciu bugetului de stat in cuantum de 35 041 de lei( 28 959 de lei TVA si 6182 de lei impozit pe profit) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 9 alin.1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 Cp.

De asemenea fapta aceluiași inculpat care, in calitate de administrator al . Ploiești, in perioada octombrie 2003 - ianuarie 2007, in baza unei rezoluții infracționale unice ,a reținut si nu a virat impozite si taxe cu reținere la sursa in suma de_ de lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 Cp.

Totodată fapta inculpatului L. I. care, in perioada aprilie 2007 - august 2008, in baza unei rezoluții infracționale unice, nu a declarat veniturile realizate din prestări de servicii de construcții in cuantum de 16 736 de lei, cauzând un prejudiciu bugetului de stat in cuantum de 2678 de lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 9 alin.l lit. a din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 Cp.

Instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului și situația de fapt precizată mai sus, în principal pe baza declarațiilor date de către acesta, care a recunoscut cu sinceritate comiterea faptelor reținute în sarcina sa, declarații care se coroborează cu probele din faza de urmărire penală, respectiv: sesizare penală Garda Financiara Prahova însoțită de nota de constatare și notă explicativă, plângere penală, . SRL, Asociația de Proprietari ai .. A, M. C., P. I., Administrația Finanțelor Publice Ploiești, declarațiile părților vătămate M. C., Bolboaca N., D. M., declarațiile martorilor R. N., R. I., R. V., D. D. D., raport inspecție fiscală . însoțit de anexe, balanța de verificare ., perioada 2006-2008, adresa prejudiciu DGFP Prahova, sesizare ITM si proces-verbal de verificare evidente ITM, documente înregistrare registrul comerțului ., contracte prestări servicii, facturi si chitanțe anexe . de cont .> La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de fond a avut în vedere limitele minime și cele maxime ale pedepsei prevăzute de textele de lege incriminatoare, gradul de pericol social al faptelor penale comise de inculpat, modalitatea de săvârșirea infracțiunilor, prejudiciile cauzate de inculpat din comiterea faptelor penale, atitudinea inculpatului după săvârșirea infracțiunii, constând în recunoașterea si regretarea comiterii acestora, cât și comportamentul acestuia înainte de săvârșirea infracțiunii, acesta neavând antecedente penale, fiind la prima încălcare a legii.

Având în vedere, că fapta de evaziune fiscala a fost săvârșită, în baza unei singure rezoluții infracționale, instanța de fond a făcut aplicarea art. 41 al.2. C.penal.

Ținând seama că faptele au fost săvârșite în concurs real, prima instanță a făcut aplicarea art.33 lit.a, 34 lit.b C.penal, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a, b C.penal. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art.71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a,b,c Cod penal, cu excepția dreptului de a alege pe perioada executării pedepsei .

Instanța de fond a ținut seama de criteriile generale individualizare a pedepselor prev. de art.72 C.penal., de gradul de pericol social al faptelor, de modalitatea de săvârșire a acestora, a avut în vedere atitudinea sincera a inculpatului, contribuția esențială la stabilirea întregii activități infracționale, și a apreciat că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins și fără executarea în regim de detenție, motiv pentru care în baza art.86/1 C.penal. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Conform disp.art.86/2 alin.1. C.penal termenul de încercare să se compună din durata pedepsei aplicate inculpatului la care se va adăuga un interval de timp de 3 (trei) ani fiind în final de 6(șase) ani.

Potrivit dispozițiilor art.86/3 al.1. C.penal pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu sau locuință și orice deplasare care depășește 8 (opt) zile, precum si întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza disp.art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

În baza disp.art.346 alin.1. cod pr.,penala raportat la disp.art.14-15 C.pr.penală cu aplicarea disp.art.998-999 cod civil si art.1000 alin.3. cod civil si art.1003 cod civil (legea veche) s-a admis acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generala a Finanțelor Publice Prahova și în consecință a fost obligat inculpatul să plătească acestei părți civile suma de 60.664 lei despăgubiri civile reprezentând obligații către bugetul general consolidat al statului la care se va adăuga obligația fiscală accesorii potrivit codului de procedură fiscală, calculate de la data rămânerii definitive a prezentei si până la plata efectivă a debitului datorat.

S-a luat act că nu s-au instituit măsuri asigurătorii, nefiind identificate bunuri imobile în proprietatea inculpatului L. I..

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, partea civilă Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în ceea ce privește latura civilă susținând că în mod greșit s-a dispus obligarea inculpatului la plata obligațiilor fiscale accesorii de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la plata efectivă a debitului, în realitate, inculpatul ar fi trebuit să fie obligat la plata acestor obligații fiscale accesorii cu începere de la data creării bazei impozabile și până la data efectivă a plății.

S-a susținut în motivele scrise de apel că au fost încălcate disp.art.119 pct.1 Cod proc. fiscală, precum și disp.art.1380 Cod civil, potrivit cărora pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere, care, conform dispozițiilor legii civile susmenționate, dau dreptul la reparație ce trebuie să cuprindă potrivit art.1385 pct.3 Cod civil, pierderea suferită de cel prejudiciat precum și câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit.

În consecință, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței în parte în latură civilă, și obligarea inculpatului la plata accesoriilor calculate de la data creării bazei impozabile și până la acoperirea efectivă a plății.

Intimatul inculpat deși în mod legal citat, nu s-a prezentat la soluționarea apelului, cu toate că, i-a fost acordat un termen în vederea angajării unui avocat ales. Curtea, examinând sentința apelată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin.1 și 2 Cod procedură penală, și în limitele impuse de art. 418 și art. 419 cod procedură penală, constată că apelul declarat de partea civilă este fondat, după cum se va arăta în continuare:

Instanța de fond a reținut în mod corect și complet situația de fapt și a realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă administrate în cele două faze ale procesului penal din care rezultă atât existența faptelor pentru care intimatul inculpat L. I. a fost trimis în judecată, cât și săvârșirea acestora cu vinovăție, în forma cerută de lege, de către inculpat.

Au fost avute astfel în vedere: sesizare penală Garda Financiara Prahova însoțită de nota de constatare și notă explicativă, plângere penală, . SRL, Asociația de Proprietari ai .. A, M. C., P. I., Administrația Finanțelor Publice Ploiești, declarațiile părților vătămate M. C., Bolboaca N., D. M., declarațiile martorilor R. N., R. I., R. V., D. D. D., raport inspecție fiscală . însoțit de anexe, balanța de verificare ., perioada 2006-2008, adresa prejudiciu DGFP Prahova, sesizare ITM si proces-verbal de verificare evidente ITM, documente înregistrare registrul comerțului ., contracte prestări servicii, facturi si chitanțe anexe . de cont .> Pe baza acestor mijloace de probă, în mod corect s-a reținut și rezultă că inculpatul în calitate de administrator asl . Ploiești în perioada octombrie 2003 - decembrie 2006, în baza unei rezoluții infracționale unice, a omis în parte evidențierea în actele contabile a veniturilor realizate din prestări servicii de construcții și vânzări de materiale în sistem en-gross, în cuantum de_ de lei, cauzând un prejudiciu bugetului de stat in cuantum de 35 041 de lei( 28 959 de lei TVA si 6182 de lei impozit pe profit) și totodată, nu a reținut și nu a virat impozitele și taxele cu reținere la sursă in suma de_ de lei,, nedeclarând veniturile realizate din prestări de servicii de construcții, in cuantum de 16 736 de lei, cauzând un prejudiciu bugetului de stat in cuantum de 2678 de lei

Curtea constată că încadrarea juridică a faptelor comise de intimatul inculpat L. I. este legală și corespunde situației de fapt și formei de vinovăție în care a acționat acesta, iar soluția de condamnare a acestuia pentru infracțiunile ce constituie obiectul sesizării instanței este justă, fiind în întregime confirmată prin mijloacele de probă administrate în decursul urmăririi penale, dublate, așa cum cer dispozițiile legale în vigoare, de recunoașterea vinovăției de către autorul faptelor, în condițiile legii, pedeapsa fiind just individualizată atât ca durată, pentru fiecare dintre infracțiuni, cât și ca modalitate de executare a pedepsei rezultante, iar sub acest aspect al laturii penale nefiind formulate critici în cadrul prezentei căi de atac, iar la examinarea din oficiu, constatându-se că nu se pune problema aplicării principiului legii penale mai favorabile, pe parcursul judecății.

Examinând criticile formulate în privința soluționării laturii civile a cauzei, Curtea constată că potrivit cererii de constituire de parte civilă aflată la fila 19 dosar fond, ce a fost depusă la dosar înainte de citirea actului de sesizare, fiind înregistrată la instanța de fond la data de 19 septembrie 2013, partea civilă a arătat că înțelege să exercite acțiunea civilă în procesul penal prin constituirea de parte civilă pentru suma de 60.664 lei reprezentând prejudiciu adus bugetului general de stat.

Totodată, s-a solicitat ca la această sumă să fie calculate și obligațiile fiscale accesorii potrivit Codului de procedură fiscală de la data creării datei impozabile și până la data achitării integrale, conform art.119 alin.1 Cod proc. fiscală, art.1380 pct.1 Cod civil și art.1385 pct.3 Cod civil, solicitându-se de asemenea, și instituirea măsurilor asigurătorii sau menținerea lor.

Instanța de fond a acordat în integralitate suma de 60.664 lei despăgubiri civile pentru care a fost exercitată acțiunea civilă în procesul penal însă, a dispus ca obligațiile fiscale accesorii să fie calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la plata efectivă a debitului datorat.

Procedând în o asemenea manieră, în ceea ce privește calculul obligațiilor fiscale accesorii, Curtea constată că au fost încălcate dispozițiile legale ce reglementează acoperirea integrală a folosului de care a fost lipsită partea civilă, astfel cum dispune art.14 alin.4 Cod proc. penală, în vigoare la data judecății în primă instanță a cauzei, cu observarea faptului că legea procesual penală de imediată aplicare intrată în vigoare la 01 februarie 2014, în cursul judecății, după pronunțarea hotărârii în primă instanță, stabilește în art.19 alin.5 că repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile.

În atare situație, Curtea constată că și dispozițiile procesual penale actuale reglementează, prin trimiterea la legea civilă, principiul acoperirii juste și integrale a prejudiciului patrimonial prin plata inclusiv a folosului nerealizat de care a fost lipsită partea civilă, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1380 și 1385 cod civil.

Potrivit acestor dispoziții, despăgubirea trebuie să cuprindă în întregime folosul nerealizat, care, urmează a fi determinat însă potrivit dispozițiilor speciale incidente în materie fiscală, întrucât codul de procedură fiscală reprezintă temeiul legal al calculării folosului nerealizat de care a fost lipsită partea civilă.

Astfel, conform art.21 alin.1 Cod proc. fiscală, creanțele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal, iar conform art.23 alin.1 cod proc. fiscală, dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanță fiscală și obligația fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie în baza de impunere care le generează.

În privința termenelor de plată a creanțelor fiscale devin aplicabile disp.art.111 Cod proc. fiscală, care, în alineatul 1 stabilește că creanțele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de codul fiscal sau de alte legi care le reglementează, dispozițiile alineatelor următoare, reglementând termenele de plată pentru diferite categorii de creanțe fiscale.

În atare situație, Curtea constată că dispozițiile codului de procedură fiscală constituie, în materia infracțiunilor de evaziune fiscală ce constituie obiectul sesizării instanței, temeiul legal în ceea ce privește determinarea calculului și a termenului de plată a obligațiilor fiscale accesorii, care, se adaugă obligației de dezdăunare principale stabilită în soluționarea acțiunii civile, alăturate celei penale.

Cu alte cuvinte, în materia infracțiunilor de evaziune fiscală, acțiunea civilă ce are ca obiect acoperirea integrală a pretențiilor decurgând din încălcarea dispozițiilor codului fiscal și a codului de procedură fiscală cu privire la calculul impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului de stat, urmează a fi soluționată prin raportare la dispozițiile codului de procedură fiscală.

Aceasta conduce la concluzia că sumele ce reprezintă obligații fiscale accesorii, sunt supuse plății acestora cu începere de la data scadenței, în condițiile reglementărilor procedural fiscale, neputând fi acordate cu începere de la data rămânerii definitive a hotărârii, astfel cum în mod greșit s-a apreciat la primul grad de jurisdicție.

În consecință, Curtea constată ca fiind fondată calea de atac promovată din acest punct de vedere, urmând ca în baza art.421 alin.2 lit.a Cod proc. penală, aceasta să fie admisă și se va desființa în parte sentința în latură civilă, și rejudecându-se acțiunea civilă alăturată celei penale, se va dispune ca plata obligațiilor fiscale accesorii să se facă de la data scadenței, în condițiile art. 111 cod procedură fiscală, și până la achitarea integrală a debitului.

Se va menține restul dispozițiilor sentinței în latură penală și civilă, nefiind formulate critici, iar la examinarea din oficiu, potrivit efectului devolutiv, nefiind identificate alte aspecte de natură să determine reformarea hotărârii.

Văzând și disp.art.275 Cod proc. penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de către partea civilă A.N.A.F. București, prin D.G.F.P. Ploiești, împotriva sentinței penale nr.488/01.11.2013 pronunțată de către Tribunalul Prahova, desființează în parte sentința, în latură civilă, în sensul că dispune ca plata obligațiilor fiscale accesorii să se facă de la data scadenței, în condițiile art. 111 cod procedură fiscală, și până la achitarea integrală a debitului.

Menține restul dispozițiilor sentinței în latură penală și civilă.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Dispune plata onorariului apărătorului din oficiu desemnat inculpatului intimat L. I., în sumă de 200 lei, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20.02.2014.

Președinte, Judecător,

G. D. C. G.

Grefier,

M. M.

Red.GC/MM

2 ex./04.03.2014

d.f._, Tribunalul Prahova

j.f. T. Z.

operator de date cu caracter personal,

număr notificare 3113/2006

← Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 1148/2014. Curtea de Apel...		Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 892/2014. Curtea de... →

Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 102/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 102/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI