Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 29/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 29/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 17-03-2014 în dosarul nr. 2276/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 29
Ședința publică de la 17 Martie 2014
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: E. F.
Grefier: M. B.
Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul D.
a fost reprezentat de procuror C. F.
Pe rol judecarea contestației declarate de condamnatul C. M. I. împotriva sentinței penale nr. 104/16.01.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2013, având ca obiect liberarea condiționată (art.587 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns condamnatul C. M. I., asistat de apărător desemnat din oficiu, av. I. V., care depune la dosar delegație pentru asistența judiciară obligatorie nr. 2524/2014.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
La solicitarea instanței, condamnatul C. M. I. învederează instanței că înțelege să formuleze contestație împotriva hotărârii de declinare a cererii formulate.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestației declarate.
Apărătorul din oficiu al condamnatului C. M. I., av. I. V., solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației și menținerea sentinței penale atacate ca fiind legală și temeinică.
Contestatorul condamnat C. M. I., având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației formulate.
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 104/16.01.2014, pronunțată în dosarul nr._/215/2013, Judecătoria C. a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu de instanță, iar în temeiul art. 42 raportat la art. 456 alin. 1 C.p.p., a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect cerere întrerupere executare a pedepsei formulată de petentul condamnat C. M. I., în favoarea Tribunalului D..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la data de 30.12.2013, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub numărul _/215/2013,cererea având ca obiect întrerupere executare pedeapsă formulată de petentul-condamnat C. M. I.,deținut în Penitenciarul C., prin care au solicitat întreruperea executării pedepsei de 22 ani închisoare aplicată de Tribunalul D., pentru motive sociale.
În ședința publică din 16.01.2014, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței materiale.
Conform prevederilor art. 456 C.proc.pen., instanța competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanța în a cărei rază teritorială se află locul de deținere sau după caz unitatea unde se execută pedeapsa la locul de muncă,corespunzător instanței de executare.
Cererea de întrerupere a executării pedepsei este deci de competenta instanței de executare sau a instanței egală în grad cu instanța de executare, în a cărei raza se afla locul de deținere.
Competența reglementată în materia contestației la executare nu este una alternativa, în sensul posibilității de alegere pe care ar avea-o condamnatul de a sesiza fie instanța de executare, fie instanța egală în grad cu instanța de executare, în a cărei raza se afla locul de deținere.
Având în vedere că petentul condamnat C. M. I. se află în executarea unui mandat de executare a pedepsei de 22 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, mandat emise de Tribunalul D.,în temeiul art. 39 si art. 42 C.proc.pen. a fost admisă excepția de necompetență materială și s-a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului D., ca instanță egală în grad cu instanța de executare,conform prevederilor art. 456 alin. 1 C.proc.pen raportat la art. 453 alin. 1 lit. c și art. 455 C.p.p..
Astfel, instanța de fond a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petentul-condamnat C. M. I.,în prezent deținut în Penitenciarul C., în favoarea Tribunalului D..
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație condamnatul C. M. I., criticând-o pentru netemeinicie, fără a preciza motivele pentru care a înțeles să atace sentința penală.
Verificând contestația formulată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține că această cale de atac este inadmisibilă, având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală din 1969, hotărârea de declinare a competenței nu este supusă niciunei căi de atac.
Pentru aceste considerente, tribunalul va respinge ca inadmisibilă contestația formulată de condamnatul C. M. I., iar în baza art. 275 alin 2 Cpp, va obliga contestatorul - condamnat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația formulată de contestatorul-condamnat C. M. I., fiul lui N. și M., născut la data de 04.02.1975, în prezent deținut în Penitenciarul C., ca inadmisibilă.
În baza art. 275 alin 2 Cpp
Obligă contestatorul - condamnat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Martie 2014.
Președinte, Grefier,
E. F. M. B.
Red. Jud. E.F./Tehnored. M.B.
19 Martie 2014/2 ex.
Jf. G. F.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 147/2014.... | Schimbare măsura educativă a internării. Art.516 si art. 517... → |
|---|
