Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 50/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 50/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 23-01-2014 în dosarul nr. 783/234/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ nr. 50/R
Ședința publică din 23 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. C. U.
Judecător A. O.
Judecător dr.M. V.
Grefier G. C.
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de către inculpatul K. S. (fiul lui I. și al Elisabetei, născut la 15.04.1975, în G., jud. Harghita, CNP_, domiciliat în G., .. 28/A, jud. Harghita), împotriva sentinței penale nr. 205 din 19 septembrie 2013, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților, precum și a reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Ș. C. V. din cadrul P. de pe lângă Curtea de Apel Târgu M..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul asupra cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerilor în fond ale părților au fost consemnate în încheierea din 8 ianuarie 2014, când s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 23 ianuarie 2014.Încheierea amintită face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA DE APEL
Asupra căii de atac de față,
1. Prezentarea sesizării. Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ /8 octombrie 2013, inculpatul K. S. a declarat recurs împotriva sentinței penale nr. 205/19 septembrie 2013 pronunțate de Judecătoria G. în dosarul nr._ .
În motivarea căii de atac, inculpatul a criticat temeinicia hotărârii judecătoriei, sub aspectul modalității de individualizare a pedepsei stabilite pentru infracțiunea de refuz de a se supune probelor biologice. Menționează că pedeapsa de un an și 4 luni închisoare care i-a fost aplicată este prea grea, în raport cu gradul redus de pericol social al infracțiunii săvârșite și cu persoana sa, ținând seama mai ales de atitudinea sinceră adoptată pe durata procesului.
Analizând recursul pendinte, prin prisma materialului dosarului nr._ al Judecătoriei G., a motivelor invocate, a susținerilor și concluziilor avocatului inculpatului și ale reprezentantului Ministerului Public, precum și din oficiu, în limitele efectelor devolutiv și neagravării situației în propria cale de atac, se rețin următoarele:
2. Prezentarea hotărârii atacate. Prin sentința penală nr. 205/19 septembrie 2013, Judecătoria G.:
-în temeiul art. 87 alin.(5) din O.U.G. nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu aplicarea art. 320 ind.1 din Codul de Procedură Penală și cu aplicarea art.37 lit b.) Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul K. S. la pedeapsa de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuzul conducătorului auto de a se supune recoltării probelor biologice sau testării în vederea stabilirii alcoolemiei.
-a constatat săvârșită infracțiunea în condițiile recidivei prevăzute de art.37 lit. b Cod penal.
-în baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
-în baza art. 88 Cod penal a dedus din durata pedepsei aplicate prin prezenta sentință durata reținerii, cuprinsă între 16.10.2012 ora 14.30 - 17.10.2012 ora 14.30.
-în baza art.191 alin.1, C.p.p. l-a obligat pe inculpat la 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În motivarea acestei hotărâri, prima instanță a reținut că la data de 14.10.2012, orele 0340, un echipaj al Poliției municipiului G. a oprit pentru control un autoturism Suzuki, de culoare roșie, având montate numere de înmatriculare provizorii HR_, în timp ce era condus pe . G., din direcția blocurilor sociale către . volanul acestui autoturism a fost identificată inculpatul iar pe locul din dreapta față numitul P. Z.. La controlul efectuat inculpatul nu a prezentat nici un document astfel că s-au efectuat verificări în bazele de date. Conform acestora inculpatul avea permisul de conducere eliberat de autoritățile române anulat, iar numărul de înmatriculare montat pe autovehiculul condus era expirat din data de 14.09.2012, de asemenea acesta emana miros de alcool drept pentru care s-a încercat testarea sa cu aparatul alcooltest, testare refuzată de către inculpat. Având î vedere acest aspect s-a procedat la conducerea acestuia la Spitalul G. – CPU în vederea recoltării de probe biologice de sânge pentru stabilirea alcoolemiei. Inculpatul a refuzat de asemenea supunerea la recoltarea probelor de sânge, aspect menționat în buletinul de examinare clinică și procesul- verbal de recoltare de către personalul medical.
Conform adresei SPCRPCIV Harghita autoturismul Suzuki, având . identificare JSA0SJ_, condus de către inculpat, nu este înmatriculat în circulație. Acestuia i-a fost atribuit un număr de circulație provizoriu HR –_, acesta fiind expirat din 16.08.2012. Numărul de înmatriculare provizoriu HR_, montat pe autoturism în momentul opririi, a fost atribuit unor alte autoturisme, în perioade diferite, respectiv 01.10._07 pentru auto F. Pună și 16.08.-14.09.2012 pentru auto Suzuki cu . identificare JSAETA01C00138917, așa cum se observă numărul respectiv nu a fost atribuit autovehiculului condus și era de asemenea expirat.
În ceea ce privește situați permisului de conducere al inculpatului, în urma verificării s-au stabilit următoarele:
Inculpatul a posedat permis de conducere emis de către autoritățile române însă acesta a fost anulat de către I.P.J Harghita . Totodată inculpatul este posesor al permisului de conducere categoria B, emis de către autoritățile maghiare în urma susținerii examenului la data de 28.02.2007. la data de 14.10.2012 acesta nu avea restricționat dreptul de a conduce.
Inculpatul a declarat faptul că a achiziționat acest autoturism la începutul lunii și nu a verificat documentele valabile autorizației de circulați sau dacă numerele au fost atribuite acestui autoturism, deși era logic să o facă și avea și obligația de a o face. De asemenea a arătat faptul că la data de 13.10.2012 a efectuat o drumeție pe drumuri de câmp și forestiere cu autoturismul Suzuki, având nr. HR_, în timpul căreia a consumat și băuturi alcoolice. În cursul nopții s-a întors în oraș, din direcția Lăzarea și a intrat pe .-a întâlnit cu martorul P. Z.. După ce a consumat împreună cu acesta bere alcoolizată, a pornit autoturismul și l-a condus pe . . oprit de către organele de poliție aproape de intersecția cu această stradă.
În speță, instanța a reținut că inculpatul K. S. a recunoscut si regretat fapta comisa, recunoaștere care se coroborează cu celelalte probe existente la dosar, respectiv: declarația martorului P. Z.; proces-verbal de efectuare a actelor premergătoare; procesul verbal de prelevare a probelor.
În drept, fapta inculpatului K. S. care la data de 14.10.2012 a refuzat să se supună testării aerului expirat și să i se recolteze probe biologice la secția UPU a Spitalului Municipal G., după ce a fost depistat de organele de poliție în dimineața de 14.10.2012, orele 03,40 conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare HR02109 pe .. G., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii privind refuzul conducătorului auto de a se supune recoltării probelor biologice sau testării în vederea stabilirii alcoolemiei, fapte prev. și ped. de art.87, alin.5 din O.U.G. nr.195/2002, privind circulația pe drumurile publice, cu aplicarea art.37, lit.b, C.pen.
Din fișa de cazier a inculpatului reiese că acesta este cunoscut cu antecedente penale, fiind întrunite dispozițiile art.37, lit.b din C. pen, în raport de sentința penală nr.313/22.11.2006 din dos. nr._ a Judecătoriei G. prin care inculpatul K. S. a fost condamnat la 1 an și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.79 din O.U.G. nr.195/2002, arestat la 04.06.2008, fiind eliberat la 19.01.2009 iar termenul de reabilitare de 4 ani și 8 luni nu s-a împlinit la momentul comiterii prezentei infracțiuni, 14.10.2012.
La aplicarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 și 52 Cod pen., și anume: limitele de pedeapsă fixate pentru infracțiunile săvârșite, gradul de pericol social al faptelor, împrejurările în care au fost comise infracțiunile, dispozițiile părții generale a Codului penal, precum și circumstanțele personale ale inculpaților.
În plus, instanța a ținut cont de faptul că acest inculpat are antecedente penale, dar, în schimb a recunoscut și regretat fapta comisă, având o atitudine constant sincera, atât in cursul urmăririi penale, cat si in cursul judecății.
Totodată, instanța a mai ținut cont de faptul că inculpatul a solicitat aplicarea prevederilor art. 320 ind.1 Cod procedură penală, a recunoscut in totalitate fapta comisa si a solicitat ca judecata sa se facă in baza probelor administrate in faza de urmărire penala. In consecința, inculpatul beneficiază de reducerea, cu o treime a limitelor de pedeapsa prevăzute de lege, în speță reducerea cu o treime a minimului și maximului special prevăzut de art.87 alin.5 din O.U.G. nr.195/2002, republicată.
3. Considerente instanței de recurs. În ceea ce privește modalitatea de rezolvare a acțiunii penale puse în mișcare față de inculpatul K. S., hotărârea în discuție este la adăpost de critici. Astfel, argumentele prezentate de instanța de prim grad în motivarea rezolvării la care s-a oprit prin sentința penală nr. 205/19 septembrie 2013 sunt pertinente și nu suportă corecturi ori adăugiri din partea instanței de recurs. Prin urmare, în lipsa oricărui motiv, pe care să-l reținem din oficiu, de anulare a hotărârii atacate, recursul declarat de d-l K. S. este nefondat, așa încât, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b C. pr. P.., vom dispune respingerea căii ordinare de atac declarate.
Relativ la motivul de recurs invocat de inculpat, nu îl vom primi și subliniem, pentru început, gradul ridicat de pericol social al infracțiunii săvârșite, ilustrat în circumstanțele comiterii acesteia, precum și în urmările de pericol pricinuite.
Observăm, în același timp, persoana inculpatului, care nu se află la primul conflict cu legea penală, săvârșind noua infracțiune în condițiile recidivei mari postexecutorii în raport de executarea pedepsei de un an și 4 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 313/2006 a Judecătoriei G. pentru o altă infracțiune incriminată de OUG nr 195/2002. În plus, nu pot fi ignorate nici celelalte condamnări anterioare față de care nu s-a împlinit termenul de reabilitare, pentru o altă infracțiune prevăzută de legea circulației și pentru ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice. Conduita inculpatului anterioară faptei demonstrează că aplicarea și executarea în trecut a unor pedepse privative de libertate nu și-au atins efectul scontat și nu au fost suficiente reinserției sociale.
Cu referire la persoana inculpatului, nu omitem nici atitudinea sinceră a acestuia în fața autorităților judiciare, care a fost valorificată corespunzător atât prin reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege potrivit art. 3201 alin. 7 C. pr. P.., cât și prin aplicarea pedepsei la minimul special așa cum a fost redus cu o treime.
Întrucât instanța de prim grad a acordat circumstanțelor reale ale faptei și personale ale făptuitorului o eficiență optimă în procesul de individualizare a pedepsei, astfel că o atenuare a tratamentului sancționator al inculpatului nu se justifică în cauză și ar fi contrară principiului proporționalității pedepsei. În acest context, pedeapsa de un an și 4 luni închisoare aplicată în sarcina acuzatului sunt conforme principiului proporționalității și satisfac, în concret și în mod eficient, nevoile resocializării și ale prevenției generale.
4. Cheltuielile judiciare. Pentru culpa sa procesuală, dată de exercitarea unei căi de atac nefondate, potrivit art. 192 alin. 2 C. pr. P.., inculpatul va fi obligat să suporte și cheltuielile judiciare avansate de stat în judecarea recursului, în sumă de 400 lei, din care 200 lei acoperă costul suportului tehnic și de hârtie pe care s-au consemnat actele procesuale și procedurale necesare soluționării căii de atac, iar suma de 200 lei reprezintă onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat și se va vira din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b C. pr. P.., respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul K. S. (dom. în G., .. 28/A, jud. Harghita) împotriva sentinței penale nr. 205/19 septembrie 2013 pronunțate de Judecătoria G. în dosarul nr._, menținând hotărârea atacată.
Potrivit art. 192, alin. 2 C. pr. P.., obligă pe inculpat să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs, în cuantum de 400 lei, din care suma de 200 lei –onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat, se virează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23 ianuarie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
D. C. U. A. O. dr.M. V.
Grefier,
G. C.
Red./thred.M.V./23.01.2014/3ex.
Jud.fond I. P.
| ← Anulare/reducere amendă. Art.284 NCPP. Decizia nr. 427/2014.... | Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 341/2014.... → |
|---|
