Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 21/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 21/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 16-01-2014 în dosarul nr. 10238/117/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA PENALĂ NR. 21/2014
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2014
Instanța compusă din:
Președinte: L. Anișoara C.
Grefier: A. B.
Pe rol fiind pronunțarea cauzei penale privind pe petenta S.C. M. M. S.R.L. cauza având ca obiect plângere împotriva soluției de netrimitere în judecată a procurorului ierarhic superior nr. 781/II/2/2013 prin care s-a respins plângerea formulată împotriva rezoluției nr. 370/P/2013 (art.278 ind.1 C.p.p.).
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror: D. M. P..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Instanța constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 9 ianuarie 2014, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Prin plângerea împotriva rezoluției prim procurorului prin care s-a respins plângerea împotriva soluției procurorului de caz de netrimitere în judecată, înregistrată la Tribunalul Cluj la data de 09.10.2013, sub număr unic de dosar_, petenta S.C. M. M. S.R.L. a solicitat instanței de judecată desființarea rezoluției nr. 781/II/2/2013 a prim procurorului de pe lângă Tribunalul Cluj, prin care s-a respins plângerea formulata împotriva rezoluției nr. 370/P/2013, precum și a acestei din urmă rezoluții prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții B. L. P. și S. A., în calitate de administratori ai . D., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută și pedepsita de art. 215 alin. 1,4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, din următoarele.
În motivarea plângerii adresată instanței de judecată, petenta S.C. M. M. S.R.L. a arătat că la data de 07.02.2013, făptuitorii au emis în favoarea societății petente două file CEC cu seriile_ în valoare de 156.538 lei și respectiv_ în valoare de 156.500 lei, în scopul achitării mărfii livrate . D., ai cărei administratori sunt cei doi făptuitori. La scadență cele două cecuri au fost depuse la bancă în vederea onorării obligațiilor înscrise pe acestea, însă din lipsa disponibilului nu s-a putut realiza plata mărfii livrate către firma administrată de cei doi intimați.
Se mai arată în motivarea plângerii că în nici o împrejurare filele cec nu au fost avalizate, aspect care să le confere caracterul de garanție, în condițiile în care Normele cadru nr. 7/2004 ale BNR, la pct. 67, prevăd ca „cecul în alb este un instrument de plata care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din mențiunile cerute de art. 1 din lege asupra cecului”, iar completarea acestora făcându-se în vederea depunerii la organele bancare, cu respectarea intru totul a cerințelor pct. 68, pct. 69 și pct. 70. Ori aceste aspecte combat categoric susținerile din rezoluție, conform cărora „din actele dosarului, rezulta faptul că filele cec în litigiu nu au fost emise ca instrumente valide de plata, ci doar ca garanție a efectuării plații datoriilor către parteneri, deci în alb, decontarea lor fiind refuzată pentru motivul că trăgătorul nu a asigurat disponibilul necesar în cont”, recunoscându-se prin fraza următoare că cec-ul este un titlu la ordin complet și formal, care incorporează obligația abstracta de a plați, necondiționat, la vedere, suma de bani menționată în cuprinsul lui, esența acestei spețe fiind surprinsă și sancționată de art. 215 din Codul penal, ca infracțiune de înșelăciune, fără nici un dubiu. Societatea petentă a respectat întru totul cele două premize stabilite de actele normative enunțate, nefiind nici o abatere de la indicarea numelui trasului, al locului unde trebuia făcută plata, a datei și locului emiterii, a semnăturii trăgătorului și a ordinului necondiționat de a plați suma, iar faptul ca trăgătorul nu dispunea de fondurile disponibile, ii incriminează prin lege.
Din actele dosarului, instanța reține următoarele:
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj emisă la data de 13.08.2013 sub nr. 370/P/2013, s-a dispus confirmarea propunerii organelor de urmărire penală de a nu se începe urmărirea penală împotriva numiților B. L. P. și S. A. cercetați pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 al. 1, 4 și 5 din Codul Penal din 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 din Codul Penal din 1969, conform art. 10 lit. d din Codul de Procedură Penală din 1968.
Pentru a dispune de această manieră procurorul de caz de la P. de pe lângă Tribunalul Cluj a reținut că la data de 19.03.2013, s-a înregistrat la P. de pe lângă Tribunalul Cluj un proces-verbal de sesizare din oficiu cu privire la comiterea infracțiunii de înșelăciune, în modalitatea prev. și ped. de art. 215 alin. 1, 4, 5 C.penal, întocmit de către un ofițer din cadrul Poliției Municipiului D., din cuprinsul căruia rezultă faptul că numiții B. L. P. și S. A., în calitate de administratori ai . D., au emis la data de 06.02.2013 fila cec cu ., în valoare de 2.182.140 lei, către beneficiarul . Târgu M., pentru achiziționarea de mărfuri și servicii, instrument de plată care nu a fost decontat pentru motivul lipsei de disponibil în contul trăgătorului. Această sesizare s-a fundamentat pe o informare emisă către organele de poliție de BRD Cluj, la data de 11.02.2013, în cuprinsul căreia s-a menționat faptul că instrumentul de plată în litigiu nu a fost decontat la data de 13.02.2013 pentru motivul lipsei disponibilului în contul trăgătorului și că fila cec a fost depusă spre decontare înainte de expirarea termenului de prezentare.
Din informațiile furnizate de către reprezentanții . Târgu M. rezultă faptul că între cele două firme au existat relații de comerciale din anul 2007, materializate în esență prin vânzarea de marfa și prestarea de servicii, că aceste relații s-au derulat normal, dar că în ultimul timp . D. a înregistrat debite restante, motiv pentru care s-a procedat la emiterea filei cec în litigiu, context în care s-a constatat faptul că nu există disponibil în contul acestei firme. Partenerul comercial din Târgu M. a comunicat organelor de poliție că a demarat procedura de executare silită împotriva debitoarei.
Audiat în cauză cu privire la acest incident de plată, făptuitorul B. L. P. a confirmat faptul că între cele două firme a existat o relație comercială îndelungată, că fila cec în litigiu a fost predată în alb în luna februarie 2011, ca și o garanție a derulării afacerilor cu bună-credință și că în luna februarie 2013, întrucât s-a acumulat un debit restant substanțial, a fost informat de partenerul comercial din Târgu M. că va introduce fila cec la bancă pentru recuperarea întregii datorii, context în care făptuitorul a susținut că nu deține bani în contul firmei pentru îndestularea creanței.
La data de 13.03.2013, s-a înregistrat la P. de pe lângă Tribunalul Cluj sub același număr unic, un proces-verbal de sesizare din oficiu cu privire la comiterea infracțiunii de înșelăciune în modalitatea prev. și ped. de art.215 alin. 1, 4, 5 C. penal, întocmit de către un ofițer din cadrul Poliției Municipiului D., din cuprinsul căruia rezultă faptul că administratorii . D. au emis la data de 07.02.2013 filele cec cu seriile BRDE1BG0107741 și BRDE1BG0107746, în valoare totală de 313.038 lei, către beneficiarul . Sânmihaiu Almașului din jud. S., pentru achiziționarea de mărfuri și servicii, instrumente de plată care nu au fost decontate pentru motivul lipsei de disponibil în contul trăgătorului. Această sesizare s-a fundamentat pe o informare emisă către organele de poliție de BRD Cluj la data de 11.02.2013, în cuprinsul căreia s-a subliniat faptul că instrumentele de plată în litigiu nu au fost decontate la data de 11.02.2013 pentru motivul lipsei disponibilului în contul trăgătorului și că filele cec au fost prezentate la decontare înainte de expirarea termenului de prezentare.
Cu privire la relația comercială derulată cu firma din S., B. L. P. a susținut că în luna decembrie 2012 a achiziționat de la această firmă produse în valoare totală de 313.038 lei, context în care a lăsat ca garanție cele două file cec menționate mai sus, în alb, semnate de către acesta la rubrica trăgător, urmând ca plata să se efectueze până la data de 05.01.2013. Întrucât nu s-a reușit efectuarea plății partenerul comercial a completat cele două file cec pe care le-a depus spre decontare la banca trasă, producându-se incidentul bancar sesizat datorită lipsei de disponibil în contul trăgătorului. Audiată în cauză numita C. M. M. a confirmat susținerile făptuitorului B. L. P. în ceea ce privește derularea tranzacției și predarea celor două file cec ca și garanție a efectuării plății mărfurilor, care trebuia să se realizeze până la data de 07.01.2013. Susnumita a declarat însă că în luna februarie 2013 s-a deplasat la D., a luat legătura cu B. L. P., căruia i-a solicitat să completeze cele două file cec, solicitare la care acesta a dat curs dar a susținut că nu deține bani în contul trăgătorului.
Din actele dosarului rezultă faptul că S. A. administratorul firmei din D., este plecat din țară, aspect care a făcut imposibilă audierea sa cu privire la incidentele bancare sesizate. Reprezentanții celor două firme prejudiciate s-au constituit părți civile pentru recuperarea contravalorii mărfurilor vândute către partenerul comercial din D..
Actele de cercetare întocmite în cauză nu conturează realizarea infracțiunilor de înșelăciune în modalitățile pentru care s-a dispus sesizarea în cauză. Din actele dosarului rezultă faptul că filele cec în litigiu nu au fost emise ca instrumente valide de plată, ci doar ca garanție a efectuării plății datoriilor către parteneri, deci în alb, decontarea lor fiind refuzată pentru motivul că trăgătorul nu a asigurat disponibilul necesar în cont. Conform legii 59/1934 modificată prin Legea 83/1994, precum și dispozițiilor Normelor cadru nr.7/1994 modificate, privind comerțul făcut de societățile bancare și celelalte societăți de credit cu cecuri, cecul este un titlu la ordin complet și formal, care încorporează obligația abstractă de a plăti necondiționat, la vedere, suma de bani menționată în cuprinsul lui. Pentru emiterea cecurilor sunt obligatorii două premise, care constau în existența unor convenții între trăgător și bancă și existența disponibilului bănesc la bancă în momentul emiterii cecului pentru întreaga sumă menționată în cuprinsul său. Pentru a se reține forma agravată a infracțiunii de înșelăciune, în speță a prevederilor art. 215 alin. 4, 5 C. penal, este necesar ca fila cec să fie emisă cu respectarea cerințelor prevăzute în art. 1 din legea menționată mai sus, respectiv cu indicarea numelui trasului, cu indicarea locului unde trebuie făcută plata, a datei și locului emiterii, cu inserarea semnăturii trăgătorului și a ordinului necondiționat de a plăti o sumă de bani, de către o persoană care nu dispune la momentul emiterii cecului de fonduri disponibile, care să facă posibilă trasului efectuarea plăților către beneficiar. Din actele dosarului rezultă faptul că firma debitoare, prin reprezentantul său, a emis file cec semnate și ștampilate, necompletate cu celelalte mențiuni obligatorii conform art. 1 pct.5 din Legea 59/1934, astfel că la data emiterii aceste documente de plată nu puteau produce efecte juridice conform art. 2 alin. 1 din același act normativ. Societățile comerciale partenere cunoșteau la momentul intrării în posesia filelor cec că acestea nu sunt valabile ca documente de plată, prin urmare nu se poate vorbi în cauză de o activitate de inducere în eroare a lor cu privire la plata mărfurilor achiziționate la momentul acceptării filelor cec în litigiu.
De asemenea, prevederile legii cecului reglementează și posibilitatea emiterii cecului în alb, iar prin Normele cadru BNR nr. 7/2008, se aduc precizări cu privire la cecul care nu are toate mențiunile prevăzute de art. 1 din Legea 59/1934. Conform prevederilor art. 67-69 din aceste norme cadru, cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului și uneori o parte din mențiunile cerute de art. 1, iar mențiunile care lipsesc trebuie completate de posesor în momentul prezentării cecului la tras. Pe cale de consecință, filele cec erau valabile ca și cecuri în alb la momentul emiterii lor și au fost acceptate ca atare.
Probele administrate în cauză nu conturează săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în modalitatea prev. și ped. de art.215 alin. 1, 4, 5 C. penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. penal, în ceea ce privește elementele constitutive, motiv pentru care în cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru temeiul prevăzut de art.10 lit. d C. pr. pen.
Împotriva acestei rezoluții, petenta S.C. M. M. S.R.L., a formulat plângere la prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, iar prin rezoluția emisă la data de 23.09.2013 sub nr. 781/II/2/2013 de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a fost respinsă plângerea formulată de S.C. M. M. S.R.L. împotriva rezoluției nr. 370/P/2013 din 13 august 2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, ca nefiind întemeiată.
În sensul soluției de mai sus, prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a reținut că la data de 6 septembrie 2013 la P. de pe lângă Tribunalul Cluj la a fost înregistrată plângerea formulată de S.C. M. M. S.R.L. împotriva rezoluției nr. 370/P/2013 din 13 august 2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, prin care, în baza disp. art. 228 comb. cu art. 10 lit. d Cpr.pen., s-a dispus confirmarea propunerii organelor de cercetare penală de neîncepere a urmăririi penale față de B. L. P. și S. A., cercetați pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art. 215 alin. 1, 4 și 5 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.
Prin plângerea împotriva soluției s-a solicitat admiterea acesteia și începerea urmăririi penale față de B. L. P. și S. A., în calitate de administratori ai . D.. În motivare se arată faptul că în cursul lunii februarie 2013 făptuitorii ar fi emis în favoarea persoanei vătămate 2 file cec, în vederea achitării contravalorii mărfii achiziționate, care, introduse la bancă, au fost refuzate pe motivul lipsei disponibilului bancar. Se arată faptul că cele două file cec nu ar fi fost emise cu titlu de garanție și au fost întocmite cu respectarea normelor cadru BNR, care prevăd posibilitatea emiterii filelor cec în mod valabil, chiar dacă nu au fost completate toate mențiunile prevăzute de art. 1 din Legea cecului, fiind emise cu scopul plății mărfii livrate.
În fapt, s-a constatat că organele de poliție s-au sesizat din oficiu cu privire la împrejurarea că reprezentații . au emis file cec pentru plata mărfii achiziționate de la . SRL și ., fără a avea disponibil în cont.
În ceea ce privește relația cu petenta, cercetările au stabilit faptul că în 4 decembrie 2012, S.C. M. M. S.R.L. a livrat marfă în valoare de peste 300.000 de lei către . în vederea garantării plății petenții au lăsat 2 file cec necompletate, însă semnate, urmând ca până la data de 5 ianuarie 2013 să se efectueze plata mărfii vândute. Întrucât acest lucru nu s-a întâmplat, S.C. M. M. S.R.L. a introdus la bancă cele 2 file cec, plata fiind refuzată datorită lipsei totale de disponibil.
Organele de urmărire penală au apreciat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, raportat la faptul că ambele societăți au acceptat ca plată o filă cec necompletată integral, inclusiv cu mențiunea privitoare la data emiterii, fapt ce dovedește că petenta și-a asumat un risc la momentul acceptării ca plată a unui astfel de document.
Întrucât în cauză nu se poate reține existența unei acțiuni de inducere în eroare sau de menținere în eroare, plângerea împotriva soluției a fost respinsă.
Cu privire la plângerea împotriva celor două rezoluții, adresară instanței de judecată, apreciem că aceasta este neîntemeiată, pentru motive ce rezultă în primul rând din cele susținute de reprezentanta petentei, numita C. M. M., administratoarea firmei petente. Potrivit declarației acesteia, cele două file cec cu datele de identificare în precedent arătate, au fost lăsate firmei sale cu titlu de garanție. Este cunoscută această practică, frecvent uzitată în relațiile comerciale dintre diverse firme, când firma care primește drept garanție filele cec, cunoaște lipsa disponibilului din conturile trăgătorului, și o acceptă, sperând însă că perspectivă formulării unei plângeri penale, va determina firma trăgătoare să achite prețul mărfii, până la scadență, în numerar. Ori într-o asemenea situație este evident că nu pot fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, în condițiile în care firma beneficiară a cunoscut că la momentul emiterii cecului nu există disponibilul necesar acoperirii instrumentului de plată, acceptând totodată și posibilitatea ca nici până la data scadenței conturile să nu fie alimentate cu suma necesară pentru plata prețului mărfii, preț înscris în cecul emis.
Din întreg materialul probator existent la dosarul cauzei, nu rezultă existența unor activități de inducere în eroare a firmei petente, aspect reținut în mod just și de către organele de urmărire penală. Este de remarcat că cei doi făptuitori intimați nu au efectuat operațiuni în contul firmei lor, astfel încât să rezulte intenția lor de a păgubi firma petentă. Dimpotrivă, materialul probator al dosarului relevă faptul că petenta cunoștea faptul că în contul societății Rombio S.R.L., administrată de către intimați nu există disponibil, și mai mult decât atât a existat o înțelegere între cele două părți cu privire la introducerea la plată a acestor file CEC care de altfel nu au fost completate integral.
De asemenea, pentru a exista elementul material al infracțiunii prev. de art. 215 alin. 4 C.pen. este necesar ca autorul acesteia să emită un CEC valabil cu mențiunile prev. de art. 1 și art. 2 din Legea 59/1934 asupra CEC-ului, deci inclusiv data emiterii acestuia și data scadenței, CEC-ul putând fi prezentat la plată din acel moment, ceea ce în cauză nu s-a întâmplat.
Deși petenta susține că cele 2 file CEC nu au fost emise cu titlu de garanție, ci având caracterul și funcția unor instrumente de plată imediată, aceste susțineri sunt contrazise chiar de administratorul societății prin declarația dată în fața organelor de urmărire penală (filele 20-21 din dosarul de urmărire penală), unde arată că în cursul lunii februarie s-a deplasat la sediul firmei Rombio S.R.L. unde a înmânat cele două file CEC lăsate ca garanție.
De asemenea, petenta susține că aceste CEC-uri au fost completate și emise în modalitatea prev. de Legea 59/1934 și a Normei cadru nr. 7/1994 a Băncii Naționale a României care prevede posibilitatea emiterii filelor CEC în mod valabil chiar dacă nu au fost completate toate mențiunile prev. de art. 1 din Legea CEC-ului fiind emise cu scopul plății mărfii livrate. Ori reglementările stabilite prin Norma cadru nr. 7/1994 emisă de Banca Națională a României privind comerțul făcut de societățile bancare și celelalte societăți cu CEC-uri în baza Legii 59/1934 asupra CEC-ului, nu au nicio relevanță în cauză, aceste norme nefiind în măsură a modifica sau adăuga la dispozițiile legii.
Așadar, raportat la existența elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 4 și 5 C.pen., nu s-a putut face dovada săvârșirii de către făptuitori a unei acțiuni de inducere în eroare a părții vătămate, neexistând nici intenția directă, iar neexecutarea obligațiilor ce derivă dintr-un contract nu constituie infracțiunea de înșelăciune.
Față de toate cele mai sus reținute, tribunalul, în temeiul art. 2781 al. 8 lit. a Cod Procedură Penală, va respinge ca nefondată plângerea formulată de către petenta S.C. „M. M.” S.R.L. și va menține rezoluția de neîncepere a urmăririi penale emisă la data de 13.08.2013 în dosarul de urmărire penală nr. 370/P/2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj precum și rezoluția procurorului ierarhic superior nr. 781/II/2/2013 emisă la data de 23.09.2013.
În temeiul art.192 al.2 Cod Procedură Penală va obligă petenta să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 50 lei.
În baza art. 193 al. 6 Cod Procedură Penală va obligă petenta să plătească în favoarea intimatului B. L. P. cheltuieli judiciare parțiale în sumă de 1.000 lei, respingând cererea de acordare a celorlalte cheltuieli judiciare. Apreciem că față de prestația efectivă a apărătorului intimatului B. L. P., constând în prezența la două termene de judecată și susținerea orală a concluziilor în raport de plângerea petentei, obligarea acesteia la plata sumei de 1.000 lei apare ca fiind suficientă și în raport cu criteriul rezonabilității acestor cheltuieli consacrat de practica C.E.D.O.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art. 2781 al. 8 lit. a Cod Procedură Penală, respinge ca nefondată plângerea formulată de către petenta S.C. „M. M.” S.R.L. cu sediul în localitatea Sânmihaiu Almașului nr. 209/A, jud. S., CUI RO_, și menține rezoluția de neîncepere a urmăririi penale emisă la data de 13.08.2013 în dosarul de urmărire penală nr. 370/P/2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj precum și rezoluția procurorului ierarhic superior nr. 781/II/2/2013 emisă la data de 23.09.2013.
În temeiul art.192 al.2 Cod Procedură Penală obligă petenta să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 50 lei.
În baza art. 193 al. 6 Cod Procedură Penală obligă petenta să plătească în favoarea intimatului B. L. P. cheltuieli judiciare parțiale în sumă de 1.000 lei, respingând cererea de acordare a celorlalte cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16 ianuarie 2014, în lipsa petentei și a intimaților.
PREȘEDINTE GREFIER
L.-ANIȘOARA C. A. B.
Red. 2 ex./L.A.C./D.M.
| ← Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p..... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 3/2014.... → |
|---|
