Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 425/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 425/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 29-05-2014 în dosarul nr. 3849/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 425/2014
Ședința publică de la 29.05.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. M.
GREFIER: C. A. G.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul D. a fost reprezentat de procuror C. N.
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de contestatorul condamnat C. G., deținut în Penitenciarul C. împotriva sentinței penale nr. 1606 din 11.03.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul condamnat, C. G., personal, aflat în stare de deținere și asistat de apărător din oficiu, avocat C. I., în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat C. A. care depune delegație pentru asistența judiciară obligatorie nr. 5427/2014 și delegație de substituire.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Contestatorul condamnat solicită instanței reducerea pedepsei considerând că aceasta este prea mare.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestației formulate.
Apărătorul din oficiu al contestatorului condamnat solicită admiterea contestației dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Reprezentantul Ministerului Public solicită instanței respingerea contestației ca neîntemeiată, întrucât nu sunt incidente dispozițiile art. 4 din Legea 187/2012 și art. 6 din Noul Cod Penal.
Contestatorul condamnat C. G., având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea contestației formulate.
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei de față;
Constată că prin sentința penală nr.1606/11.03.2014 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în baza art.23 din Legea 255/2013 raportat la art. 595 C. proc. pen., s-a respins cererea condamnatului C. G., fiul lui C. și F., născut la data de 27.06.1968, deținut în Penitenciarul C., privind aplicarea legii penale mai favorabile, în dosarele conexate_ ,_ ,_ .
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat condamnatul la 600 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sesizări înregistrate pe rolul Judecătoriei C. la datele de 04.02.2014, 05.02.2014, 18.02.2014 sub nr._ ,_ ,_, petentul condamnat C. G. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile.
Petentul a arătat că a fost condamnat la 4 ani pentru tâlhărie, pedeapsă la care s-a adăugat pedeapsa de 4 ani a cărei executare fusese suspendată.
La data de 11.03.2014, instanța a dispus conexarea dosarelor nr._ ,_ ,_ .
La solicitarea instanței au fost depuse fișa de evaluare întocmită de comisie, în copie sentința penală și mandatul de executare a pedepsei închisorii.
Analizând actele dosarului și dispozițiile legale, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 2364/07.10.2011 a Judecătoriei C., definitivă prin decizia penală nr. 405/22.02.2012 a Curții de Apel C., s-a dispus următoarele:
În baza art. 211 al.1, al.21 lit.a, cu aplic. art. 75 lit.c CP, a art.37 lit.a CP
A fost condamnat inculpatul C. G., fiul lui C. și F., născut la data de 27.06.1968 în Corabia, jud. O., domiciliat în Corabia, .. 16, ., ., ffl.în C., ., jud.D., CNP_, la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art.864 CP:
A dispus revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată prin SP.591/05.12.2006 a Judecătoriei Corabia, pedeapsă ce va fi executată în întregime alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză, astfel încât inculpatul va executa în total pedeapsa de 11 ani închisoare.
În baza art. 71 C.p.
A interzis inculpatului exercitarea drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei
În baza art.211 al.1, al.21 lit.a, cu aplic. art. 75 lit.c CP, și a art.74 lit.a CP, rap. la art. 76 lit.b CP.”
În baza sentinței penale menționate s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 2666/2011 din 23.02.2012 al Judecătoriei C..
Instanța a constatat că pedeapsa aplicată, respectiv 4 ani închisoare nu depășește maximul special al prevăzut de noul Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie..
Mai mult, a arătat că persoana condamnată era recidivist, iar potrivit art. 43 alin. 1 C.pen., aplicabil în cauză, „dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.”
Potrivit art. 43 alin. 5 C.pen., „Dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate.”
În ceea ce privește modalitatea de stabilire a pedepsei, instanța a reținut că potrivit art. 15 din Legea nr. 187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal,„măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menține și după . Codului penal. Regimul suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969.”
Instanța a procedat în acest caz la revocarea suspendării sub supraveghere, ceea ce a dus la cumulul aritmetic, chiar dacă nu ar fi fost îndeplinite condițiile pentru reținerea stării de recidivă.
Procedând astfel, pedeapsa care s-ar aplica ar fi una mult mai mare decât cea pe care condamnatul o execută în prezent.
Art. 4 din legea 187/2012 prevede că pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare as acestei legi.
Având în vedere că pedepsele aplicate condamnatului nu depășesc maximul special prevăzut în noua reglementare, instanța a respins cererea condamnatului privind aplicarea legii penale mai favorabile.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație contestatorul C. G., lăsând la aprecierea instanței soluționarea contestației formulate.
Tribunalul, fiind investit în temeiul art.23 din Legea 255/2013, cu soluționarea contestației împotriva hotărârii instanței de fond, constată că este nefondată calea de atac promovată, pentru considerentele ce succed.
Pentru a face aplicabile dispoz. art.6 Cod penal în vigoare, respectiv principiul aplicării legii mai favorabile, în cazul condamnării definitive, este necesar ca după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii să intervină o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, respectiv maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită să fie mai mic decât pedeapsa ce se află în executare.
Ori, în speță, maximul special al pedepselor potrivit legii noi nu depășește pedepsele aplicate condamnatului, ceea ce face inaplicabile dispozițiile art.6 Cod penal.
Astfel, pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată condamnatului pentru infracțiunea prev. de art.211 alin1, alin.21 lit.a din codul penal de la 1969, prin s.p. nr.2364/07.10.2011 a Judecătoriei C., nu depășește maximul special (fara a se lua in considerare circumstantele atenunate si agravante) de 7 ani închisoare prevăzut de art.233 alin.1 din NCP, iar pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată condamnatului prin s.p. 591/2006 a Judecătoriei Corabia pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a si i din Codul penal de la 1969 nu depășește maximul special de 5 ani închisoare prevăzut de art. 228 alin.1, art. 229 alin.1 lit.d din NCP.
Întrucât persoana condamnată definitiv sub legea veche a săvârșit infractiunea de talharie în termenul de incercare al suspedarii sub supraveghere a executarii pedepsei de 4 ani aplicata pentru comiterea infractiunii de furt calificat, Tribunalul va avea in vedere tratamentul sancționator prevăzut de legea noua pentru recidiva postcondamantorie, retinand totododata ca in mod gresit a avut in vedere instanta de fond disp. art. 15 din Legea 187/2012 care se refera la suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ci nu la suspendarea sub supraveghere, nefiind aplicabile in speta. De asemenea, in mod gresit judecatorul fondului a retinut disp. art. 43 alin.5 din NCP relative la recidiva postexecutorie, aceste prevederi legale nefiind incidente in cauza.
Potrivit art. 43 alin.1 din NCP, ”Daca inainte ca pedeapsa anterioara sa fi fost executata sau considerata ca executata se savarseste o noua infractiune in stare de recidiva, pedeapsa stabilita pentru aceasta se adauga la pedeapsa anterioara neexecutata sau la restul ramas neexecutat din aceasta”.
Asadar, tinand cont de disp. art. 43 alin.1 din codul penal actual, Tribunalul reține că pedeapsa care s-ar aplica conform NCP este egala cu pedeapsa stabilita in conditiile codului penal de la 1969, ci nu una mult mai mare asa cum gresit a retinut instanta de fond. Cu alte cuvinte, pedeapsa 8 ani închisoare aplicată condamnatului ca urmare a revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare nu depășește maximul pedepsei aplicabile in condițiile recidivei postcondamnatorii potrivit Noului Cod penal.
Ca atare, neintervenind o lege penală mai favorabilă, justificat s-a respins contestația la executare privind pe condamnatul C. G., pentru argumentele mai sus invocate care le modifica pe cele ale instantei de fond, motiv pentru care, în temeiul art.23 alin.5 și 6 din Legea 255/2013, se va respinge ca nefondată contestația de față.
În baza art.275 alin.2 C.p.p., contestatorul va fi obligat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care onorariu apărător oficiu în cuantum de 100 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația formulată de contestatorul C. G., fiul lui C. și F., născut la data de 27.06.1968 în Corabia, județ O., domiciliat în Corabia, .. 16, ., ., în prezent deținut în Penitenciarul C., împotriva sentinței penale nr. 1606/11.03.2014 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, ca nefondată.
Obligă contestatorul la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat, din care onorariu apărător din oficiu în cuantum de 100 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.05.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
A. M. M. C. A. G.
Red.jud.A.M.M.
Tehnored.4 ex./M.B.
Jud.fond A.I.B.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 865/2014.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
