Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 164/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 164/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 21-02-2014 în dosarul nr. 2716/212/2014
Dosar penal nr._
ROMANIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
Decizia Penală nr.164
Ședința publică din 21.02.2014
P. – A. A.
GREFIER – C. C.
Ministerul Public reprezentat de PROCUROR - N. Z.
S-a luat în examinare contestația declarată de contestatorul condamnat ȘABAN G. – fiul lui Șaban S. și M. R., nedeclarat la naștere, împotriva încheierii penale nr.33/11.02.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ /11.02.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică, cu respectarea disp.art.358 alin.1 Cod pr.penală, se prezintă contestatorul inculpat Șaban G., în stare de deținere, asistat de apărător desemneat din oficiu, avocat L. M., în baza delegației avocațiale depuse la dosar.
Procedură este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată conform disp. art.257 – 263 Cod pr.penală.
Nemaifiind cereri, excepții ori alte chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat L. M., având cuvântul, solicită admiterea contestația formulată, sesizare prin care s-a solicitat revocarea măsurii arestării preventive, având în vedere că inculpatul este minor, iar potrivit legii, această măsură trebuie să fie de excepție.
Apreciază că se poate dispune o altă măsură mai ușoară, respectiv măsura controlului judiciar, raportat la starea de minorat a inculpatului, la natura infracțiunii pentru care a fost judecat, astfel încât acesta să poată fi în sânul familiei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației ca neîntemeiate și menținerea încheierii pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, întrucât în moc corect a respins sesizarea comisiei de revocare a măsurii arestării preventive față de inculpat, apreciind că această măsură preventivă nu a încetat de drept prin condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, cu toate că este minor, neintervenind un caz de încetare de drept prevăzut la art.241 Cod pr.penală.
Faptul că urmează a se înlocui pedeapsa închisorii cu măsura educativă într-un centru de detenție, nu are relevanță asupra necesității menținerii inculpatului în stare de arest preventiv până la soluționarea definitivă a cauzei, raportat și la natura și gravitatea infracțiunilor pentru care i s-au acordat pedepse cu privare de libertate, apreciind că măsura arestării preventive este necesară și proporțională.
Contestatorul inculpat Saban G., în ultim cuvânt, regretă faptele și este de acord cu apărătorul său.
Instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată că prin încheierea nr.33 din data de 11.02.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosar nr._, în baza art. 399 alin. 10 c.p.p. rap. la art. 242 alin. 1 c.p.p., s-a respins cererea privind revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului ȘABAN G. (fiul lui Șaban S. și M. R., în vârstă de 16 ani), formulată de către Inspectoratul de Poliție Județean C. – Centrul de Reținere și Arestare Preventivă, ca neîntemeiată.
Măsurile dispuse s-au comunicat administrației locului de deținere.
În baza art.275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
În baza art. 272 c.p.p., a dispus acordarea onorariului avocatului din oficiu, R. M. C., în cuantum de 100 lei, din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C..
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 123/30.01.2014, pronunțată în dosarul nr._/212/2013, Judecătoria C. a dispus condamnarea inculpatului ȘABAN G. la 3 pedepse cu închisoarea de câte 2 ani și 6 luni pentru săvârșirea în concurs real a trei infracțiuni de tâlhărie, pedepse ce au fost contopite în baza art. 34 alin.1 lit. b Cod penal raportat la art. 33 lit. a Cod penal, inculpatul urmând a executa 2 ani și 6 luni închisoare.
Prin aceeași sentință, în baza art. 350 alin. 1 cod penal, față de modalitatea de individualizare a executării pedepsei, a fost menținută starea de arest a inculpatului, măsura preventivă fiind luată în cauză prin Încheierea nr. 217 din 15.08.2013 a Judecătoriei C..
Potrivit art. 399 alin. 10 c.p.p., până la sesizarea instanței de apel, după pronunțarea hotărârii, instanța poate dispune cu privire la luarea, revocarea sau înlocuirea unei măsuri preventive, la cerere sau din oficiu, în condițiile legii.
În ceea ce privește revocarea unei măsuri preventive, sediul materiei este reglementat de art. 242 alin. 1 c.p.p., potrivit cu care revocarea are loc atunci când au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii.
În cazul de față cererea a fost făcută prin prisma intrării în vigoare a noilor coduri în materie penală și a vârstei inculpatului minor, având în vedere și noul tratament sancționator, ce exclude aplicarea unor pedepse, ce îi vizează pe inculpații care la data comiterii faptelor nu au împlinit 18 ani.
Analizând starea de arest preventiv a inculpatului, instanța de fond a reținut că aceasta este legală și temeinică în continuare, întrucât nu au intervenit noi împrejurări care să conducă la concluzia contrară și nici nu au dispărut temeiurile vechi.
În cauză sunt îndeplinite cerințele dispozițiilor art. 223 alin. 2 C. proc. pen., în sensul existenței temeiurilor care justifică măsura arestării preventive sub aspectul necesității acesteia, întrucât inculpatul este cercetat și condamnat în primă instanță pentru săvârșirea a trei infracțiuni de tâlhărie, pentru care noul cod penal prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare, iar pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a împrejurărilor comiterii acestora, a circumstanțelor personale ale inculpatului, privarea acestuia de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică
Totodată, instanța a reținut că măsura preventivă este, în continuare, proporțională cu gravitatea acuzației - în sensul că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unor infracțiunii care se caracterizează, în concret, printr-o periculozitate semnificativă, astfel că sunt îndeplinite, în continuare, condițiile prevăzute de art. 202 alin. (3) C. proc. pen.
Vârsta inculpatului, în sensul că acesta nu a împlinit 18 ani, nu are, de plano, potrivit noii reglementări procesual penale, nicio relevanță sub aspectul legalității și temeiniciei stării de arest și a fost avută în vedere atât cu ocazia luării măsurii preventive, cât și a menținerilor ulterioare, inclusiv cu ocazia pronunțării asupra acțiunii penale de prima instanță.
Impotriva acestei incheieri a formulat contestatie inculpatul SABAN G., in care a aratat ca solicita ca sa fie cercetat in stare de libertate.
Examinand legalitatea incheirii penale pronuntate in cauza, Tribunalul apreciaza ca prezenta contestatie formulata este nefondata si urmeaza sa fie respinsa.
In mod corect a apreciat instanta de fond ca, in cauza nu sunt incidente dispozitiile legale privind aplicarea legii penale mai favorabile, in conditiile in care acesta, minor fiind in prezent este arestat preventiv, fiind banuit de comiterea a trei infractiuni de talharie.
Se constata ca, in prezent s-a dispus o solutie de condamnare de catre instanta de fond, care nu este definitiva, iar masura arestarii preventive respecta conditiile impuse si de noua lege intrata in vigoare, neexistand nici un impediment, pentru mentinerea starii de arest, prin raportare la varsta inculpatului care este minor.
Nu se impune revocarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul Saban G., de aceea contestatia formulata de acesta va fi respinsa ca nefondata, cu consecinta obligarii la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE
In baza art. 425/1 alin. 7 lit.b C.p.p. in referire la art. respinge contestatia formulata de contestatorul inculpat Saban G., impotriva incheierii penale nr. 33/11.02.2014 a Judecatoriei Constanta, pronuntata in dosarul nr._, ca nefondata.
In baza art. 275 alin.2 C.p.p. cheltuielile judiciare in suma de 200 lei, vor fi suportate de contestatorul Saban G..
În baza art.272 C.p.p dispune avansarea sumei de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, din fondurile M.J. către Baroul C., în favoarea av. Lutu M..
Definitivă.
Pronunțată în sedinta publica, astăzi, 21.02.2014.
P., GREFIER,
A. A. C. C.
Tehnored.jud.A.A./18.03.2014/3 ex./
Red.jud.fond.M.N.
| ← Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Sentința nr.... | Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 537/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
