Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 213/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 213/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 23-07-2014 în dosarul nr. 726/219/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA PENALĂ NR. 213/2014
Ședința publică din data de 23 iulie 2014
Instanța compusă din:
Președinte: L. M. F.
Grefier: M. D.
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe contestatorul-condamnat M. D., împotriva sentinței penale nr. 312 din 14.04.2014 pronunțată de Judecătoria D., având ca obiect contestație la executare (art.598 NCPP)
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă contestatorul personal, M. D., asistat de apărătorul ales av. S. F., cu împuternicire avocațială la dosar, de asemenea, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu av. M. M. A., cu delegație depusă la dosar.
Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror G. P..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că s-a depus la dosarul cauzei, la data de 16.06.2014, prin fax și înregistrată prin serviciul registratură, de către condamnatul M. D. prin apărătorul ales, o cerere prin care solicită preschimbarea termenului de judecată, la data de 27.07.2014, prin fax, contestatorul a depus o cerere prin care solicită citarea contestatorului din Penitenciarul Bistrița și să se dispună efectuarea unei adrese către Penitenciarul Bistrița pentru a comunica o caracterizare actuală și raportul de evaluare a condamnatului până în prezent, iar la data de 23.07.2014, prin serviciul registratură depune la dosar o cerere prin care solicită lăsarea cauzei la a doua strigare a cauzei, întrucât, din motive obiective nu poate fi prezent la dezbateri înainte de ora 20.30. De asemenea, în fața instanței, apărătorul ales al contestatorului depune la dosar două cereri, una prin care solicită Penitenciarului Bistrița o caracterizare actuală și un raport de evaluare a comportamentului acestuia până în prezent iar în cea de-a doua prin care a solicitat Penitenciarului Bistrița să asigure transferarea petentului la Tribunalul Cluj, pentru a fi prezent la termenul de judecată stabilit, respectiv 23.07.2014.
Apărătorul desemnat din oficiu av. M. M. A. solicită instanței, pe de o parte, a se înceta mandatul său, la prezentarea apărătorului ales și, pe de altă parte, a se dispune îndreptarea erorii materiale din încheierea de ședință de la termenul din data de 10 iunie 2014, când, arată că a fost prezentat personal pentru condamnat, și nicidecum apărătorul ales av, Cocuțiu C. I..
Apărătorul ales al condamnatului susține faptul că d-na. av. Cocuțiu C. I. s-a prezentat doar în fața Judecătoriei și a declarat calea de atac împotriva sentinței, în fața tribunalului fiind angajat av. S. F. personal pentru susținerea cauzei.
Instanța, urmează a se pronunța asupra cererii de îndreptare a erorii, după ce se va verifica și caietul grefierului de ședință, care în prezent este în concediu și se va pronunța și asupra onorariului parțial.
Instanța constată că contestatorul este la primul termen la care se prezintă, la întrebarea instanței acesta arată că își menține contestația și că este de acord să fie asistat de apărătorul ales.
La întrebarea instanței dacă sunt cereri de formulat ori excepții de ridicat, apărătorul ales al contestatorului arată, în esență, că solicită instanței a se efectua o adresă la Penitenciarul Bistrița pentru ne comunica o caracterizare la zi a comportamentului în detenție a condamnatului, având în vedere împrejurarea că s-a depășit termenul stabilit de Judecătoria D. pentru reiterarea cererii de liberare condiționată și, având în vedere și împrejurarea că condamnatul a urmat și alte programe și cursuri pe perioada detenției.
Reprezentanta Parchetului arată că nu are alte cereri de formulată ori excepții de ridicat.
Instanța, după deliberare urmează a respinge solicitările în probațiune având în vedere împrejurarea că este dedusă judecății în prezenta contestație situația avută în vedere de instanța de fond la momentul la care aceasta s-a pronunțat.
Instanța pentru considerentele pe care le-a arătat urmează a respinge solicitările în probațiune, urmând a se pronunța în mod strict pe materialul probator pe care le-a avut în vedere și instanța de fond atunci când a soluționat cererea de liberare condiționată.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a contestației.
Apărătorul ales al contestatorului, solicită în conformitate cu art. 425 ind. 1 rap. la art. 586 C.pr.pen., admiterea contestației, desființarea sentinței penale nr. 312/14.04.2014 a Judecătoriei D. și soluționând cauza pe fond, admiterea cererii de liberare condiționată cu consecința punerii în libertate a condamnatului, arătând că hotărârea Judecătoriei D. este nelegală, în condițiile în care se respinge cererea, referindu-se la două aspecte, un aspect de procedură, din punctul său de vedere această hotărâre constituie până la urmă motiv care ar putea duce la desființarea acestei hotărâri, pentru că această nulitate pe care o invocă în sensul susținerii contestației nu atrage o nulitate în sensul efectiv al nulității actului de judecată în primă instanță, ci este o nulitate pe care o invocă în condițiile în care hotărârea, din punctul său de vedere, argumentul fiind, nu este motivată,
De asemenea, arată că hotărârea instanței de fond nu este motivată dincolo de câteva erori, cu trimitere chiar la o altă persoană, care nu privește pe condamnat, T. Ginel, probabil o eroare materială, instanța de fond nu motivează în ce măsură cererea de liberare condiționată nu este justificată. Se motivează exclusiv în ceea ce privește termenul de 2 luni, este adevărat că dispozițiile normei de procedură penală statornicesc că în măsura în care instanța se pronunță asupra cererii, în măsura în care respinge este datoare să analizeze și să motiveze și termenul în care va avea o nouă prezentare pentru a fi prezentat Comisiei de liberări condiționate, dar nu exclude, ci din contră, obligă instanța să motiveze care sunt argumentele pentru care se respinge sau se admite cererea de liberare condiționată, arătând că hotărârea instanței de fond nu are nici un argument nici măcar o singură frază, de ce nu s-ar justifica, ci se motivează doar faptul că se reduce termenul cu două luni și se raportează la acest termen în condițiile în care ar fi fost prima prezentare în fața comisiei, dar nu vede nici un argument, pe fondul cauzei, de ce nu s-ar putea admite această cerere de liberare, care sunt condițiile prevăzute de disp. art. 59 V.C.pen., care sunt aceste dispoziții care nu sunt întrunite în această cauză, aceste trebuiau să existe în cuprinsul hotărârii arătând că în contestație a motivat amplu atât în contestația precizată în scris pe care o susține în totalitate cât și oral susținute în fața instanței de fond de apărătorul ales, cu raportare la probațiunea de la dosar respectiv caracterizarea și raportul de evaluare, astfel considerând că sunt îndeplinite toate condițiile pentru admiterea cererii.
Mai arată că, condamnatul M. D. îndeplinește toate condițiile prevăzute de disp. art. 59 V.C.pen, are împlinită fracția de pedeapsă de 2/3 prevăzută de lege care este reținută și în caracterizarea Comisiei de liberare, însă Judecătoria D. apreciază că nu sunt întrunite celelalte condiții prevăzute de lege, respectiv cele pe care disp. art. 59 C.pen., le reiterează adică este stăruitor în muncă, disciplinat, a dat dovezi de îndreptare și ținând seama de antecedentele penale, ori acestea trebuiau să fie motivate în mod concret, în cauză hotărârea este nemotivată, din punctul său de vedere, apreciind că nulitatea este indiscutabilă.
Totodată, mai arătă că rareori a putut să observe în activitatea sa pe care a desfășurat-o, este pentru prima dată când întâlnește o cauză penală, de o asemenea anvergură, ca un condamnat să îndeplinească în mod clar toate condițiile pentru liberare condiționată.
Practica judiciară s-a pronunțat în mod clar că ceea ce trebuie avut în vedere și ce trebuie analizat, trebuie să se raporteze la activitatea efectiv educațional, și până la urmă la toate acele programe pe care condamnatul le-a urmat pentru a putea conchide prin aceasta dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
În opinia sa, argumentele fundamentale ale disp. art. 52 V. C.pen., aplicabile în cauză, care lămurea și explică în mod indiscutabil care este scopul executării pedepsei, și anume, formarea unei atitudini corecte față de muncă, față ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, acesta este scopul executării pedepsei, scop atins în totalitate de contestatorul petent și orice alte argumente avute în vedere de comisie la momentul la care a soluționat cererea de liberare sunt extranee și nu au legătură cu disp. art. 59 C.pen. Arată că cererea de liberare condiționată a fost respinsă pe considerentul că nu ar fi urmat un anumit program, că ar mai avea un rest destul de mare și natura infracțiunii,
Arătă că disp. art. 59 alin.1 C.p.p. nu fac trimitere la natura infracțiunii, petentul a fost condamnat odată pentru o infracțiunea și i-a aplicat o pedeapsă în funcție de natura și gravitatea acesteia.
Invocă disp. art. 12 din CEDO cu trimitere la discriminare, sub nicio formă - legea nu poate și nici protocoalele care reglementează imposibilitatea de a sancționa de două ori o persoană pentru aceeași faptă, arată că petentul a fost sancționat odată, legiuitorul nu a avut niciodată în vedere așa ceva, a avut eventual antecedentele penale, dar antecedentele penale în cazul condamnatului pe termen mic, singurul argument operațional rămâne ca instanța să analizeze în mod temeinic dacă a fost în muncă disciplinat și a dat dovezi de îndreptare, acesta fiind elementul fundamental, restul mare de pedeapsă, dispozițiile legale sunt imperative, dacă este îndeplinită fracția de 2/3 și este îndeplinită la data de 25.02.2014 și atunci care sunt argumentele de respinge prin procesul verbal de liberare condiționată, în cauză nu este nici un argument nici în hotărârea instanței de fond și nici în acest act.
Apărătorul contestatorului susține caracterizarea depuse la dosar arătând că condamnatul nu a avut nici o abatere disciplinară în cei 7 ani de detenție, a avut peste 18 recompense dintre care 15 cu suplimentarea dreptului la pachet și vizită inclusiv o învoire de 24 de ore, însă în Raportul de evaluare se spune că nu este reintegrat social, a participat la 40 de cursuri de participare la programe educaționale, a participat la două programe sociale care nu au fost avute în vedere de instanța fondului și de către comisia de liberări, dar fundamentale cauzei, la evaluarea psihologică care este fundamental și se arată că nu au existat elemente care să indice prezența riscurilor investigare.
Solicită instanței să se aibă în vedere, în totalitate, fiecare aspect menționat din caracterizare, normele legale și scopul prezentării în fața instanței, dincolo de calitatea sa, condamnatul a săvârșit o infracțiune, și-a primit pedeapsa pe măsură, dar a dat dovadă de îndreptare în cei 7 ani de zile executate din 2004 și până în 2014, a înțeles clar care este consecința negativă a faptei. În final solicită instanței să dispună în consecință.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea contestației formulată de contestator, arătând că hotărârii instanței de fond este legală chiar dacă este motivată lapidar, într-adevăr nu s-au adus argumente foarte ample în această hotărâre, însă liberarea condiționată nu este un drept absolut al condamnatului ci este la latitudinea și posibilitatea instanței de judecată de a pune în balanță tot ceea ce ține de comportamentul condamnatul în stadiul executării pedepsei, dar având în vedere toate cele depuse la dosarul cauzei, pe care instanța de fond le-a avut mai mult sau mai puțin în vedere și la soluționarea cauzei plus cele care s-au depus astăzi și reprezentanta parchetului consideră că așa cum s-a susținut de către apărătorul condamnatul condițiile prevăzute de art. 59 C.pen. sunt îndeplinite și ca atare solicită admiterea contestației formulate și, în consecință, desființarea hotărârii instanței de fond și admiterea cererii de liberare condiționată.
Condamnatul M. D., având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii de liberare condiționată arătând că în timpul detenției a muncit, a fost disciplinat și a respectat Regulamentul de Ordine Interioară din cadrul penitenciarului, nu a avut nici un raport și regretă fapta comisă.
TRIBUNALUL
Prin sentința penală nr. 312/14.04.2014 a Judecătoriei D. a fost respinsă cererea formulată de petiționarul M. D., fiul lui C. și G., născ. la 26.11.1966, aflat în prezent în Penitenciar Bistrița, având ca obiect liberare condiționată.
S-a redus termenul de 24.08.2014 fixat de comisie, cu două luni, fixând termenul de 24.06.2014 după care cererea va putea fi reînnoită.
S-a constatat că petiționarul are apărător ales.
A fost obligat petiționarul la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea formulată de petentul M. D., s-a solicitat reducerea amânării pedepsei, cu motivarea că îndeplinește cerințele legale în acest sens.
Analizând probele dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
Petentul T. Ginel se găsește în executarea unei pedepse privative de libertate de 10 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.125/2008 a Tribunalului Sibiu pentru săvârșirea infracțiunii de proxenitism.
Din procesul verbal nr.8 din 25.02.2014 emis de Penitenciarul B. M. rezultă că a executat efectiv 1097 zile, prin arest preventiv a câștigat 1118 zile, muncind a mai câștigat 255, total zile câștigate și executate 2470, ceea ce reprezintă 2/3 din pedeapsă.
Dar având în vedere că se găsește la prima analiză a comisiei pentru liberare condiționată, comisia penitenciarului a amânat liberarea condiționată a petentului pe timp de 6 luni, respectiv până la 24.08.2014, comisia având în vedere finalizarea programelor pentru liberare și participarea la activități educaționale și la muncă ținând cont de restul mare pentru continuarea efortului de reintegrare și de natura infracțiunii.
Din caracterizarea petentului rezultă că nu a avut abateri disciplinare și a avut 18 recompense, dintre care 15 cu suplimentarea dreptului la pachet și vizită, 1- încredințarea unei responsabilități, una cu - suplimentarea dreptului de vizită - învoire 24 ore și altele.
Având în vedere conduita bună cât și recompensele obținute de petent, instanța de fond a redus termenul de 24.08.2014 fixat de comisie cu două luni, fixând termenul de 24.06.2014, după care cererea va putea fi reînnoită.
A constatat că petiționarul are apărător ales.
A fost obligat petiționarul la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație condamnatul M. D., solicitând admiterea contestației, desființarea hotărârii atacate și în urma constatării îndeplinirii în mod cumulativ a condițiilor legale în materie de liberare condiționată să se dispună admiterea cererii de liberare condiționată, apreciind că sunt îndeplinite toate condițiile legale prev. de art. 59 alin. 1 C.pen. de la 1969, ca lege penală mai favorabilă.
Analizând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor de contestație invocate și din oficiu, prin prisma normelor și dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată că prezenta contestație este fondată, pentru argumente ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, în primul rand, în ceea ce privește legea penală mai favorabilă, reținem că aceasta este legea penală veche, atâta vreme cât textul art. 59 C.pen. de la 1969 nu impune nici o condiție referitoare la achitarea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, așa cum impun prevederile art. 100 NCP.
Analizând din perspectiva dispozițiilor art. 59 C.pen. de la 1969 cererea de liberare condiționată formulată de contestator, reținem următoarele:
Deținutul M. D. se afla la data formulării prezentei cereri de liberare condiționată în Penitenciarul Spital D., fiind încarcerat din data de 25.02.2011, în executarea unei pedepse de 10 ani închisoare aplicată inițial prin sentința penală 125/20.08.2008 a Tribunalului Sibiu, modificată prin sentința penală nr. 56/2014 a Tribunalului Hunedoara (prin care s-a admis contestația la executare privind aplicarea legii penale mai favorabile situației juridice a condamnatului-contestator).
La dosarul cauzei a fost depus procesul verbal nr. 8 din data de 25.02.2014 întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului B. M., precum și o caracterizare a comportamentului deținutului în timpul detenției.
Raportat la datele cuprinse în aceste acte, prima instanță, față de condițiile de acordare a liberării condiționate cuprinse în art. 59 C.pen., a concluzionat că nu sunt întrunite în mod cumulativ cerințe legale, respectiv a considerat că nu există dovezi din care să rezulte faptul că acest condamnat dă dovezi temeinice de îndreptare și disciplină, față de împrejurarea că acesta se află la prima analiză a comisiei, ținând seama și de necesitatea finalizării programelor pentru liberare participarea la activități educaționale și la muncă, precum și de restul mare de pedeapă și de natura infracțiunii.
Considerăm că această concluzie a instanței de fond nu este justificată.
Se poate observa din cuprinsul procesului verbal întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului B. M. și din caracterizarea depusă la dosar, că acest condamnat, deși se află la prima analiză, nu are antecedente penale, execută pedeapsa în regim deschis, are 255 zile câștig în muncă, nu a avut abateri disciplinare și a avut 18 recompense, dintre care 15 cu suplimentarea dreptului la pachet și vizită, 1- încredințarea unei responsabilități, una cu - suplimentarea dreptului de vizită - învoire 24 ore. A participat la un număr de 40 de programe educaționale și la 4 programe sociale (dintre care unul se afla în derulare la data evaluării), fiind evident că deținutul a depus toate eforturile pentru a se conforma vieții instituționalizate și reeducării sale în spiritul respectării legislației penale. Or, având în vedere numărul mare al programelor educaționale și psiho-sociale la care a participat deținutul,, precum și caracterul facultativ al participării la astfel de programe, nefinalizarea unora dintre ele (în fapt, a programului de pregătire pentru liberare) nu constituie un argument valid pentru a respinge cererea de liberare condiționată. Pe de altă parte, restul mare de pedeapsă apare ca fiind indiferent, atâta vreme cât deținutul a executat fracția de pedeapsă, aspect necontestat în cauză. În sfârșit, natura infracțiunii care a atras condamnarea petentului nu reprezintă un criteriu legal pentru aprecierea asupra temeiniciei cererii de liberare condiționată, legislația în vigoare neprevăzând vreo categorie de infracțiuni care să fie exceptată de la vocația liberării condiționate.
Față de aspectele reținute anterior, considerăm dimpotrivă că sunt îndeplinite cumulativ cele trei cerințe prevăzute de art. 59 C.pen. de la 1969, prezenta cerere de liberare condiționată fiind întemeiată, deoarece se poate afirma cu certitudine că există dovezi din care rezultă faptul că acest condamnat dă dovezi temeinice de îndreptare și disciplină.
Pe cale de consecință, în baza art.426 ind. 1 C.pr.pen. alin. 7 pct. 2 lit. a C.pr.pen., tribunalul va admite contestația formulată de contestatorul-condamnat M. D. împotriva sentinței penale nr. 312/14.04.2014 pronunțată de Judecătoria D., pe care o desființează în întregime și judecând cauza:
Va admite cererea de liberare condiționată formulată de petentul-condamnat M. D., dispunând punerea acestuia de îndată în libertate dacă nu este arestat în altă cauză.
Va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 50 lei reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, av. M. M. A., care se va avansa din FMJLC.
În baza art. 275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat la fond și în contestație vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art.426 ind. 1 C.pr.pen. alin. 7 pct. 2 lit. a C.pr.pen. admite contestația formulată de contestatorul-condamnat M. D., fiul lui C. și G., ns. la data de 26.11.1966, în prezent deținut în Penitenciarul Bistrița împotriva sentinței penale nr. 312/14.04.2014 pronunțată de Judecătoria D., pe care o desființează în întregime și judecând cauza:
Admite cererea de liberare condiționată formulată de petentul-condamnat M. D., dispunând punerea acestuia de îndată în libertate dacă nu este arestat în altă cauză.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 50 lei reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, av. M. M. A., care se va avansa din FMJLC.
În baza art. 275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat la fond și în contestație vor rămâne în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 23.07.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
L. M. F. M. D.
Red. 2 ex./L.M.F./D.M.
24.09.2014
Jud.fond: C. C. L.
| ← Reabilitare judecătorească. Art.527 NCPP. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 53/2014.... → |
|---|
