Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 516/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 516/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 31-07-2014 în dosarul nr. 4697/256/2014
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.516
Ședința publică din data de 31 07 2014
PREȘEDINTE – V.-T. G.
GREFIER – I. B.
Ministerul Public reprezentat de
PROCUROR – N. Z.
Pe rol, pronunțarea cu privire la contestația formulată de condamnatul A. R., fiul lui V. si E., născut la 24 01 1979, deținut în P. P. Albă, împotriva sentinței penale nr.2048 din 06 06 2014 pronunțata de Judecătoria Medgidia in dosarul penal nr._ .
Dezbaterile au avut loc in ședința publică din data de 30 07 2014 si au fost consemnate in încheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta hotărâre, iar completul, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit termen de pronunțare la data de 31 07 2014 când a pronunțat următoarea soluție:
TRIBUNALUL
Asupra contestației penale de față:
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată că prin sentința penală nr.2048/06 06 2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._, s-au dispus următoarele:
„În baza art. 587 C.proc.penală, cu aplicarea disp. art. 6 N.C.penal și art. 59 C.penal:
Respinge cererea de liberare condiționată a condamnatului A. R., fiul lui V. și E., născut la data de 24.01.1979, ca nefondată.
Stabilește termen de reînnoire a cererii/propunerii după data de 04.10.2014.
În baza art. 272 C.proc.penală:
Dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiție către Baroul C., a sumei de 100 lei, pentru avocat G. G. Rozemari, conform delegației . nr. 1374/05.06.2014, cu titlu de onorariu apărător din oficiu.
În baza art. 275 alin. 2 C.proc.penală, obligă condamnatul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român”.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Condamnatul se află în executarea unei pedepse privative de liberate de 13 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol, conform sentinței penale nr. 428/2009 a Tribunalul Ialomița.
Executarea pedepsei a început la data de 23.12.2004 și urmează să expire la data de 22.12.2017.
Condamnatul a fost folosit la muncă, considerându-se ca executate urmare a muncii prestate 112 zile.
Având în vedere cerințele liberării condiționate cuprinse în disp. art. 100 și urm. din N.C.penal, instanța a apreciat rap. la disp. art. 6 din C.penal, că disp. art. 59 C.penal sunt mai favorabile condamnatului, și au fost avute în vedere la analizarea prezentei cauze.
S-a constatat că cerințele prevăzute de lege nu sunt îndeplinite în mod cumulativ.
Din cuprinsul procesului-verbal din data de 04.06.2014 al Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului P. Albă, cât și din caracterizarea depusă la dosar rezultă că deținutul este recidivist, se află la prima analiză în comisia de liberare condiționată, iar pe perioada detenției a avut un comportament oscilant, în sensul că a fost sancționat disciplinar de 5 ori și că a fost recompensat de 15 ori, în prezent execută pedeapsa în regim semideschis, iar Comisia din Penitenciar în unanimitate a propus amânarea cu 4 luni a condamnatului, având în vedere că nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, și că nu s-a implicat în muncă.
Beneficiul liberării condiționate nu este însă un drept al condamnatului, ci numai o vocație a acestuia, astfel că instanța din analiza datelor existente la dosar apreciază în acest moment că nu este oportună și prudentă acordarea acestui beneficiu deținutului, pentru restul de pedeapsă.
S-a considerat că pedeapsa privativă de libertate aplicată acestuia nu și-a atins scopul înainte de expirarea ei, astfel că timpul efectiv executat se apreciază că nu este suficient reeducării sale și prevenirii comiterii de alte infracțiuni, de îndată ce acesta s-ar afla în libertate, având în vedere și concluziile comisiei de liberare din penitenciar.
Liberarea condiționată ca instituție de drept penal, constituie nu numai un mijloc de individualizare administrativă a pedepsei, dar și un mijloc de reeducare a condamnaților, care au astfel posibilitatea de a dovedi că nu este necesar să execute în continuare pedeapsa, ceea ce nu se poate reține în prezent în privința condamnatului.
Având în vedere prevederile art. 59 C.penal liberarea condiționată se acordă atunci când se consideră că scopul pedepsei a fost atins înainte de durata prevăzută în hotărârea de condamnare, fapt ce se stabilește, în mod deosebit pe comportarea condamnatului în timpul executării pedepsei și pe baza antecedentelor penale.
Urmare celor de mai sus, instanța a apreciat ca necesară pentru reeducarea condamnatului, executarea a încă patru luni de închisoare, după care să se rediscute eventuala liberare condiționată a acestuia, astfel că a respins ca nefondată cererea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat contestație condamnatul A. R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea contestației, aceeași cu cea prezentată în memoriul depus la instanța de fond, petentul condamnat arată că a executat 10 ani din pedeapsă, a participat la diferite activități socio-educative și culturale, precum și la muncă în cadrul penitenciarului. Solicită a se avea în vedere numărul de recompense obținut. Mai solicită a se lua în considerare că are o familie constituită, doi copii minori, de 17 și 10 ani, și dorește a reveni în familie, a se angaja în muncă și a-i întreține.
Arată că, după o perioadă de 10 ani de închisoare a meditat ce trebuie să facă cu viața sa. A decis să muncească cinstit pentru familia sa.
Examinând sentința penală contestată prin prisma criticilor formulate precum și din oficiu, conform art. 425 ind 1 Cod procedură penală, tribunalul constată contestația petentului ca fiind nefondată, urmând a o respinge pentru considerentele care urmează:
Petentul A. R. execută pedeapsa de 13 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr 428/2009 a Tribunalului Ialomița, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de tâlhărie calificată și o infracțiune de viol, constând ă aceea că în perioada 11 11_04, împreună cu alți inculpați, a deposedat-o, prin violență, 7 părți vătămate, de diferite bunuri, iar pe una din ele a constrâns-o să întrețină relații sexuale normale ; De asemenea, la data de 13 12 2004 a deposedat partea vătămată, prin violență de mai multe bunuri.
Condamnatul a început executarea pedepsei la data de 23 12 2004, aceasta urmând a expira în termen la data de 22 12 2017.
Rezultă că până la luarea în examinarea comisiei de liberări condiționate condamnatul A. R. a executat 3563 zile închisoare, din care 3451 executate efectiv și 112 zile considerate câștig prin muncă, reprezentând cu două zile mai mult decât fracția obligatorie de pedeapsă de 3/4. din aceasta.
Comisia a apreciat că se impune amânarea discutării liberării condiționate cu 4 luni, având în vedere că petentul are două sancțiuni disciplinare neridicate, a avut o implicare insuficientă în activitățile productive, manifestă o perseverență infracțională și nu a dat dovezi temeinice de îndreptare.
Mai rezultă că petentul are antecedente penale, fiind recidivist în raport cu pedeapsa executată de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea de furt calificat, din care s-a liberat condiționat la data de 18 12 2001 cu un rest neexecutat de 419 zile .
Din caracterizarea făcută petentului rezultă că petentul condamnat a fost sancționat disciplinar de 5 ori în cursul executării pedepsei, inclusiv pentru fapte de violență împotriva altei persoane.
A participat la numeroase programe educaționale, încheind majoritatea dintre ele. A fost recompensat de 15 ori, din care de trei ori cu ridicarea sancțiunilor anterioare.
Ca situație familială, este implicat într-o relație de concubinaj, are doi copii minori. Are 8 frați, situație materială precară, fără loc de muncă anterior arestării. Pe timpul detenției a menținut legătura cu mediul familial prin vizite și convorbiri telefonice. A manifestat disponibilitate pentru a fi folosit la muncă.
Tribunalul reține că potrivit sentinței penale de condamnare, ce are autoritate de lucru judecat, instanța a evaluat pedeapsa de 13 ani închisoare ca fiind necesară pentru ca, după executarea ei, condamnatul să se poată reintegra în viața socială. Din acest punct de vedere, este sarcina condamnatului ca, prin comportamentul său pe timpul executării pedepsei, să dovedească faptul că perioada executării efective poate fi redusă. Sub acest aspect, tribunalul apreciază că petetul A. R. nu a avut un comportament stăruitor în muncă și nici o conformare deplină la normele disciplinare ale penitenciarului, astfel încât să demonstreze că după executarea strict a fracției obligatorii nu mai constituie un pericol pentru societate.
Pe de altă parte, evaluarea posibilității reintegrării sociale și a existenței dovezilor temeinice de îndreptare depind și de împrejurările faptelor care conturează profilul psihologic al condamnatului și disponibilitatea sa de renunțare la comportamentul infracțional după lăsarea în libertate. Din acest punct de vedere, tribunalul constată perseverența infracțională mare, reliefată de numărul faptelor infracționale și de perioada de timp în care au fost săvârșite, precum și gravitatea în sine a acestora –viol și mai multe tâlhării - ceea ce arată că petentul condamnat a dezvoltat o atitudine profund antisocială, violentă la adresa altor persoane, care impune o perioadă mai mare a executării efective a pedepsei, pentru a se garanta îndeplinirea scopului acesteia.
În ce privește aprecierea de esență a comisiei penitenciarului asupra necesității amânării cu 4 luni a reînnoirii cererii de liberare condiționată, tribunalul constată că această apreciere s-a fundamentat pe elemente faptice observate/constatate de-a lungul executării pedepsei, prin urmare acestea având o prezumție de obiectivitate; comisia este constituită din mai multe persoane, din care majoritatea au venit în contact direct cu condamnatul pe parcursul executării pedepsei, și în același timp membrii comisiei au calificarea și experiența necesară pentru a evalua corect capacitatea de reeducare a condamnatului. Astfel, în prezența concluziilor obiective ale acestei comisii, ce reprezintă pentru instanță un mijloc de probă important, și în lipsa altor elemente de fapt care să conducă la o altă concluzie, tribunalul reține că aprecierea obiectivă a comisiei penitenciarului nu poate fi înlăturată, deoarece instanța trebuie să își formeze convingerea pe baza probelor administrate, neputând lua o hotărâre doar pe simple aprecieri .
Astfel, în prezența mai multor fapte penale de aceeași natură, a sancționării disciplinare, a situației sociale ce nu asigură reinserția socială adecvată fără riscul reiterării comportamentului infracțional, față de implicarea slabă în activitățile productive în cursul executării pedepsei (doar 112 zile câștig în cursul celor 3451 zile executate), care să conducă la concluzia că petentul se va orienta către găsirea unui loc de muncă după liberarea condiționată, tribunalul apreciază că petentul condamnat A. R. nu a dat dovezi temeinice de îndreptare și nu are în prezent disponibilitatea de a se reintegra în societate –înțelegându-se prin aceasta renunțarea la comportamentul infracțional de tipul sustragerilor de bunuri prin violență, și viol, și conformarea la normele de drept.
Pentru considerentele expuse, întrucât instanța de frond a stabilit o soluție temeinică de amînare a rediscutării cererii de liberare condiționată, tribunalul va respinge contestația ca nefondată, cu obligarea contestatorului la cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 4251 alin 7 pct 1 lit b) Cod procedură penală:
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de petentul condamnat A. R. (fiul lui V. și E., născut la 24 01 1979, deținut în P. P. Albă) împotriva sentinței penale nr 2048 din 06 06 2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr_ .
În baza art. 272 Cod procedură penală:
Dispune avansarea sumei de 100 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C., reprezentând onorariul avocatului numit din oficiu P. A..
În baza art. 275 alin 2 Cod procedură penală:
Obligă petentul contestator să plătească statului suma de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Definitivă .
Pronunțată în ședință publică azi 31 07 2014 .
PREȘEDINTE, GREFIER,
T.-V. GheorgheIulia B.
Pt grefir aflat în CO
Semnează prim grefier
A. B.
Red.jud.fond.C.D.
Red./tehnored.jud.contest.T.V.G. /2ex/22 08 2014
.>
| ← Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 537/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
