Omor. Art.188 NCP. Sentința nr. 670/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 670/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 15-10-2014 în dosarul nr. 3548/117/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
Sentința penală nr.670/15.10.2014
Ședința publică de la data de 15.10.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. T.
Grefier M. B.
S-a luat spre examinare cauza penală privind pe inculpatul C. M.-B., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 628/P/2014, emis de P. de pe lângă Tribunalul Cluj pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, prev. de art. 32 rap. la art. 188 C.pen.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat de procuror: G. P..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 29 septembrie 2014, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Prin rechizitoriul nr. 628/P/2014 emis la data de 12.06.2014 de către P. de pe lângă Tribunalul Cluj a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul C. M. B., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 188 C. pen.
S-a reținut, în esență, în actul de sesizare al instanței faptul că inculpatul Chioreal M. B., în cursul nopții de 01/02.05.2014, în timp ce se afla în satul Săndulești, . A, a aplicat mai multe lovituri cu un briceag, cu intensitate, în zone vitale ale corpului victimei B. A. R., cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2688/II/a/58 al Institutului de Medicină Legală Cluj-N., leziuni corporale traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure și tăietor-înțepătoare, posibil urmate de cădere, leziuni care necesită pentru vindecare 28-30 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații, leziunea de la nivelul fosei iliace drepte punând în primejdie viața victimei.
Inculpatul a declarat că dorește să fie judecat în procedura simplificată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, solicitând însă schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor prev. de art. 32 rap, la art. 188 din Codul penal în infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 194 alin. 1 lit. e din Codul penal și reținerea circumstanței atenuante a provocării.
Întrucât, în opinia instanței, probele administrate în faza de urmărire penală sunt complete și edificatoare, cererea inculpatului a fost admisă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În cursul dimineții zilei de 02 mai 2014 angajați ai S. C. de Urgență pentru Copii din Cluj-N. au sesizat organele de poliție cu privire la faptul că în cursul aceleiași dimineți în unitatea sanitară a fost internat partea civilă B. A. R. cu diagnosticul „Plagă înjunghiată fosa iliacă dreaptă cu eviscerație de epiplon, plăgi tăiate genunchi drept, regiunea axilară stânga, plagă contuză regiunea parietală dreapta, plagă excoriată frontală, afirmativ agresiune”, motiv pentru care s-a intervenit chirurgical. Cu toate că a fost chestionat de către personalul medical asupra împrejurărilor în care s-au produs leziunile, partea civilă B. A. R. a oferit explicații neplauzibile, însă martorii P. D. S., D. P. S. și B. A., care au transportat victima la unitatea medicală, au relatat faptul că, în timp ce partea civilă B. A. R. se afla în localitatea Săndulești în imobilul situat pe ., a fost lovit cu un briceag de către inculpatul C. M. B. (f. 20 verso).
Existând suspiciuni cu privire la modul de producere a leziunilor prezentate de victima B. A. R., la fața locului s-a deplasat echipa complexă de cercetare, procedându-se la efectuarea cercetării locului faptei, constatând următoarele:
Imobilul situat în com. Săndulești, . A, este împrejmuit cu gard, iar la o distanță de 2 metri de gardul imobilului se aflau mai multe pete de culoare brun-roșcată. Casa este nefinisată, fiind compusă din parter și etaj. Pe scările care asigură accesul în casă, respectiv pe platoul acestor scări, a fost găsit un șervețel cu urme de culoare brun-roșcată. În spatele ușii de acces în casă, în hol, pe pardoseală se aflau mai multe sticle de băuturi alcoolice și nealcoolice, în apropierea cărora se observau mai multe pete de culoare brun-roșcată. În partea stângă a ușii de acces în imobil se află o altă cameră, pe peretele căreia - în zona tocului ușii - și pe cablul electric care traversa holul se observau pete de culoare brun-roșcată. Din partea opusă ușii de acces prin hol, pe scări, se asigura accesul înspre partea superioară a casei. Pe treptele acestei scări, respectiv pe perete, se observau mai multe pete de culoare brun-roșcată în formă de stropi. În holul situat la etajul superior, pe pardoseală, în partea stângă a scărilor se observau pete de culoare brun-roșcată. În camera situată în partea dreaptă a scărilor, la aproximativ 30 de cm. de pat, pe pardoseală se observau urme de culoare brun-roșcată în formă de stropi, iar pe partea dreaptă corespunzător ușii de acces se observa o pată întinsă de culoare brun-roșcată.
În curtea casei, respectiv în partea dreaptă a curții de acces la o distanță de aproximativ 3,5 metri de scări se afla un bazin de apă acoperit cu capac metalic, în apropierea căruia vegetația era călcată și se observau pete de culoare brun-roșcată. La aproximativ 10 metri în partea dreaptă a bazinului de apă, vegetația era călcată pe un perimetru de 4/2,5 metri, în vegetație observându-se pete de culoare brun-roșcată (f. 4-6).
În urma efectuării investigațiilor în vederea stabilirii și clarificării stării de fapt, organele de urmărire penală au stabilit următoarele:
Părinții martorilor D. P. S. și D. C. A. dețin în localitatea Săndulești, . A, o casă. Partea civilă B. A. R. este coleg de clasă cu martorul D. P. S., cel din urmă obișnuind să organizeze petreceri la casa deținută de părinții săi. În acest context martorul D. P. S. împreună cu o parte a colegilor săi de clasă, printre care și partea civilă B. A. R., precum și cu alți prieteni, au hotărât să petreacă împreună în acel loc, zilele libere din perioada 01-02 mai 2014. Urmare a acestei înțelegeri, în cursul zilei de 01 mai 2014, martorul D. P. S. a transportat pe rând cu autoturismul său, din T. în Săndulești, pe partea civilă B. A. R., martorii P. D. S., C. A. M., B. A., C. A. I., M. V. Franca, I. D. C., Blajan A., precum și pe inculpatul C. M. B.. Restul persoanelor, respectiv martorii O. D. V., O. A. G., U. R., N. R. M., O. L. B., Șipoșan M. și R. A. L. s-au deplasat cu mijloace proprii în localitatea Săndulești.
De menționat faptul că la începutul lunii aprilie 2014 cu ocazia serbării majoratului martorei M. V. Franca, colegă cu martorii D. P. S., C. A. I. și partea civilă B. A. R., între partea civilă și inculpatul C. M. B. - prietenul martorei C. A. I., care a participat la petrecerea organizată cu acea ocazie, s-a declanșat o stare conflictuală generată de refuzul inculpatului C. M. B., de a permite, la solicitarea părții civile B. A. R., martorei C. A. I., să danseze o horă cu colegii de clasă.
În cursul serii de 1 mai 2014, cu puțin timp înainte de miezul nopții, partea civilă B. A. R., pe fondul conflictului avut în cursul lunii aprilie 2014 cu inculpatul, i-a propus celui din urmă „să facă o mănușă”, respectiv să se lovească, controlat, fără a se răni, folosind mănuși de box, supravegheați, respectiv arbitrați, de martorul B. A. (f. 118).
Inculpatul C. M. B. a acceptat propunerea părții civile, și după ce au luat mănuși de box în mâini s-au deplasat în curte, unde au început sub supravegherea martorului B. A. să se lovească reciproc. Astfel cum rezultă din declarația martorului D. P. S., la un moment dat partea civilă B. A. R. a intenționat să înceteze lupta, însă inculpatul C. M. Baniamin continua să-1 lovească, motiv pentru care împreună cu martorii B. A., P. D. S. au intervenit pentru a-i despărți pe cei doi. În acest moment, însă, partea civilă a aplicat o lovitură cu pumnul în nas inculpatului, urmare a căreia inculpatul a început să sângereze (f. 19 verso). Potrivit declarațiilor martorilor B. A., P. D. S. și D. P. S., U. R., C. A. M., R. A. L., a părții civile B. A. R., și a inculpatului C. M. B., în acel moment lupta a luat sfârșit. Pe fondul audierii inculpatul C. M. B.,a precizat că a acceptat să se lupte cu partea civilă pentru că a perceput că în acest mod, partea civilă „își ia revanșa” deoarece la majoratul martorei M. V. Franca nu i-a permis celui dintâi să danseze cu martora C. A. I., respectiv pentru a nu părea un laș (f. 42,43).
După ce lupta a luat sfârșit, inculpatul C. M. B. însoțit de martora C. A. I. au urcat în camera situată în partea dreaptă a etajului casei, martora C. A. I. încercând, potrivit susținerii inculpatului, să-1 tempereze deoarece era nervos (f. 42). La scurt timp după ce a urcat în cameră, inculpatul C. M. B. a căutat în rucsacul în care avea obiectele personale, știind că în interior se află un briceag, pe care 1-a luat asupra sa, fără însă a fi observat de martora C. A. I. și a coborât în holul casei. Pe scările de acces dintre etajul superior și parterul casei, inculpatul C. M. B. a precizat că a deschis briceagul ținând lama în palmă, respectiv vârful lamei orientat înspre degetul mare (f.42).
Partea civilă B. A. R., martorii P. D. S., D. P. S., R. A. L., I. D. C., O. A. G., ocupau loc la o masă situată în imediata apropiere a ușii de acces în casă, în apropierea căreia erau așezate și recipientele în care se aflau băuturile alcoolice și nealcoolice, partea civilă B. A. R. fiind orientat cu spatele la ușa de acces în casă.
După ce a coborât scările, inculpatul C. M. B. s-a îndreptat înspre locul în care erau depozitate recipientele cu băuturi alcoolice și nealcoolice, și prefăcându-se că se apleacă pentru a se servi, s-a uitat imediat înspre partea civilă B. A. R., care era așezat cu spatele la el, și, profitând de neatenția acestuia, 1-a lovit cu putere cu pumnul în care ținea briceagul în partea dreaptă a capului (f. 17, 20, 42, 118). Inculpatul a precizat că a ales să lovească cu mânerul briceagului partea civilă, sperând că acesta nu v-a riposta, respectiv pentru că s-a simțit umilit, urmare a incidentului anterior (f. 42, 42 verso). Urmare a loviturii aplicate, partea civilă B. R. A. a început să sângereze puternic, toți cei prezenți la masă deducând că inculpatul ținea ceva în mână, fără însă a conștientiza ce anume (f. 17, 20).
Partea civilă B. A. R. s-a ridicat, a încercat să riposteze, respectiv să-1 lovească pe inculpat, însă nu a reușit, pentru că martorul D. P. S. s-a interpus între cei doi (f. 118). Imediat inculpatul C. M. B. a ieșit din casă, îndreptându-se în curtea casei în zona bazinului cu apă, fiind urmat, dar nu imediat de partea civilă B. A. R., pentru că acesta a fost imobilizat pentru scurt timp de martorii D. P. S. și B. A. A., pe scările din exteriorul casei. De menționat că martorii au încercat în acest mod să aplaneze conflictul, dar nu au reușit.
Apoi partea civilă B. A. R. s-a îndreptat înspre locul în care se afla inculpatul C. M. B., a încercat să-i aplice o lovitură cu pumnul, dar nu a reușit, deoarece inculpatul s-a ferit și imediat a lovit partea civilă cu mâna în care ținea briceagul în regiunea axilară stângă. Conștientizând că partea civilă B. A. R. intenționa să-1 lovească, cu toate că lama briceagului se afla în corpul său, inculpatul C. M. B. a scos lama și a aplicat din nou o lovitură cu briceagul în zona abdomenului părții civile B. A. R.. Urmare a loviturii aplicate partea civilă B. A. R. a căzut, apoi s-a ridicat, aplicând mai multe lovituri inculpatului cu pumnul, în urma cărora inculpatul a căzut, după care partea civilă a imobilizat mâna inculpatului C. M. B. în care ținea briceagul, timp în care continua să aplice lovituri (f. 17 verso, 20, 42 verso, 118 verso). Martorii P. D. S., D. P. S., R. A. și B. A. au intervenit, martorul D. P. S. dezarmându-1 cu greutate pe inculpatul C. M. B. de briceagul pe care îl ținea în mână, după care a așezat briceagul pe un corp de mobilier din livingul casei. (f. 20 verso). Ulterior martorii D. P. S., B. A. și P. D. S. au transportat cu autoturismul celui dintâi martor, partea civilă B. A. R. la o unitate sanitară din T., iar apoi în Cluj-N.. După ce aceștia au plecat, martora C. A. I. a luat briceagul din locul în care 1-a așezat martorul D. P. S. și 1-a ascuns în geanta sa. Martorii I. D. C., B. an A., M. V. Franca, D. A., U. R. D., C. A. M., O. D. V. și O. A. G. au purtat un dialog cu inculpatul C. M. B., certându-1, pentru ca apoi martorii D. C. A. și M. V. Franca să ceară inculpatului și martorei C. A. I. să părăsească casa.
Potrivit susținerii inculpatului C. M. B. și a martorei C. A. I. o parte a traseului dinspre Săndulești înspre T. au parcurs-o pe jos, pentru ca apoi să fie transportați cu autoturismul de o cunoștință a inculpatului până în T. (f. 23, 49 verso). În momentul în care inculpatul a ajuns la locuința sa ,cu toate că tatăl său a observat că obiectele vestimentare îi sunt pătate de sânge, și i-a cerut detalii asupra acestui aspect, inculpatul a relatat tatălui său că a fost implicat într-un accident rutier (f. 49). În timpul cercetărilor numitul C. M. D., tatăl inculpatului C. M. B., s-a prezentat la sediul Poliției Municipiului T. punând la dispoziția organelor de urmărire penală rucsacul inculpatului, pentru a fi examinat. În interiorul rucsacului au fost găsite obiectele vestimentare pe care inculpatul le-a purtat în cursul nopții de 01/02.05._, respectiv o bluză și o pereche de pantaloni de trening, care prezentau pete de substanță brun-roșcată, fără a fi găsit briceagul (f. 33). D. pe fondul audierii în calitate de martor, C. A. I. a recunoscut că a luat briceagul din locul în care 1-a așezat martorul D. P. S., punându-1 în geanta sa, pe care a lăsat-o la domiciliu, și i-a solicitat tatălui său să-1 prezinte organelor de urmărire penală (f. 23). La aceeași dată tatăl martorei, C. I. s-a prezentat la sediul poliției Municipiului T. punând la dispoziția organelor de urmărire penală briceagul, pe care se observau urme de substanță brun-roșcată (f. 34).
Potrivit concluziilor preliminare fără număr din 02.05.2014 ale Institutului de Medicină Legală Cluj-N., victima B. A. R. prezenta leziuni corporale traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure și înțepător-tăietoare, leziunile necesitând 28-30 zile de îngrijiri medicale, pentru vindecare, dacă nu survin complicații și au pus în primejdie viața victimei (f. 12), iar potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2668/II/a/58 din 15.05.2014 al Institutului de Medicină Legală Cluj-N., victima prezenta leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur și corp tăietor-înțepător, posibil urmate de cădere, leziunile necesitând pentru vindecare 28-30 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații, leziunea din fosa iliacă dreapta punând în primejdie viața victimei, poziția ipotetică victimă-agresor putând fi ambii în ortostatism și față în față în momentul aplicării loviturii la nivelul fosei iliace drepte (f. 170-172).
Din ansamblul tuturor probelor administrate în cauză, împrejurarea în care inculpatul înarmat cu un briceag s-a deplasat înspre locul în care stătea victima B. A. R. și i-a aplicat inițial o lovitură cu mânerul briceagului în partea dreaptă a capului, profitând de neatenția acestuia, sperând, conform propriei susțineri, ca „B. să nu se ridice la mine”, pentru ca apoi să mai lovească victima cu briceagul în regiunea axilară stângă și apoi imediat în zona abdomenului, în fosa iliacă dreaptă, lovitură în urma căreia, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor și a părții civile, acesta a căzut, respectiv atitudinea de opoziție pe care inculpatul a avut-o în momentul în care martorul D. P. S. a încercat să-1 dezarmeze, procurorul a apreciat că inculpatul a acționat cu intenție directă de a suprima viața victimei.
În cursul urmăririi penale inculpatul C. M. B. a recunoscut nuanțat comiterea faptei reținute în sarcina sa, încercând să-și minimalizeze gradul de vinovăție, susținând că de fapt victima a fost cea care „s-a băgat în lamă în zona pieptului”, susținere contrazisă atât de declarația părții civile B. A. R. cât și a martorilor prezenți, motivându-și fapta prin aceea că partea civilă B. A. R. trebuia „să înțeleagă că trebuie să stea în banca lui, în ceea ce privește relația dintre mine și A.” (f. 50).
Analizând aceleași mijloace de probă ca și procurorul de caz, instanța constată că în mare parte starea de fapt mai sus descrisă corespunde celor întâmplate, însă comportă anumite nuanțări în urma cărora se poate reține în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă a depășirii limitelor legitimei apărări prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. b din Codul penal.
Astfel, e important de stabilit mai întâi ce anume a declanșat conflictul dintre cei doi. Potrivit declarațiilor martorilor, în cursul lunii aprilie 2014, inculpatul și martora C. A. – prietena lui, au participat la majoratul martorei M. V. Franca, colegă de clasă cu partea civilă B. A. R. și cu prietena inculpatului. La un moment dat toată lumea dansa, mai puțin inculpatul și prietena lui, context în care partea civilă s-a apropiat de cei doi și i-a cerut inculpatului permisiunea să danseze cu colega lui - C. A.. Inculpatul s-a enervat, a refuzat să-i permită prietenei lui să danseze cu inculpatul, nu în horă cu toți colegii așa cum s-a reținut, înjurându-l pe B. A. R.. Acesta a răspuns inculpatului că îl va ține minte. Incidentul nu este de neglijat în condițiile în care toți participanții la majorat au aflat de el, unii chiar înainte de conflictul din data de 01.05.2014, alții fiind martori la incident, iar o a treia categorie aflând în timpul meciului de box. Gestul părții civile este unul care, la vârsta părților și fără experiență de viață suficientă, este perceput de majoritatea bărbaților ca un afront personal și ca un atentat la relația de cuplu pe care o au, indiferent de modul, elegant sau nu, în care se manifestă în momentul respectiv. Inculpatul a ales calea agresivă verbal și a fost suficient ca antipatia să se instaureze între cei doi, alimentată și de faptul că partea civilă avea anumite sentimente față de prietena inculpatului.
Apoi, în data de 01.05.2014, cu excepția martorului D. P., toți băieții au consumat băuturi alcoolice de mai multe tipuri. Dacă se lecturează declarațiile martorilor se constată că până la momentul conflictului inculpatul a băut vin de casă adus de el, vișinată și vin roșu de la ceilalți, iar partea civilă a băut votcă, lichior și bere. Nici unul dintre ei nu are constituție atletică deosebită, sunt amândoi relativ scunzi, iar partea civilă mai slab decât inculpatul, astfel că a fost foarte ușor să intre sub influența alcoolului și să treacă prin fazele beției. Revenind, pe parcursul zilei inculpatul a flirtat cu martora N. R. în prezența prietenei lui, lucru care a supărat-o foarte tare pe C. A., și, după ce inculpatul a plecat împreună cu martorul D. P. S. cu mașina să mai aducă mâncare de la locuința lui, uitând-o inițial acasă, aceasta a plâns fiind văzută de partea civilă. Acesta a întrebat-o de ce plânge, ea i-a povestit că este legat de relația ei cu inculpatul, iar partea civilă i-a sugerat să-și caute alt prieten. Facem precizarea că deplasarea în T. a avut loc în jurul orei 23.00 și că cu acea ocazie au fost aduse de fapt mănușile de box de către martorul D. P. S., dovadă că, inițial, cu ocazia zilei de 1 Mai, participanții la petrecere nu au intenționat „să se joace” box.
În timp ce inculpatul se întorcea de la T. cu mașina, a sunat-o pe prietena lui, și-a dat seama că aceasta plângea la telefon, reproșându-i flirtul cu cealaltă fată în condițiile în care el a afirmat că o iubește pe ea foarte tare. După ce a ajuns, inculpatul s-a retras cu prietena lui în curte într-un loc mai ferit pentru o discuție privată, iar în acest interval de timp, partea civilă, care, așa cum am arătat, a observat în permanență ce se întâmplă cu C. A. și a văzut-o plângând, a urcat la etajul vilei și a spus martorilor B. A. și B. A., care puneau muzica la laptop că îl enervează Beni și că „vrea să facă o mănușă cu el”, prin aceasta martorul B. înțelegând că partea civilă vrea să se bată cu inculpatul (f. 145 verso d.u.p.). Chiar partea civilă a afirmat că a observat că D. P. S. a adus mănușile și imediat i-a cerut inculpatului „să facă o mănușă”, acesta fiind de acord pentru a nu părea laș.
Deși s-a încercat acreditarea ideii că meciul de box era controlat de B. A. care se presupune că îi arbitra pe combatanți, nici un moment acesta nu a declarat că el ar fi fost arbitrul. Din contră, martorul a afirmat că l-a auzit pe B. când acesta i-a propus lui Beni „să se bată”, că amândoi și-au pus mănușile de box care se aflau în casă, că au ieșit afară, martorul încercând să-i oprească, fără succes, că s-au bătut afară, martorul văzând când partea civilă l-a lovit cu pumnul în nas pe inculpat, acestuia țâșnindu-i sângele, după care martorul a reușit să-i despartă. Într-o altă versiune a celor care au văzut bătaia, inculpatul ar fi lovit partea civilă și cu piciorul, partea civilă s-ar fi enervat și deși la un moment dat cei doi au fost despărțiți, partea civilă a pocnit cu mănușa, imediat după aceea, nasul inculpatului. Este evident că această lovitură, executată în public, în prezența martorei C. A., după discuțiile anterioare despre flirt și incidentul plânsului, a fost din nou una care să atingă orgoliul masculin al inculpatului. Din cele de mai sus deducem că cei doi se băteau în realitate în toată regula, că partea civilă dorea să aplice o corecție inculpatului pentru incidentul cu refuzul permisiunii de a dansa și pentru că inculpatul a făcut-o pe prietena lui să plângă, iar inculpatul își apăra „onoarea”, nedorind să pară laș în fața asistenței ce o includea și pe prietena lui. Cu toate acestea, este esențial că partea civilă a luat mănușile de box și le-a folosit în loc să se bată amândoi pur și simplu, din acest motiv neputând discuta despre circumstanța atenuantă a provocării.
Astfel, pentru a fi reținută această circumstanță atenuantă este nevoie ca starea de puternică tulburare sau emoție sub imperiul căruia inculpatul a comis fapta să fie determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă. Este necesar deci ca violența să fie ilicită, ori cea a părții civile nu a fost așa. Boxul este în primul rând un sport, perfect legal și practicat la scară largă, iar modul în care partea civilă a procedat încercând să-și depășească propriile frustrări, a fost modul în care, chiar și în alte vremuri foarte vechi, bărbații își rezolvau conflictele de acest gen. Oricum, amândoi erau surescitați, dar la vederea sângelui s-au oprit. Este cert că inculpatul nu s-a calmat pe deplin odată cu ștergerea sângelui, dar între momentul meciului de box și cel următor, petrecut în casă, a trecut totuși, un interval de timp de jumătate de oră în care nimeni nu s-a gândit că un alt incident s-ar putea întâmpla. În acest interval de timp inculpatul a stat o perioadă în camera sa împreună cu martora C. A. care îl tempera, apoi s-a dus să-și caute cheile în mașina cu care nu demult se întorsese și abia apoi a avut loc incidentul din casă. Facem precizarea că nici măcar prietena inculpatului nu a crezut că s-ar mai putea întâmpla ceva de vreme ce a rămas în cameră și a coborât abia când a auzit strigătele.
Inculpatul însă, a luat din cameră briceagul propriu, închis, pe care l-a strâns în pumn, s-a dus în living, unde partea civilă și mai mulți martori stăteau la masă și consumau băuturi alcoolice, partea civilă cu spatele către ușa pe care a intrat inculpatul. Acesta din urmă s-a prefăcut că își ia suc din spatele ușii pe care tocmai a intrat, s-a asigurat că nu va fi observat de vreo persoană dintre cele de la masă și brusc i-a aplicat o lovitură în cap părții civile cu briceagul închis ținut în pumn. Aceasta ar fi fost de fapt răzbunarea lui pentru pumnul pe care l-a primit în nas și, dacă după primul moment de stupefacție, partea civilă nu ar fi sărit ca ars de pe scaun să lovească inculpatul, în proporție covârșitoare incidentul s-ar fi sfârșit.
Evident, nu i se poate reproșa părții civile că s-a enervat în condițiile în care incidentul provocat de el a implicat mănușile de box, iar cel provocat de inculpat o lovitură dată pe la spate. Însă imediat după ce a aplicat lovitura cu briceagul strâns în pumn inculpatul a fugit afară, surprins și el de faptul că a spart capul rivalului său. Partea civilă însă a fost împiedicată de martori să îl urmeze și incidentul se putea sfârși. Însă partea civilă a fost orbită de furie și, în ciuda opoziției tuturor celor care încercau să-l țină, a fugit după inculpat, transformându-se din victimă în atacator. Partea civilă a afirmat de două ori în cuprinsul declarației de la urmărire penală că a văzut în timp ce cobora treptele de la . inculpatul deschide briceagul, deci știa spre ce se îndreaptă. Cât despre inculpat, acesta a înțeles că dacă partea civilă ajunge la el furia oarbă a acesteia va fi devastatoare și, fiindu-i extrem de frică, a deschis briceagul. Facem precizarea că dacă inculpatul ar fi vrut cu intenție directă să suprime viața persoanei vătămate atunci ar fi lovit-o pe aceasta, în casă, atunci când era total luată prin surprindere, cu lama briceagului și nu cu briceagul închis, strâns în pumn, înjunghiindu-l pur și simplu.
În momentul în care partea civilă a ajuns la inculpat a abătut asupra acestuia o ploaie de pumni, iar inculpatul a nimerit cu briceagul în primă fază în axila stângă a părții civile, apoi în fosa iliacă dreaptă. Amândoi au căzut la pământ, partea civilă „cărând” în continuare pumni inculpatului deși acesta s-a ghemuit în poziție fetală la un moment dat, fără să dea drumul briceagului însă, decât după ce pumnul i-a fost descleștat de martorul D. P. S..
Potrivit art. 19 alin. 2 din Codul penal este în legitimă apărare persoana care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacă apărarea este proporțională cu gravitatea atacului. Este indiscutabil că după ce s-a dezmeticit după lovitura dată prin surprindere B. A. R. a trecut la atac și că acesta a fost material, direct și imediat. Ar putea exista discuții legate de caracterul just sau injust al atacului, având în vedere lovitura pe care a primit-o în casă. Instanța constată că atacul a fost injust deoarece răzbunarea nu este privită în dreptul penal român ca o cauză justificativă, indiferent la ce anume e răspuns ea. Partea civilă nu mai era în apărare deoarece inculpatul a fugit, din contră, l-a urmărit pe acesta pentru a se răzbuna, momentul din casă fiind finalizat prin fuga inculpatului și încercările martorilor de a opri pe partea civilă. Acesta a hotărât însă să atace la rândul său fără să raționeze, cu atât mai mult cu cât a văzut briceagul în mâna inculpatului deschis și nu a dorit altceva decât să îl lovească pe acesta pentru a se răzbuna pentru lovitura neașteptată.
Apărarea inculpatului nu a fost însă una proporțională cu gravitatea atacului. Este neîndoios că inculpatul s-a temut de partea civilă când l-a văzut cât de furios este, dar a știut tot timpul că acesta nu este înarmat și că loviturile pe care le va primi vor fi doar de pumni și picioare. Tocmai de aceea nu putem discuta de excesul neimputabil ca și cauză de neimputabilitate și de înlăturare a caracterului penal al faptei. Am fi putut discuta de acest tip de exces doar dacă inculpatul nu ar fi fost sigur dacă partea civilă e înarmată sau nu, ori dacă s-ar fi temut atât de tare încât să nu-și dea seama ce face. Dar, prin faptul că a deschis briceagul în timp ce fugea și-a dat seama de ceea ce se întâmplă, iar apărarea sa disproporțională nu poate fi considerată decât circumstanță atenuantă.
În concluzie, în drept, fapta inculpatului C. M. B., care în cursul nopții de 01/02.05.2014, în timp ce se afla în satul Săndulești, . A, a aplicat mai multe lovituri cu un briceag, dintre care una în zonă vitală a corpului victimei B. A. R., cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2688/II/a/58 a Institutului de Medicină Legală Cluj-N., leziuni corporale traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure și tăietor-înțepătoare, posibil urmate de cădere, leziuni care necesită pentru vindecare 28-30 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații, leziunea de la nivelul fosei iliace drepte punând în primejdie viața victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 188 C.pen. Aceasta absoarbe . din casă cu briceagul strâns în pumn.
Nu se impune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor în infracțiunea de vătămare corporală pentru că inculpatul a dorit să se apere, a știut că are în mână un obiect apt să producă moartea, a știut că dacă îl folosește așa deschis poate produce leziuni grave, fiind deci conștient de ceea ce s-ar putea întâmpla și a știut că partea civilă nu este înarmată, însă și-a asumat posibilitatea producerii rezultatului grav chiar dacă nu l-a urmărit.
Starea de fapt mai sus prezentată a fost probată cu următoarele probe și mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu (f. 1); proces-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (f. 4-6, 72-87); ordonanțe de delegare a lucrătorilor de poliție judiciară din cadrul I.PJ. Cluj - S.I.C. (f. 8, 121); concluzii preliminare fără număr din 02.05.2014 a Institutului de Medicină Legală Cluj-N. (f. 12); raport de expertiză medico-legală nr. 2688/II/a/58 a Institutului de Medicină Legală Cluj-N. (f. 170-172); procese-verbale de examinare și planșe foto (f. 33, 34, 58-59, 61-66, 94-108, 140); declarațiile martorilor P. D. S. (f. 15-17), D. P. S. (f. 18-20), C. A. I. (f. 21-23), D. C. A. (f. 24-26), B. A. A. (f. 27-29), R. A. L. (f. 30-32), N. R. M. (f. 126-128), I. D. C. (f. 129-131), U. R. D. (f. 132-134), M. V. Franca (f. 135-137), C. A. M. (f. 138-139), B. A. (f. 144-146), O. D. V. (f. 147-149), O. A. G. (f. 150-152), O. L. D. (f. 153-155), Șipoșan M. (f. 156-158); declarația părții civile B. A. R. (f. 117-119, 174); declarațiile inculpatului C. M. B. (f. 41-43, 49-50, 173), precum și de declarația dată de inculpat instanței.
Având în vedere cele de mai sus, instanța va condamna pe inculpat la pedeapsa închisorii pentru infracțiunea menționată, la individualizarea pedepsei urmând a ține cont de împrejurările în care fapta a fost comisă, cu precizarea că nu există vreun indiciu că inculpatul ar fi provocat vreun incident agresiv dacă nu ar fi existat meciul de box inițiat de partea civilă, de faptul că fost pusă în pericol viața persoanei vătămate, de vârsta și imaturitatea inculpatului, de împrejurarea că atât el cât și partea civilă au acționat „la cald” și din cauza alcoolului ingerat, de lipsa antecedentelor penale, de faptul că inculpatul este o persoană ce provine dintr-o familie onestă, cu părinți muncitori, are la rândul său un loc de muncă, terminând școala, de faptul că nimic din comportamentul său nu ar fi putut să prevestească incidentul agresiv, precum și de conduita inculpatului pe parcursul procesului penal. Acesta și-a cerut scuze atât părții civile cât și mamei acestuia, a părut să conștientizeze cele întâmplate și rolul său în întreaga desfășurare a evenimentelor, fără să persiste în atitudini de dezvinovățire și încercare de a învinui partea civilă și chiar regretă, atât cele întâmplate, cât și faptul că a produs suferință fizică părții civile și morală mamei acestuia. D. urmare, reducând limitele de pedeapsă de la 5 la 10 ani închisoare cu o treime, o dată ca efect al circumstanței atenuante și încă o dată ca efect al judecării în procedura simplificată, instanța va condamna pe inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare, urmând a suspenda sub supraveghere executarea pedepsei deoarece sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 91 alin. 1 lit. a, b și c din Codul penal, iar instanța apreciază că, raportat la persoana inculpatului, conduita avută după săvârșirea infracțiunii și posibilitățile sale de îndreptare, aplicarea pedepsei este suficientă, chiar și fără executarea acesteia și că inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni. Este necesară însă supravegherea sa pentru o perioadă de 3 ani și 3 luni pentru ca în mod cert și definitiv inculpatul să se îndrepte și să poată fi reintegrat cu succes în societate.
Partea civilă B. A. R., asistat de reprezentantul său legal, B. L. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 700 de lei reprezentând daune materiale și suma de 100.000 de euro cu titlu de daune morale (f. 183-184), constituire de parte civilă menținută în instanță. În scriptul inițial ce conține pretențiile părții civile se specifică faptul că partea civilă solicită în temeiul art. 1388 din Codul civil și despăgubiri pentru pierderea sau nerealizarea câștigului din muncă, în cuantumul salariului minim pe economie pentru perioada dintre data agresiunii și data refacerii totale a capacității de muncă, dar la aceste pretenții persoana vătămată, prin intermediul reprezentantului legal, a renunțat. Facem precizarea că procurorul exercită acțiunea civilă din oficiu doar în lipsa pretențiilor formulate de reprezentantul legal, iar instanța nu mai are obligația de a acorda din oficiu despăgubiri în lipsa constituirii de parte civilă în sensul avut în vedere de art. 1389 din Codul civil și de art. 17 alin. 3 din vechiul Cod de procedură penală.
În ceea ce privește daunele materiale de 700 lei, acestea nu sunt dovedite în vreun fel și nici nu pot fi stabilite de instanță având în vederea perioada de spitalizare scurtă, iar daunele morale sunt considerate rezonabile, raportat la cele întâmplate, la urmările faptei inculpatului pentru partea civilă, doar până la cuantumul de 6500 euro.
S. C. de Urgență pentru copii Cluj-N. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2224,06 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare ale victimei B. A. R. (f. 185-186), la plata acestora urmând a fi obligat inculpatul în temeiul art. 19 și 397 din Codul de procedură penală rap. la art. 313 din Legea nr. 95/2006.
În final, față de cele de mai sus, instanța va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 din Codul penal în infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 194 alin. 1 lit. e din Codul penal și cererea de reținere a circumstanței atenuante a provocării, ambele formulate de inculpatul C. M. B., prin intermediul apărătorului ales, ca nefondate.
În baza art. 32 rap. la art. 188 din Codul penal, cu aplic. art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală și art. 75 alin. 1 lit. b din Codul penal va condamna pe inculpatul C. M. B. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere conform art. 91 din Codul penal.
Va aplica inculpatului pe o perioadă de 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b și h din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme. În conformitate cu art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal pedeapsa complementară se va executa începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 92 din Codul penal se va stabili termen de supraveghere de 3 ani și 3 luni, care se calculează de la data la care prezenta hotărâre va rămâne definitivă.
Conform art. 93 alin. 1 din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj la datele fixate de acesta, acesta fiind organul de supraveghere
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. d din Codul penal va impune inculpatului obligația de a nu părăsi teritoriul României pe perioada termenului de supraveghere, fără acordul instanței.
Pe parcursul termenului de încercare inculpatul va presta pe o perioadă de 80 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria mun. T..
În baza art. 65 alin. 1 din Codul penal va interzice inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și h din Codul penal, ca pedeapsă accesorie ce se va executa doar în ipoteza în care se revocă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În baza art. 72 alin. 1 din Codul penal va deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestului preventiv, începând cu data de 02.05.2014, la zi.
În baza art. 399 alin. 3 lit. b din Codul de procedură penală va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului din starea de arest preventiv, dacă nu este deținut în altă cauză, dispoziție ce este executorie conform art. 399 alin. 4 din Codul de procedură penală.
În baza art. 19 și 397 din Codul de procedură penală rap. la art. 1357 și urm., art. 1391 din Codul civil va obliga inculpatul să plătească în favoarea părții civile B. A. R., prin reprezentant legal B. L., suma de 6500 euro cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale și se vor respinge restul pretențiilor.
În baza art. 19 și 397 din Codul de procedură penală rap. la art. 313 din Legea nr. 95/2006 va fi obligat inculpatul să plătească în favoarea părții civile S. C. de Urgență pentru Copii Cluj-N. suma de 2224,06 lei reprezentând cheltuieli efective de spitalizare, cu dobânda legală începând cu prima zi după externare și până la plata integrală a debitului.
În baza art. 91 alin. 4 rap. la art. 96 din Codul penal va atrage atenția inculpatului că în caz de comitere a unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de încercare, în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligației impuse sau în caz de neachitare integrală a despăgubirilor civile până la finalul termenului de încercare se va revoca suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, care devine executabilă.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea de la inculpat a probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J..
În baza art. 272 din Codul de procedură penală se va stabil în favoarea Baroului Cluj suma de 150 lei cu titlu de onorariu pentru apărător din oficiu al persoanei vătămate - av. M. N..
În baza art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală va obliga inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 63 lei reprezintă costul raportului de expertiză medico-legală nr. 2688/II/a/58 din 15.05.2014 efectuat de Institutul de Medicină Legală Cluj-N..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 din Codul penal în infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 194 alin. 1 lit. e din Codul penal și cererea de reținere a circumstanței atenuante a provocării, ambele formulate de inculpatul C. M. B., prin intermediul apărătorului ales, ca nefondate.
În baza art. 32 rap. la art. 188 din Codul penal, cu aplic. art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală și art. 75 alin. 1 lit. b din Codul penal condamnă pe inculpatul C. M. B., fiul lui M. D. și A. I., născut la data de 16.08.1993 în T., CNP_, posesor al CI . nr._ eliberată de SPCLEP T., cetățean român, studii medii, necăsătorit, fără copii minori, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în mun. T., .. 28, jud. Cluj, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere conform art. 91 din Codul penal.
Aplică inculpatului pe o perioadă de 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b și h din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme. În conformitate cu art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal pedeapsa complementară se va executa începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 92 din Codul penal stabilește termen de supraveghere de 3 ani și 3 luni, care se calculează de la data la care prezenta hotărâre va rămâne definitivă.
Conform art. 93 alin. 1 din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
f) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj la datele fixate de acesta, acesta fiind organul de supraveghere
g) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
h) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
i) să comunice schimbarea locului de muncă
j) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. d din Codul penal impune inculpatului obligația de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței.
Pe parcursul termenului de încercare inculpatul va presta pe o perioadă de 80 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria mun. T..
În baza art. 65 alin. 1 din Codul penal interzice inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și h din Codul penal, ca pedeapsă accesorie ce se va executa doar în ipoteza în care se revocă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În baza art. 72 alin. 1 din Codul penal deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestului preventiv, începând cu data de 02.05.2014, la zi.
În baza art. 399 alin. 3 lit. b din Codul de procedură penală dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului din starea de arest preventiv, dacă nu este deținut în altă cauză, dispoziție ce este executorie conform art. 399 alin. 4 din Codul de procedură penală.
În baza art. 19 și 397 din Codul de procedură penală rap. la art. 1357 și urm., art. 1391 din Codul civil obligă inculpatul să plătească în favoarea părții civile B. A. R., prin reprezentant legal B. L., domiciliați în mun. T., Calea Victoriei, nr. 108, ., ., suma de 6500 euro cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale și respinge restul pretențiilor.
În baza art. 19 și 397 din Codul de procedură penală rap. la art. 313 din Legea nr. 95/2006 obligă inculpatul să plătească în favoarea părții civile S. C. de Urgență pentru Copii Cluj-N. suma de 2224,06 lei reprezentând cheltuieli efective de spitalizare, cu dobânda legală începând cu prima zi după externare și până la plata integrală a debitului.
În baza art. 91 alin. 4 rap. la art. 96 din Codul penal atrage atenția inculpatului că în caz de comitere a unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de încercare, în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligației impuse sau în caz de neachitare integrală a despăgubirilor civile până la finalul termenului de încercare se va revoca suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, care devine executabilă.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de la inculpat a probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J..
În baza art. 272 din Codul de procedură penală stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 150 lei cu titlu de onorariu pentru apărător din oficiu - av. M. N..
În baza art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală obligă inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 63 lei reprezintă costul raportului de expertiză medico-legală nr. 2688/II/a/58 din 15.05.2014 efectuat de Institutul de Medicină Legală Cluj-N..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.10.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
S. T. M. B.
Red. 2 ex./S.T./D.M.
03.12.2014
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Sentința nr. 538/2014.... → |
|---|
