Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 497/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 497/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 7640/105/2014/a2
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 497
Ședința publică din data de 24 noiembrie 2014
Președinte - T. L.
Grefier - B. Năvîrcă
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a fost reprezentat de procuror C. I. P.
Pe rol fiind soluționarea contestației formulate de contestatorul M. V. - fiul lui F. și A., ns. la 1 ianuarie 1979, CNP_, arestat preventiv în Penitenciarul Mărgineni împotriva încheierii pronunțată la data de 18 noiembrie 2014 de Tribunalul Prahova prin care în baza art.362 NC.p.p. rap. la art.208 NC.p.p. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul M. V. și în baza art.208 alin.4 c.pr.pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art.275 alin.3 c.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul-inculpat M. V., personal și asistat de avocat desemnat din oficiu D. A. din Baroul Prahova conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 4328/2014 aflată la fila 15 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Curtea aduce la cunoștința contestatorului-inculpat dispozițiile legale privind dreptul de a fi audiat în fața instanței de control judiciar și posibilitatea de a uza de dreptul la tăcere fără nici o consecință juridică.
Contestatorul-inculpat M. V., având personal cuvântul, după consultarea cu apărătorul din oficiu susține că nu dorește să dea o nouă declarație în fața instanței de control judiciar, menținându-și declarațiile date anterior.
Avocatul din oficiu al contestatorului-inculpat și reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu sunt cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea acestuia.
Avocat D. A., având cuvântul pentru contestatorul inculpat solicită admiterea contestației și judecarea acestuia în stare de libertate, având în durata de când acesta se află sub măsura arestului preventiv, faptul că probatoriul în cauză fost administrat, că de asemenea nu există indicii temeinice că acesta ar încerca să se sustragă procesului penal, astfel că privarea acestuia nu mai este utilă și oportună cauzei, impunându-se revocarea acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației formulate față de împrejurarea că în cauză subzistă condițiile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, infracțiunea care face obiectul judecății este o infracțiune gravă cu un grad de pericol social ridicat, contestatorul fiind cunoscut ca o persoană cu antecedente penale și fără domiciliu stabil.
Contestatorul-inculpat, având personal ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra contestației penale de față, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată la data de 18 noiembrie 2014 de Tribunalul Prahova în baza art.362 NC.p.p. rap. la art.208 NC.p.p. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul M. V. și în baza art.208 alin.4 c.pr.pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art.275 alin.3 c.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că:
Prin încheierea judecătorului de drepturi și libertăți nr.368 din data de 30.08.2014, s-a dispus, față de inculpatul M. V., arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 30.08.2014 și până la data de 29.09.2014, inclusiv.
La luarea măsurii arestării preventive s-au avut în vedere disp art. 202 C. proc. pen., art. 223 alin. (1) C. proc. pen. și art. 226 C. proc. pen., existând suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis fapta reținuta in sarcina sa respectiv:
La data de 29.08.2014, în jurul orelor 23 inculpatul M. V. se afla împreuna cu martorii I. T., Barabascu I. Caludiu si partea vătămata Ș. Mannix in apropierea peronului nr. 1 a Stației Ploiești Vest din mun. Ploiești, in spatele magazinului Billa si au consumat băuturi alcoolice.
Părțile sunt persoane fără adăpost și locuiesc pe stradă în zona magazinului.
Pe fondul consumului de alcool intre partea vătămata Ș. Mannix si inculpatul M. V. a izbucnit un conflict verbal, generat de dispute mai vechi din cauza unei agresiuni fizice ce a avut loc cu circa 2/3 luni înainte de comiterea faptei din prezenta cauză. In acest context inculpatul a părăsit zona si s-a deplasat in bariera Mărășești, de unde a luat un briceag și s-a reîntors in zonă.
Victima Ș. Mannix dormea pe spațiul verde din imediata vecinătate a peronului nr. 1 a Stației C.F. Ploiești Vest, respectiv la cca. 50 m de clădirea stației ,moment in care inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu un obiect tăietor - înțepător, in zona spatelui si la nivelul gâtului, după care a fugit, fiind prins de către un echipaj de jandarmi la cca. 500 de m de locul faptei.
Partea vătămată a fost transportată la Spitalul Județean de Urgenta Ploiești unde s-a constatat ca a suferit plăgi prin tăiere, regiunea cervicală anterioară cu interesarea jugularei anterioare, plăgi prin taiere 1/3 inferioara față, post lateral hemitorace drept ce necesita 15-18 zile de îngrijiri medicale, produse prin lovire cu corp tăietor înțepător, iar prin gravitatea lor i-au pus viata in primejdie.
Prin rechizitoriul nr. 563/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, înregistrat la Tribunalul Prahova sub nr._ 14 a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv inculpatul M. V., fiul lui G. F. și M. A., născut la data de 01.01.1979, trimis în judecată în stare de arest preventiv sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă de omor calificat, prev. de art. 32 c.p. rap.la art. 188 al.1. c.p.,art. 189 al.1 lit.c c.p., cu aplic.art.41 al.1. c.p.
În actul de sesizare s-a reținut, în fapt că în cursul anului 2004, între inculpat și partea vătămată a apărut o stare conflictuală din cauza martorei I. T., care a întreținut relații sexuale cu cei doi. În acest context între cei doi s-a iscat un conflict la data de data de 18.04.2014, când partea vătămata Ș. Mannix l-a înjunghiat pe inculpat cu un cuțit, fapt ce a făcut obiectul dosarului penal nr. 511/P/2014, in care s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativa de omor prev. de art.32 alin.l Cp. rap. la art. 188 alin.l Cp.
Incidentul a agravat starea conflictuala dintre cei doi, inculpatul M. V. solicitându-i părții vătămate să părăsească zona stației CFR Ploiești Vest, in caz contrar amenințându-l cu moartea.
La data de 29.08.2014, in jurul orelor 23, inculpatul M. V. se afla împreuna cu martorii I. T., Barabascu I. C. și partea vătămata Ș. Mannix, în apropierea peronului nr. 1 a Statiei Ploiești Vest din mun. Ploiești, unde au consumat băuturi alcoolice.
Pe fondul consumului de alcool și a disputelor mai vechi, între partea vătămată Ș. Mannix și inculpatul M. V. a izbucnit un conflict verbal.
Victima Ș. Mannix dormea pe spațiul verde din imediata vecinătate a peronului nr. 1 a Stației C.F. Ploiești Vest, moment in care inculpatul i-a aplicat patru lovituri cu briceagul respectiv in zona spatelui și la nivelul gâtului, după care a fugit, fiind prins de către un echipaj de jandarmi la cea. 500 de m de locul faptei.
Pe drum, inculpatul a aruncat cuțitul pe un câmp și, deși a condus organele de poliție la locul respectiv, obiectul în cauză nu a mai putut fi găsit.
Partea vătămata a fost transportată la Spitalul Județean de Urgenta Ploiești unde s-a constatat ca a suferit plăgi prin taiere, regiunea cervicala anterioara cu interesarea jugularei anterioare, plăgi prin taiere 1/3 inferioara față post lateral hemitorace drept, ce necesită 15-18 zile de îngrijiri medicale, produse prin lovire cu corp tăietor înțepător, iar prin gravitatea lor i-au pus viața in primejdie.
Audiat fiind, inculpatul a avut o atitudine parțial sincera, recunoscând comiterea atacului fizic, precizând insa ca nu a avut intenția de a suprima viața părții vătămate.
Prin încheierea nr 486/ 17.11.2014 a Tribunalului Prahova, în baza art.346 alin.2 C.pr.pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 563/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, fiind respectate dispozițiile art.328 C.pr.pen., privind legalitatea administrării probelor, cât și respectarea dispozițiilor art. 114-123 din același cod, precum și a efectuării actelor de urmărire penală, constatând că instanța este competentă din punct de vedere material, teritorial și funcțional să soluționeze prezenta cauză.
În baza art.346 alin.2 C.pr.pen s-a dispus începerea judecății privind pe inculpatul M. V., trimis în judecată în stare de arest preventiv sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă de omor calificat, prev. de art. 32 c.p. rap.la art. 188 al.1. c.p.,art. 189 al.1 lit.c c.p., cu aplic.art.41 al.1. c.p.
Potrivit disp. Art 362 al 2 Cpp în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice în cursul judecății în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit art 208 Cpp
Potrivit art. 208 alin. 3 rap la art. 207 al 4 Cpp când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, instanța dispune prin încheiere, menținerea măsurii preventive față de inculpat .
Verificând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că măsura arestării preventive a fost legal și temeinic dispusă, în cauză .
Astfel, potrivit art. 202 alin. (1) C. proc. pen., „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.”
Potrivit alin. (3) al art. 202 C. proc. pen., “orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia
Instanța a reținut că, prin existența unei suspiciuni rezonabile se înțelege existența unor date, informații care să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca o persoană să fi săvârșit o infracțiune. Caracterul rezonabil al suspiciunii se apreciază în funcție de circumstanțele fiecărei cauze (C.E.D.O., hotărârea din 30 august 1990, în cauza Fox, Campbell și Hartley contra Marii Britanii). Faptele probatorii care ar putea da naștere unei presupuneri rezonabile nu trebuie să fie de același nivel cu cele necesare pentru a justifica o condamnare (C.E.D.O., hotărârea din 7 aprilie 2005, în cauza Calleja contra Maltei).
Tribunalul a apreciat că măsura preventivă dispusă față de inculpatul M. V., este proporțională cu gravitatea acuzației, în sensul că există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis fapta reținuta in sarcina sa, respectiv tentativă de omor calificat, prev. de art. 32 c.p. rap.la art. 188 al.1. c.p.,art. 189 al.1 lit.c c.p., cu aplic.art.41 al.1. c.p.
Astfel, din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale s-a reținut că în cauză persistă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune prin care s-a pus în primejdie viața unei persoane, faptă penală, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel puțin 5 ani și, pe baza evaluării gravității faptei (apreciată ca fiind una extrem de ridicată) se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Starea de pericol pentru ordinea publică este evaluată prin prisma criteriilor expres prevăzute de legiuitor în textul legal, având în vedere modalitatea de săvârșire a faptei prin folosirea violenței, valoarea socială pusă în primejdie - viața persoanei, impactul social provocat .
Instanța a apreciat că menținerea măsurii arestării preventive este necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal, a împiedicării sustragerii inculpatului M. V. de la judecată având în vedere că acesta nu are un domiciliu stabil, locuiește pe străzi, nu se află la primul conflict cu legea penală, existând riscul comiterii de noi fapte.
Pentru considerentele expuse, în baza art.362 NC.p.p. rap. la art.208 NC.p.p., a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul M. V. și în plus, în baza art.208 alin.4 c.pr.pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului iar în baza art.275 alin.3 c.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei încheieri inculpatul a formulat contestație, hotărâre pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Criticând încheierea, inculpatul a susținut cu prilejul dezbaterilor, prin apărător că nu mai este utilă privarea sa de libertate impunându-se revocarea măsurii și lăsarea sa în libertate, din probatoriul administrat în cauză nesubzistând indicii temeinice că ar încerca să se sustragă procesului penal, derularea procesului în continuare putând a avea loc și prin lăsarea sa în libertate.
Curtea, examinând încheierea atacată, în raport de criticile formulate și sub toate aspectele de fapt și de drept, din actele și lucrările dosarului, constată că este nefondată contestația de față pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Din probatoriile administrate în cauză, cu acte medico-legale, alte înscrisuri, coroborate cu declarațiile martorilor și ale inculpatului, subzistă suspiciunea rezonabilă că în cursul anului 2014 între inculpat și persoana vătămată a avut un conflict la data de 29 august 2014 în jurul orei 23.00 în stația Ploiești Vest, unde după ce au consumat băuturi alcoolice, inculpatul i-a aplicat persoanei vătămate 4 lovituri de cuțit în zona spatelui și gâtului după care a fugit, fiind însă prins de un echipaj de jandarmi, lovituri care i-au pus în primejdie viața victimei, conflictul având loc pe fondul unei dispute mai vechi.
Fapta gravă rezultată din cercetările efectuate în cadrul urmăririi penale a impus trimiterea în judecată a inculpatului prin actul de inculpare pentru infracțiunea de tentativă de omor calificat, inculpatul recunoscând parțial fapta, față de acesta dispunându-se luarea măsurii arestării preventive conform art. 208 Cod pr. penală, măsură solicitată prin rechizitoriu și care a fost menținută conform art. 362 alin. 2 Cod pr. pen.
Împotriva încheierii din 18 ianuarie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova, de menținere a arestării preventive s-a formulat contestația penală de față, ținându-se seama de gravitatea faptei și pericolul pentru ordinea publică.
Soluția sus-menționată atacată este legală și temeinică.
Măsura preventivă luată împotriva inculpatului de privare de libertate este proporțională cu gravitatea acuzației pentru fapta pedepsită de lege cu închisoarea de peste 5 ani, pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, fiind necesare atât luarea cât și menținerea acesteia.
Pentru buna desfășurare a procesului penal și împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată este necesară privarea sa de libertate în continuare, în condițiile în care inculpatul nu are o locuință și se află la primul conflict cu legea penală, existând și riscul comiterii unor noi fapte penale.
Așa fiind, sunt întrunite condițiile legale pentru menținerea arestării preventive a inculpatului în condițiile art. 362 rap. la art. 208 Cod penal, nefiind înlăturate temeiurile care au impus luarea măsurii și fiind necesară pentru derularea procesului penal în condiții de legalitate.
Așadar, măsura privativă de libertate dispusă de prima instanță este legală și temeinică sub toate aspectele, astfel că în situația de față contestația este nefondată.
În consecință se va respinge ca atare contestația în baza art. 425 alin. (1) (5) și (7) pct. 1 lit. b) rap. la art. 362 alin. (2) comb. cu art. 208 alin. (1) (2) și (4) Cod pr. penală.
Văzând și disp. art. 275 alin. (2) Cod proc. penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul M. V. - fiul lui F. și A., ns.la 1 ianuarie 1979, CNP_, arestat preventiv în Penitenciarul Mărgineni împotriva încheierii pronunțată la data de 18 noiembrie 2014 de Tribunalul Prahova.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 24 noiembrie 2014.
Președinte,
T. L.
Grefier,
B. Năvîrcă
Red. TL
2 ex./ 25.11.2014
Dosar fond nr._ 14
Judec. fond T. Z.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 849/2014. Curtea de... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
