Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 435/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 435/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 09-09-2014 în dosarul nr. 1366/105/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA NR. 435
Ședința publică din data de 09 septembrie 2014
PREȘEDINTE – M. V. T.
GREFIER – M. P.
Ministerul Public reprezentat de procuror D. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
...............
Pe rol fiind judecarea contestației formulată de condamnata D. A. M., fiica lui D. și E., născută la 15.10.1985 în Bucuresti, domiciliată în Bucuresti, ., nr.45, sector 2, C.N.P._, în prezent aflată în Penitenciarul Târgșor, împotriva sentinței penale nr. 442 din data de 25 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care în baza art. 23 din Legea 255/2013 a admis sesizarea Comisiei pentru evaluarea dosarelor constituită la nivelul Penitenciarului Târgșor și în baza art. 6 alin. 5 Noul Cod penal, rap. la art. 66 lit. a si b Noul C.penal, a redus pedeapsa complementara de 7 ani aplicată conform art.65 teza a IIa și lit. 64 lit. a si b C.p. prin s.p. nr. 969/02.12.2011 a Tribunalului București Secția a I-a Penală, definitivă prin d.p. 1806/29.05.2012 a I.C.C.J.Sectia Penala, la 5 ani.
S-a constatat că nu se impune reducerea pedepsei principale de 7 ani si 6 luni închisoare aplicata condamnatei, prin s.p. mai sus menționată, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativa la omor deosebit de grav prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i – 176 lit. c C.p. condamnata urmând sa execute pedeapsa de 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a IIa și lit. b C.p.
S-a menținut aplicarea pedepsei accesorii prev. de art. 71,64 lit. a,b C. penal, cu excepția dreptului de a alege.
S-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la 24.09.2010 la zi.
S-au menținut în rest dispozițiile sentinței de condamnare menționate anterior.
S-a dispus anularea M.E.P.I. nr. 1925/30.05.2012 emis de Tribunalul București Secția a I-a Penală în ds. nr._/3/2011 și emiterea unui nou mandat de executare.
În baza art. 275 alin. 3 NC.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatoarea – condamnată D. A. M., în stare de detenție și asistată de avocat desemnat din oficiu M. R. din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr._/2014, depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Conform dispozițiilor art.89 alin.2 Cod proc. penală, cu permisiunea instanței, apărătorul din oficiu al contestatoarei – condamnate aflată în stare de deținere, a luat legătura cu aceasta.
Apărătorul contestatoarei – condamnate și reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au de dat explicații ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetării judecătorești, excepții de ridicat sau probe de administrat.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu sunt cereri noi, excepții de invocat sau probe de administrat, constată potrivit art. 387 Cod procedură penală contestația în stare de judecată și potrivit art. 4251 cod proc. pen. rap.la art.23 din Legea 255/2013 modificată prin OUG 116/2013 acordă cuvântul pentru dezbaterea acesteia.
Avocat M. R. având cuvântul pentru contestatoarea – condamnată D. A. M., solicită admiterea contestației, desființarea soluției pronunțată de instanța de fond.
Apreciază că se poate face aplicarea prevederilor art. 6 C.pen., în sensul reducerii pedepsei de 7 ani si 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativa la omor deosebit de grav. În prezent această infracțiune reținută în sarcina condamnatei este prevăzută de art. 188-189 Cod penal, unde se prevede pedeapsa detențiuni pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pune concluzii de respingerea contestației, menținerea soluției pronunțată de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică.
Pedeapsa principală aplicată condamnatei, aceea de 7 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de tentativa la omor deosebit de grav prev.de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i – 176 lit. c C.p. care își are corespondent în legea nouă în art. 188-189 Cod penal, nu depășește cuantumul maxim special din noua reglementare, unde se prevede pedeapsa detențiuni pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani, iar pedeapsa pe care o execută condamnata nu depășește acest maxim, chiar și în condițiile modificării acestor limite de pedeapsă, astfel că în privința condamnatei nu sunt incidente prevederile art. 6 C. penal.
Contestatoarea – condamnată D. A. M. având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației și aplicarea prevederilor art. 6 C.pen., în sensul reducerii pedepsei de 7 ani si 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativa la omor deosebit de grav.
CURTEA:
Deliberând asupra contestației penale de față în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele;
Prin sentința penală nr. 442 din data de 25 aprilie 2014, Tribunalul Prahova în baza art. 23 din Legea 255/2013 a admis sesizarea Comisiei pentru evaluarea dosarelor constituită la nivelul Penitenciarului Târgșor, privind pe condamnata D. A. M., fiica lui D. și E., născută la 15.10.1985 în Bucuresti, domiciliată în Bucuresti, ., nr.45, sector 2, C.N.P._, în prezent aflată în Penitenciarul Târgșor, și în baza art. 6 alin. 5 Noul Cod penal, rap. la art. 66 lit. a si b Noul C.penal, a redus pedeapsa complementara de 7 ani aplicată conform art.65 teza a IIa și lit. 64 lit. a si b C.p. prin s.p. nr. 969/02.12.2011 a Tribunalului București Secția a I-a Penală, definitivă prin d.p. 1806/29.05.2012 a I.C.C.J.Sectia Penala, la 5 ani.
S-a constatat că nu se impune reducerea pedepsei principale de 7 ani si 6 luni închisoare aplicata condamnatei, prin s.p. mai sus menționată, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativa la omor deosebit de grav prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i – 176 lit. c C.p. condamnata urmând sa execute pedeapsa de 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a IIa și lit. b C.p.
S-a menținut aplicarea pedepsei accesorii prev. de art. 71,64 lit. a,b C. penal, cu excepția dreptului de a alege.
S-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la 24.09.2010 la zi.
S-au menținut în rest dispozițiile sentinței de condamnare menționate anterior.
S-a dispus anularea M.E.P.I. nr. 1925/30.05.2012 emis de Tribunalul București Secția a I-a Penală în ds. nr._/3/2011 și emiterea unui nou mandat de executare.
În baza art. 275 alin. 3 NC.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sesizarea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.02.2014 și înregistrată sub numărul_, Comisia pentru evaluarea dosarelor constituită la nivelul Penitenciarului Târgșor, a sesizat instanța cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, în temeiul art. 6 C.penal, potrivit dispozițiilor art. 23 din Legea 255/2013 cu privire la condamnata D. A. M., solicitând aplicarea legii penale mai favorabile.
La sesizare s-a atașat fișa de evaluare a condamnatei, copiile M.E.P.I. nr1925/30.05.2012 emis de Tribunalul București Secția I Penală,copia s.p.969/02.12.2011 a Tribunalul București Secția I Penală, copia minutei deciziei nr. 1806/29 mai 2012 a ICCJ.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin s.p. nr. 969/02.12.2011 a Tribunalul București Secția I Penală, copia minutei deciziei nr. 1806/29 mai 2012 a ICCJ, în baza art. 20 rap.la art. 174-175 lit.i.- 176 lit.c c.p. a fost condamnată inculpata la 7 ani si 6 luni închisoare.
În baza art. 65 c.p. s-a interzis inculpatei drepturile prev.de art. 64 lit.a si b c.p. pe o durată de 7 ani.
S-a făcut aplicarea art.71 si art. 64 lit.a,b, c.p.
La data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, care prevede pentru infracțiunile pentru care deținutul a fost condamnat, pedepse cu limite maxime mai mici decât pedepsele aplicate acestuia.
Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 1 Noul Cod penal, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
De asemenea, potrivit art. 4 din Legea nr. 187/2012, legea de punere în aplicare a codului penal, pedeapsa aplicată pentru a infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.
Prin urmare, s-a constatat că, în aplicarea acestor dispoziții, instanța este ținută să verifice doar dacă pedeapsa aplicată în concret printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pentru o anumită infracțiune, depășește limita maximă a pedepsei prevăzute de legea nouă pentru acea infracțiune.
În realizarea acestui demers, s-a făcut o corespondență între textele legale care incriminează fapta concretă a persoanei condamnate, sub imperiul ambelor legi și apoi se vor compara limitele de pedeapsă.
Instanța de fond a mai constatat că, spre deosebire de art. 5 din Noul Cod penal, care în reglementarea aplicării legii penale în situații în care nu s-a pronunțat încă o hotărâre de condamnare, și care face vorbire de aplicarea legii mai favorabile, ceea ce implică o analiză a tuturor instituțiilor privind răspunderea penală, art. 6 obligă instanța să compare numai pedeapsa prevăzută de legea nouă cu pedeapsa definitiv aplicată, restul dispozițiilor sentinței de condamnare, de exemplu tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni sau al stării de recidivă, fiind intrate în puterea lucrului judecat. Singura derogare deci de la aplicarea principiului puterii lucrului judecat privește doar reducerea pedepsei aplicate, până la maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea comisă.
Aplicând principiile enunțate la cauza de față, instanța de fond a constatat că nu sunt aplicabile dispozițiile art.6 cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce privește pedepsele cu închisoarea aplicate prin sentința penală nr. s.p. nr.579/05.07.2011 a Tribunalului București Secția I Penală întrucât infracțiunea pentru care persoana privată de libertate a fost condamnată are corespondent în noul C.p. la art. 188-189 unde se prevede pedeapsa detențiuni pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani, iar pedeapsa pe care o execută condamnata nu depășește acest maxim.
Astfel, în baza art. 23 din Legea 255/2013 a admis sesizarea Comisiei pentru evaluarea dosarelor constituită la nivelul Penitenciarului Târgșor, cu privire la condamnata D. A. M..
În baza art. 6 alin. 5 Noul Cod penal, rap. la art. 66 lit. a si b Noul C.penal, a redus pedeapsa complementara de 7 ani aplicată conform art.65 teza a IIa și lit. 64 lit. a si b C.p. prin s.p. nr. 969/02.12.2011 a Tribunalului București Secția a I-a Penală, definitivă prin d.p. 1806/29.05.2012 a I.C.C.J.Sectia Penala, la 5 ani.
Instanța de fond a constatat ca nu se impune reducerea pedepsei principale de 7 ani si 6 luni închisoare aplicata condamnatei, prin s.p. mai sus menționata, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativa la omor deosebit de grav prev. de art. 20 rap la art. 174-175 lit. i – 176 lit. c C.p. condamnata urmând să execute pedeapsa de 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 lit. a teza a IIa și lit. b C.p.
S-a menținut aplicarea pedepsei accesorii prev. de art. 71,64 lit. a,b C. penal, cu excepția dreptului de a alege.
S-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la 24.09.2010 la zi.
S-au menținut în rest dispozițiile sentinței de condamnare menționate anterior.
Astfel, s-a dispus anularea M.E.P.I. nr. 1925/30.05.2012 emis de Tribunalul București Secția a I-a Penală în ds. nr._/3/2011 și emiterea unui nou mandat de executare.
În baza art. 275 alin. 3 NC.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație condamnata D. A., fără însă a învedera în mod concret criticile aduse sentinței atacate.
Curtea, examinând hotărârea atacată în raport de actele și lucrările dosarului dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 4251 Cod proc. pen., constată că prezenta contestație este nefondată.
În acest sens, după cum a reținut atât Tribunalul Prahova cât și procurorul de ședință pedeapsa principală aplicată condamnatei, aceea de 7 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de tentativa la omor deosebit de grav prev.de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i – 176 lit. c C.p. care își are corespondent în legea nouă în art. 188-189 Cod penal, nu depășește cuantumul maxim special din noua reglementare, unde se prevede pedeapsa detențiuni pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani, iar pedeapsa pe care o execută condamnata nu depășește acest maxim, chiar și în condițiile modificării acestor limite de pedeapsă, astfel că în privința condamnatei nu sunt incidente prevederile art. 6 C. penal.
Față de cele astfel reținute, Curtea în baza art. 4251 alin.7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge contestația ca nefondată.
Având în vedere și dispozițiile art. 275 alin.2 C.pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de condamnata D. A. M., fiica lui D. și E., născută la 15.10.1985 în Bucuresti, domiciliată în Bucuresti, ., nr.45, sector 2, C.N.P._, în prezent aflată în Penitenciarul Târgșor, împotriva sentinței penale nr. 442 din data de 25 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă contestatoarea condamnată la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Dispune plata onorariului apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 200 lei, din fondul Ministerului Justiției, către Baroul Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 09 septembrie 2014.
PREȘEDINTE,
M. V. T.
GREFIER,
M. P.
Red. T.M.V.
Tehn.grefier P.M.
5 ex/16.09.2014
d.f. 1366/10/_ Tribunalul Prahova
j.f. C. N.
Operator de date cu caracter personal.
Nr. notificare 3113/2006
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 158/2014.... → |
|---|
