Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 257/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 257/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 15-04-2014 în dosarul nr. 1016/256/2014
DOSAR NR ._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CONSTANTA
DECIZIA PENALĂ NR.257
Ședința publică din data de 15.04.2014
P.: A. A.
GREFIER: C. C.
PROCUROR:M. C. V.
S-a luat în examinare cauza penală având ca obiect contestatia formulată de condamnatul contestator F. G. – fiul lui I. si V., născut la data de 11.02.1964, detinut în P. P. Albă, împotriva sentintei penale nr.538/17.02.2014 pronuntată de Judecătoria Medgidia, în dosar penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, cu respectarea dispozițiilor art. 358 Cod pr. penală, se prezintă contestatorul condamnat F. G., în stare de detinere, asistat de avocat C. T., în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat C. G., în baza delegatiilor depuse la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea disp. art.257/263 Cod pr.penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează părțile, obiectul cauzei, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual.
Instanța întreabă dacă sunt cereri sau alte chestiuni de formulat și constatând că nu sunt, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat C. T., având cuvântul, solicită admiterea contestației, astfel cum a fost formulată, motivat de faptul că prin sentința penală nr.61/21.01.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia, rămasă definitivă prin decizia penală nr.524/ 18.03.2013 a Curții de Apel București, s-a dispus condamnarea acestuia la o pedeapsă de 4 ani închisoare, așa cum era prevăzut în vechiul Cod penal pentru infracțiunea comisă.
Arată că prin sentința penală nr.539/17.02.2014, s-a făcut aplicarea disp. art.3201 Cod pr.penală, reducându-se cu 1/3 limitele de pedeapsă, astfel încât apreciază că pentru condamnat, sunt mai favorabile dispozițiile vechiului Cod penal, chiar dacă în contestația formulată, condamnatul a precizat că legea nouă este mai favorabilă.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază că instanța de fond, în mod corect a respins condamnatului sesizarea privind aplicarea legii penale mai favorabile, având în vedere că legea penală mai veche este mai favorabilă acestuia prin reținerea infracțiunii continuate, în locul concursului de infracțiuni și pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de furt calificat, așa cum este prevăzută de legea nouă, raportat la modalitatea de comitere a infracțiunii.
Contestatorul condamnat F. G., în ultim cuvânt, apreciază că pedeapsa ce i-a fost aplicată, de 4 ani închisoare, este mult prea mare și lasă la aprecierea instantei.
Instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra contestatiei penale de fata:
Prin sentinta penala nr. 538/17.02.2014 a Judecatoriei Medgidia s-a dispus:
-În baza art. 23 din Legea 255/2013 rap. la art. 4 și art. 6 C.penal:
-Respinge ca nefondată sesizarea privind aplicarea legii penale mai favorabile privind pe condamnatul F. G..
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca, s-a facut o sesizare de catre Comisia formată conform H.G. 836/2013 la nivelului Penitenciarului Spital P. Albă în vederea stabilirii legii mai favorabile pentru condamnatul F. G., menționându-se că prin . N.C.penal a fost redus maximul pedepsei pentru infracțiunea pentru care a fost condamnat.
Prin sentința penală nr. 61/21.01.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia, definitivă prin decizia penală nr. 524/18.03.2013 a Curții de Apel București s-a dispus condamnarea inculpatului F. G. la pedeapsa de 4 ani închisoare, aplic. în baza art. 26 rap. la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C.penal cu aplic. art. 41 alin. 2 C.penal cu aplic. art. 320 ind. 1 alin. 7 C.proc.penală.
Au fost reținute în sarcina inculpatului 6 acte materiale, săvârșite în perioada iulie – octombrie 2012 în dauna unor părți vătămate diferite.
La data de 01.02.2014 a intrat în vigoare N.C.penal (Legea 286/2009) și Legea de punere în aplicare a acestuia – Legea 187/2012.
Potrivit art. 6 din C.penal, ,,Când, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim”.
Potrivit art. 4 din C.penal: „Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin . legii noi.”
Conform noilor reglementări infracțiunea de furt calificat în timpul nopții și prin efracție se regăsește în disp. art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b, d C.penal cu pedeapsa de la 1 an la 5 ani închisoare.
Cum la stabilirea pedepsei a fost avută în vedere infracțiunea în formă continuată, instanța reține că potrivit noii legi infracțiunea nu mai este continuată, ci ar fi în concurs 6 infracțiuni.
Din considerente sentinței instanța observă că furturile au fost săvârșite în dauna unor societăți comerciale, fiind sustrase bunurile existente în incita unor unități ce aparțin acestor societăți.
Potrivit disp. C.penal 2009 aceste acte materiale se regăsesc în dispozițiile art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b, C.penal, respectiv furtul săvârșit în timpul nopții, prin efracție, și prin violarea sediului profesional, este sancționat cu o pedeapsă de la 2 – 7 ani închisoare.
Sediul profesional este definit la art. 225 C.penal 2009, respectiv „oricare dintre sediile unde o persoană juridică sau fizică își desfășoară activitatea”.
Cum inculpatul a beneficiat de reducerea pedepsei cu 1/3 în baza art. 320 ind. 1 C.proc.penal 1968, această reducere fiind prev. și în disp. art. 396 alin. 10 C.proc.penală 2010, instanța constată că limita maximă a pedepsei ar fi de 4 ani și 8 luni închisoare (1/3 din 7 ani pentru art. 229 alin. 2 lit. b C.penal 2009).
Având în vedere cele de mai sus instanța va respinge sesizarea, legea penală veche fiind mai favorabilă inculpatului prin reținerea infracțiunii continuate în locul concursului de infracțiuni, și pedeapsa aplicată furtului calificat așa cum este prev. pe legea nouă raportat la modalitatea de săvârșire a infracțiunii.
Impotriva acestei sentinte a declarat contestatie condamnatul F. G., criticand-o sub aspectul nelegalitatii si netemeiniciei, in sensul ca in cazul lui nu a fost redusa pedeapsa, ca urmare a intrarii in vigoare a legii penale noi mai favorabile.
Examinand sentinta penala contestata, prin prisma criticilor formulate si din oficiu, tribunalul apreciaza ca, aceasta este nefondata si urmeaza sa fie respinsa.
In mod corect a apreciat instanta de fond ca, nu se impune reducerea pedepsei ca urmare a intrarii in vigoare a noului cod penal, intrucat in cauza nu sunt incidente dispozitiile art. 4 si 6 din Noul cod penal.
Se constata ca, situatia juridica a condamnatului F. G. se prezinta astfel: prin sentinta penala nr. sentința penală nr. 61/21.01.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia, definitivă prin decizia penală nr. 524/18.03.2013 a Curții de Apel București s-a dispus condamnarea inculpatului F. G. la pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicata în baza art. 26 rap. la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C.penal cu aplic. art. 41 alin. 2 C.penal cu aplic. art. 320 ind. 1 alin. 7 C.proc.penală, retinandu-se ca fiind comise 6 acte materiale, în perioada iulie – octombrie 2012 în dauna unor părți vătămate diferite.
Se remarca, de asemenea ca, desi limitele de pedeapsa in prezent pentru infractiunea de furt calificat sunt cuprinse intre 1 si 5 ani, pedeapsa executabila nu depaseste limita maxima prevazuta de noua lege, care ar parea mai favorabila, deoarece nu pot fi luate in considerare celelalte cauze de atenuare sau de reducere a limitelor de pedeapsa in aceasta faza, ci doar limitele exprese ale pedepsei prevazuta de noua lege.
Mai mult, daca s-ar lua in considerare si modalitatea concreta de comitere a faptei si circumstantele reale de comitere a acesteia, ar fi aplicabile chiar dispozitii legale care ar conduce la o situatie mai nefavorabila condamnatului( fata de incidenta dispozitiilor legale ce vizeaza concursul de infractiuni si pentru care se prevede in prezent aplicarea unui spor de pedeapsa in mod obligatoriu).
Pentru aceste motive, contestatia formulata de condamnatul F. G., impotriva sentintei penale nr. 538/17.02.2014 a Judecatoriei Medgidia, pronuntata in dosarul nr. 1016 /256/2014 va fi respinsa, ca nefondata.
In baza art. 275 alin.2 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate pentru solutionarea contestatiei in cuantum de 200 lei vor fi suportate de condamnatul F. G. .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
In baza art. 425/1 alin.7 pct.1 lit.b C.p.p. raportat la art. 23 din Legea nr. 255/2013 respinge, ca nefondata, contestatia formulata de condamnatul F. G., impotriva sentintei penale nr. 538/17.02.2014 a Judecatoriei Medgidia, pronuntata in dosarul nr. 1016 /256/2014.
In baza art. 275 alin.2 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate pentru solutionarea contestatiei in cuantum de 200 lei vor fi suportate de condamnatul F. G. .
In baza art. 272 C.p.p. dispune avansarea din fondurile M.J. in favoarea Baroului Constanta a sumei de 100 lei, pentru domnul avocat C. G..
Definitivă.
Pronunțată în sedinta publica, astăzi, 15.04.2014.
P., GREFIER,
A. A. C. C.
Tehnored. dec.-jud.-A.A./4 ex./9.05.2014
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 324/2014.... → |
|---|
