Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 58/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 58/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 3286/254/2013/a5
Dosar penal nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 58
Ședința publică din data de 24.01.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – M. V.
JUDECĂTOR – I. R.
JUDECĂTOR – C. D.
GREFIER – C. C. D.
Cu participarea Ministerului Public – P. de pe lângă Tribunalul C., reprezentat prin PROCUROR – V. P.
Pe rol, examinarea recursurilor penale declarate de recurenții- inculpați V. S. - fiul lui Ș. și R., născut la data de 16.07.1994 în M., județul C., CNP._, M. M. - fiul lui A. și M., născut la data de 25.11.1990 în M., județul C., CNP._ și S. E. - fiul lui R. și L., născut la data de 10.10.1994 în M., județul C., CNP._, aflați în stare de arest preventiv în Penitenciarul Poarta Albă, județul C., împotriva Încheierii de ședință pronunțată de Judecătoria M. la data de 21.01.2014, în dosarul penal nr._ 13.
La apelul nominal făcut în ședința publică, cu respectarea disp.art.297 alin.1 Cod de procedură penală, se prezintă recurentul-inculpat V. S., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul ales, avocat G. R., în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, recurentul-inculpat M. M., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat C. D., în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar, recurentul-inculpat S. E., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat M. D., în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea disp.art.176-181 Cod de procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ,care învederează părțile, obiectul dosarului aflat pe rol, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual.
Recursurile sunt declarate cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.3852 Cod de procedură penală, în termenul prevăzut de art.3853 Cod de procedură penală, nemotivate.
Fiind întrebați de către instanță, recurenții inculpați V. S., M. M. și S. E. precizează, pe rând, că mențin declarațiile date anterior și recursurile promovate în cauză, aspecte consemnate în caietul grefierului de ședință (fila nr.63).
În baza art.301 Cod de procedură penală, instanța întreabă dacă mai sunt cereri, excepții sau alte chestiuni prealabile de formulat și având în vedere că nu sunt, constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat V. S., avocat G. Reghine având cuvântul, formulează concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii recurate și revocarea stării de arest preventiv, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului.
În subsidiar, pentru buna desfășurare a procesului penal, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Învederează faptul că inculpatul se află în stare de arest preventiv din data de 14 august 2013, așadar de mai bine de 6 luni de zile, fiind împlinit termenul rezonabil. De altfel, măsura arestării trebuie să fie una de excepție și solicită a se avea în vedere că cercetarea judecătorească este finalizată, în cauză fiind acordat termen de fond la data de 25 februarie 2014, însă numai pentru întocmirea unui raport de evaluare psihosocială a inculpatului V. S..
Opinează că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu subzistă și nu există date și indicii că lăsarea în libertate a inculpatului ar mai prezenta pericol pentru ordinea publică, datorită și trecerii timpului.
În circumstanțierea persoanei inculpatului, menționează că acesta are vârsta de 19 ani și este la primul conflict cu legea penală, nu are antecedente penale, iar familia sa îl susține.
Apărătorul din oficiu al recurentului - inculpat S. E., avocat M. D. având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, cu consecința revocării măsurii arestării preventive a inculpatului, iar în subsidiar, solicită înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În continuare, arată că judecata în stare de arest preventiv constituie excepția, regula constituind-o judecarea persoanei în stare de libertate.
Apreciază că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu subzistă, iar termenul rezonabil al măsurii a fost depășit, rezonanța socială negativă a faptei fiind în prezent estompată. De asemenea, arată că nu există indicii că inculpatul, lăsat în libertate, ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, iar în ceea ce privește circumstanțele personale ale acestuia, precizează că are un copil minor și, anterior săvârșirii faptei, își câștiga existența prin muncă.
Apărătorul din oficiu al recurentului - inculpat M. M., avocat C. D. având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, în principal, solicită a se dispune revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului, iar în subsidiar, solicită înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, care ar fi aptă să asigure buna-desfășurare a procesului penal.
Precizează că achiesează la concluziile formulate de colegii săi avocați și dorește să sublinieze că, dacă -raportat la gravitatea faptei- presupunerea rezonabilă de comitere a faptei de către inculpat este suficientă pentru luarea măsurii arestării față de acesta, ulterior nu mai este suficientă și trebuie ca acea presupunere rezonabilă să fie completată cu probe suplimentare, care să justifice privarea de libertate.
Solicită a se observa faptul că nu au fost aduse probe noi, care să infirme teza pericolului social concret pentru ordinea publică, probe care trebuiau aduse de Ministerul Public.
În circumstanțierea persoanei inculpatului, menționează că acesta este un tânăr aflat la primul conflict cu legea penală, iar anterior arestării sale își câștiga existența prin muncă.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor promovate în cauză, ca nefondate și înlăturarea criticilor aduse, apreciind că încheierea atacată este legală și temeinică.
În cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea și, ulterior, la menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților, în speță cond.art.148 lit.f Cod de proc.penală, inculpații fiind cercetați pentru infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și, totodată, existând probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol care rezultă din modul de săvârșire a faptelor. Astfel, apreciază că temeiurile inițiale nu s-au schimbat și arată că s-a apreciat de către instanța de fond caracterul necesar al măsurii și pentru buna desfășurare a procesului penal. Pericolul pentru ordinea publică este foarte mare, astfel de fapte având un puternic impact negativ în societate. Totodată, solicită a se reține și reacția negativă a opiniei publice în situația în care astfel de persoane ar fi cercetate în libertate.
Recurentul inculpat V. S., având ultimul cuvânt, este de acord cu concluziile formulate de apărătorul ales și lasă la aprecierea instanței de judecată.
Recurentul inculpat M. M., având ultimul cuvânt, este de acord cu concluziile formulate de apărătorul din oficiu și lasă la aprecierea instanței de judecată.
Recurentul inculpat S. E., având ultimul cuvânt, este de acord cu concluziile formulate de apărătorul din oficiu și lasă la aprecierea instanței de judecată.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne în pronunțare. După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată că prin Încheierea de ședință pronunțată de Judecătoria M. la data de 21.01.2014, în dosarul penal nr._ 13, s-au respins, ca neîntemeiate, cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpaților cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Totodată, în baza art 3002 C.pr.pen., rap. la art. 160b al. 3 C.pr.pen., s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților V. S., M. M. și S. E., măsură dispusă de Judecătoria M. prin încheierea nr. 90/14.08.2013.
Procedând la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive luate față de inculpați, prima instanță a constatat că motivele care au fost avute în vedere la adoptarea măsurii subzistă și în prezent și necesită în continuare privarea de libertate a acestora.
Astfel, s-a apreciat că sunt în continuare incidente dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol care rezultă din modul și mijloacele de săvârșire a faptelor de care inculpații sunt suspectați.
Prima instanță a subliniat că circumstanțele personale ale inculpaților, V. S., în vârstă de 19 ani, necăsătorit, zilier și nu posedă antecedente penale, M. M., în vârstă de 22 ani, concubinaj, are 1 copil minor, fără ocupație, nu posedă antecedente penale și S. E., în vârstă de 18 ani, concubinaj, muncitor necalificat, recidivist, nu justifică judecarea acestora în stare de libertate.
Prima instanță a considerat că, în continuare, subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și că, în favoarea inculpaților nu au intervenit elemente noi care să justifice punerea acestora in libertate și nici nu s-au schimbat aceste temeiuri, apreciind caracterul necesar al măsurii pentru interesul bunei desfășurări a procesului penal, cercetarea judecătorească nefiind finalizată, și caracterul proporțional al măsurii cu gravitatea acuzațiilor penale formulate împotriva inculpaților și cu scopul urmărit, caracterul insuficient al altor măsuri privative de drepturi față de circumstanțele cauzei.
În consecință, ținând seama de împrejurarea că fapta de genul celor ce se impută inculpaților are un puternic impact negativ în societate, de reacția negativăa opiniei publice în situația în care persoane asupra cărora planează suspiciunea comiterii unor infracțiuni de tâlhărie prevăzute de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 21 lit. a Cod penal, ar fi cercetate în stare de libertate, acuzația comiterii unor asemenea infracțiuni determinând o stare de temere în rândul comunității, existând la acest moment procesual pericolul ca aceștia să revină de îndată în spațiu public, din elementele dosarului existând date din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, prima instanță a menținut măsura arestării preventive.
Împotriva încheierii mai sus menționate, în termen legal a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivele de recurs fiind redate în partea introductivă a prezentei încheieri.
Verificând, atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, în conformitate cu art.385 ind.6 alin.3 C.p.p., încheierea recurată, tribunalul reține următoarele:
Asupra inculpaților V. S., S. E. și M. M. planează suspiciunea comiterii infracțiunii de tâlhărie, prev. de art.,211 alin.1, alin.2 lit. b și alin.2 ind.1 lit.a din C.p., existând probe în sensul că, în noaptea de 12/13.08.2013, au exercitat acte de violență asupra părții vătămate C. L. și au sustras bunuri din posesia acesteia, cu scopul de a fi însușite pe nedrept.
Incidența în cauză a dispozițiilor art.143 alin.1 C.p.p. și în raport cu actualul stadiu procesual, rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale cât și în faza de judecată, respectiv procesul-verbal de cercetare la fața locului, procesul-verbal de conducere în teren, procesul-verbal de examinare medico-legală a părții vătămate, rapoartele de constatare tehnico-științifice, declarațiile martorilor, declarațiile părții vătămate, declarațiile inculpaților.
Raportat la natura infracțiunii de comiterea căreia sunt bănuiți inculpații, la circumstanțele reale în care se reține aceasta ar fi fost comisă ( cu premeditare, în public, de trei persoane împreună, prin folosirea unor acte grave de violență, reținându-se că inculpații s-au folositd și de o bucată de lemn ), de urmările produse ori care s-ar fi putut produce, ținând seama și de reacția negativăa opiniei publice în situația în care persoane asupra cărora planează suspiciunea comiterii unei infracțiuni serioase ar fi cercetate în stare de libertate, se constată incidența în cauză a temeiului de arestare prev. de art.148 alin.1 lit.f C..p.p. și în raport cu actualul stadiu procesual, lăsarea în libertate a inculpaților fiind de natură a crea un pericol concret pentru ordinea publică.
Ținând seama de împrejurarea că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și că în favoarea inculpaților nu au intervenit elemente noi care să justifice punerea lui in libertate și nici nu s-au schimbat aceste temeiuri, apreciind caracterul necesar al măsurii pentru interesul bunei desfășurări a procesului penal, cercetarea judecătorească fiind în curs de desfășurare, dar și caracterul proporțional al măsurii cu gravitatea acuzațiilor penale formulate împotriva inculpaților și cu scopul urmărit, de caracterul insuficient al altor măsuri privative de drepturi față de circumstanțele cauzei, tribunalul constată că, în mod corect prima instanță a menținut măsura arestării preventive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.p.p.:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de către inculpații V. S. - fiul lui Ș. și R., născut la data de 16.07.1994 în M., județul C., CNP._, S. E. - fiul lui R. și L., născut la data de 10.10.1994 în M., județul C., CNP._ și M. M. - fiul lui A. și M., născut la data de 25.11.1990 în M., județul C., CNP._, aflați în stare de arest preventiv în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii din data de 21.01.2014 pron. de către Judecătoria M. în dosarul nr._ 13.
În baza art.189 C.p.p.:
Dispune avansarea sumei de 200 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, din fondurile M.J. către Baroul C., în favoarea av.M. D. și C. D. C..
În baza art. 192 alin. 2,4 C.p.p.:
Obligă pe recurenții-inculpați M. M. și S. E. să plătească statului suma de 200 lei, iar pe recurentul-inculpat V. S. la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24.01.2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. V. I. R. C. D.
Grefier,
C. C. D.
Red./Tehnored. Dec.recurs jud. M.V. / 13.02.2014 / 5ex.
Red.jud.fond A.C.D.
| ← Reabilitare judecătorească. Art.527 NCPP. Sentința nr.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Hotărâre din... → |
|---|
