Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 104/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 104/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 03-02-2014 în dosarul nr. 2143/212/2014/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 104
Ședința publică din data de 03 februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. V. G.
Judecător M. V.
Judecător L. I. B.
Grefier L. Ș.
Cu participare procuror M. V.
S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul I. A. fiul lui I. și A., născut la data de 04.09.1988 în Babadag, jud.Tulcea, CNP_, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii din data de 29.01.2014 pronunțată de Judecătoria C., în dosar penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică cu respectarea disp.art.297 alin.1 Cod procedură penală, se prezintă recurentul inculpat - în stare de deținere, asistat de avocat oficiu H. A., în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită, cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală .
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile, obiectul cauzei, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual.
Întrebat fiind de către instanță, recurentul inculpat precizează că își menține recursul formulat.
Instanța pune în discuție procedura care se impune a fi urmată în prezenta cauză, respectiv dacă se soluționează ca recurs, conform vechiului Cod procedură penală ori ca și contestație, conform noului Cod procedură penală.
Având cuvântul, apărătorul recurentului inculpat arată că, întrucât calea de atac este formulată înainte de . noului Cod procedură penală, respectiv la data de 29.01.2014, cauza se soluționează ca recurs.
Procurorul având cuvântul, arată că, întrucât calea de atac este formulată înainte de . noului Cod procedură penală, respectiv la data de 29.01.2014, cauza se soluționează ca recurs.
Instanța, deliberând apreciază că ne aflăm în cadrul judecării unui recurs, conform vechiului Cod procedură penală, întrucât dosarul a fost înregistrat la instanța de control judiciar anterior intrării în vigoare a noului Cod procedură penală.
Recursul este declarat în termenul prev.de art.3853 cod pr.penală, nemotivat.
Instanța, în baza art.301 cod pr.penală, întreabă părțile dacă au cereri, excepții ori alte chestiuni prealabile de formulat și constatând că nu sunt, declară terminată cercetarea judecătorească, constată recursul în stare de judecată și, în baza art.38513 cod pr.penală, acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, să se revoce măsura arestării preventive.
Instanța de fond nu a respectat condițiile legii și nu a făcut dovada pericolului concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă inculpatul aflat în libertate.
Trebuiau arătate probele din care să rezulte pericolul concret pentru ordinea publică. Urmează a se avea în vedere că până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare, inculpatul se bucură de prezumția de nevinovăție.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei. Trebuie reținută perioada mare de timp scursă de la momentul săvârșirii faptelor până la momentul arestării preventive a inculpatului, perioadă în care inculpatul nu a afectat urmărirea penală.
Procurorul având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefundat, cu consecința menținerii încheierii instanței de fond, pe care o apreciază ca fiind legală și temeinică.
Temeiurile avute în vedere la momentul arestării preventive subzistă și în prezent, ele nu au suferit modificări. În decurs de 2 luni, inculpatul a acționat în baza aceleiași rezoluții infracționale, a pătruns prin efracție în domiciliul părților vătămate, de unde a sustras sume de bani și bunuri.
Urmează a se reține că în decursul a 4 ani, acesta a fost sancționat administrativ de 7 ori pentru același gen de fapte, fără ca acesta să înțeleagă corespunzător clemența organelor judiciare.
În ultim cuvânt, recurentul inculpat precizează că dorește să fie cercetat în libertate, pentru a fi alături de copilul său.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință pronunțată de Judecătoria C. la data de 29.01.2014, s-a dispus:
„În baza art 3001 alin.1 c.pr.pen,constată legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului I. A..
În baza art 300 ind. 1 alin 3 c.pr.pen menține arestarea preventivă a inculpatului I. A. (fiul lui I. și A., născut la data de 04.09.1988 în Babadag, jud.Tulcea, CNP_, domiciliat in Cumpana, . nr.26, jud.Constanta).
Respinge cererea privind revocarea/înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulată de către avocatul inculpatului.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 27.01.2014 prin rechizitoriul nr. 3677/P/2013, P. de pe lângă Judecătoria C. l-a trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe inculpatul I. A., sub aspectul comiterii infracțiunilor de furt calificat faptă prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. i din Cp., violare de domiciliu, prev.de art.192 alin.l si 2 CP. și furt calificat, prev. art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. g,i din Cp., toate cu aplic.art. 33 lit. a din CP, constând în aceea că, în perioada lunilor decembrie 2012-februarie 2013, prin efracție, a pătruns în imobilul părții vătămate G. L. din C., ., de unde a sustras un televizor marca Inovasion, cauzându-i acesteia un prejudiciu de aproximativ 300 de lei, iar în noaptea de 13.12._13, in intervalul orar 17,00-08,00, fără drept și fără consimțământul părții vătămate, prin efracție, a pătruns în locuința părții vătămate V. N. din C.,.. 77, de unde a sustras suma de 8300 lei și un telefon mobil, cauzându-i acestuia un prejudiciu de aproximativ 8500 lei.
Prin încheierea nr. 15/18.01.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria C. de arestare preventivă a inculpatului I. A. și s-a dispus arestarea preventivă a acestuia pe o perioadă de 29 zile, cu începere de la data de 18.01.2014 și până la data de 15.02.2014, inclusiv.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că din mijloacele de probă administrate în cauză există indicii temeinice, în sensul art. 68¹ Cod procedură penală, care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit cele trei infracțiuni mai sus-enumerate, fiind îndeplinită condiția prevăzută la art. 143 Cod procedură penală.
Aceeași instanță a apreciat că în cauză este îndeplinită și condiția prevăzută de art.148 lit.f Cod procedură penală, în sensul că inculpatul este cercetat pentru infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și că există probe că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
La aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică instanța a făcut o analiză atât a datelor ce caracterizează persoana inculpatului, cât a celor ce vizează gradul concret de pericol social al infracțiunilor reținute. S-au avut astfel în vedere circumstanțele reale în derularea întregii activități infracționale, modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, precum și împrejurările în care inculpatul a comis infracțiunea: pe timp de noapte, prin efracție și escaladare, natura, gravitatea și limitele de pedeapsă ale infracțiunii pentru care este cercetat, reacția particulară a opiniei publice la săvârșirea unei astfel de fapte care încalcă relațiile sociale care ocrotesc inviolabilitatea patrimonială a persoanelor și care cere o reacție fermă de reprimare și sancționare din partea autorităților judiciare.
Verificând din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive, instanța apreciază că măsura este legală și temeinică și că motivele care au determinat arestarea preventivă nu au încetat, subzistând și la acest moment procesual indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă cu privire la comiterea infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Instanța reține că în cauză există indicii temeinice, în sensul art. 68¹ Cod procedură penală, care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit cele trei infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată.
De asemenea, în cauză subzistă și temeiul avut în vedere prin raportare la art. 148 lit. f din c.p.p., atât în ceea ce privește limitele de pedeapsă, cât și cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta punerea în libertate a inculpatului.
Prezența pericolului concret pentru ordinea publică este reflectată de circumstanțele realeîn care inculpatul este suspectat că ar fi comis infracțiunile, așa cum acestea au fost evidențiate anterior, precum și de cele personale ale inculpatului, din fișa de cazier judiciar a acestuia rezultând că în perioada_13 acestuia i-au fost aplicate un număr de 7 sancțiuni cu caracter administrativ pentru același gen de fapte, fără ca acesta să înțeleagă corespunzător clemența organelor judiciare.
Luând în considerare posibilitatea luării față de inculpat a altor măsuri preventive mai puțin intruzive în libertatea acestuia, față de circumstanțele cauzei în acest stadiu procesual, față de faza incipientă a procesului penal - nici nu a fost începută cercetarea judecătorească, față de caracterul rezonabil al duratei măsurii (organul de urmărire penală a depus diligențe pentru a asigura desfășurarea urmăririi penale cu celeritate), față de caracterul necesar al măsurii arestării preventive pentru protejarea publicului împotrivapericolului de repetare a faptelor de natura celor față de care se efectuează cercetări și pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, precum și față de caracterul proporțional al măsurii cu gravitatea acuzației penale formulate împotriva inculpatului și cu scopul urmărit, instanța constată caracterul insuficient al unor astfel de măsuri.
Reținând astfel că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului subzistă la acest moment procesual și că în favoarea acestuia nu au intervenit elemente noi care să justifice punerea lui în libertate, instanța va respinge ca nefondate cererile de revocare sau înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de avocatul inculpatului și va menține măsura arestării preventive a inculpatului I. A..
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul A. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Dezvoltarea motivelor de recurs se regăsesc în cuprinsul practicalei ce face parte integrantă din prezenta, motiv pentru care nu se mai necesită reluarea acestora.
Examinând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu, conform art. 3856 alin 3 Cod procedură penală, tribunalul constată recursul inculpatului ca fiind nefondat, urmând a-l respinge pentru considerentele care urmează:
Instanța de fond a făcut o analiză temeinică a probelor dosarului, reținând în mod justificat existența probelor și indiciilor temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul I. A. a săvârșit acte materiale ce pot întruni elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat, violare de domiciliu și furt calificat, pentru care a fost trimis în judecată.
În acest sens sunt mijloacele de probă pe care se întemeiază rechizitoriul, în special rapoartele de constatare tehnico-științifică criminalistică referitoare la identificarea amprentelor papilare ale inculpatului la locul comiterii faptelor.
De asemenea, tribunalul reține ca fiind temeinică aprecierea instanței de fond potrivit căreia se impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, având în vedere repetabilitatea faptelor și datele din care rezultă că inculpatul a fost implicat într-un număr de alte 7 fapte asemănătoare pe o periodă de timp cuprinzând și anul 2013, aspect ce relevă temerea justificată că inculpatul pregătește, din punct de vedere intențional, săvârșirea și a altor fapte de același gen, dacă va fi lăsat în libertate.
Tribunalul apreciază că comportamentul inculpatului este de natură a crea o stare reală de insecuritate a cetățenilor cu privire la bunurile lor, respectiv o stare de pericol pentru ordinea publică, fiind îndeplinit cazul prevăzut de art. 148 lit f) cod procedură penală 1969, caz ce se regăsește și în noul Cod de procedură penală .
De asemenea, având în vedere poziția procesuală a inculpatului, de nerecunoaștere a faptelor ce i se rețin în sarcină, coroborat cu situația de fapt contrară acestei apărări, rezultată din probe, tribunalul apreciază că se impune luarea unei măsuri preventive eficiente care să asigure buna desfășurare a judecății și să preîntâmpine eventuala denaturare a adevărului, această măsură constând în menținerea arestări preventive a inculpatului.
Pentru considerentele expuse va respinge ca nefondat recursul inculpatului, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515 pct 1 lit b) Cod procedură penală:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I. A. - fiul lui I. și A., născut la data de 04.09.1988 în Babadag, jud.Tulcea, CNP_, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii din 29 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr_ 14 .
În baza art. 189 Cod procedură penală:
Dispune avansarea sumei de 100 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C. reprezentând onorariul avocatului numit din oficiu H. A., ce va rămâne în sarcina statului.
În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală:
Obligă recurentul-inculpat să plătească statului 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare .
Definitivă .
Pronunțată în ședință publică azi 03 02 2014 .
Președinte, Judecători,
T. V. GheorgheMihaela V.
L. I. B.
GREFIER,
L. Ș.
Tehnored.jud.fond.M.N.
Tehnored.jud.recurs.TVG/3 ex./06 02 2014
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr.... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
