Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 510/2014. Tribunalul DOLJ

Tribunalul DOLJ - Sentințe și decizii penale / 2014

Decizia nr. 510/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-06-2014 în dosarul nr. 3161/215/2014/a6

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 510

Ședința publică de la 11 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE V. T.

Grefier D. M.

Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror C. R.

Din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul D.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpații B. V. G., L. M., C. A. și B. R. I., toți deținuți în P. C., împotriva încheierii din data de 03 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect verificare măsuri preventive (art.206 NCPP)

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns inculpații B. V. G. asistată de avocat din oficiu B. A. în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 6374/2014, L. M., asistată de avocat din oficiu E. E. - în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.6378/2014, C. A. asistată de avocat din oficiu M. C. - în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.6375/2014 și inculpatul B. R. I. asistat de avocat din oficiu D. N. A. - în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.6377/2014.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, interpelați de către instanță aceștia precizează că își mențin contestațiile formulate, sens în care se procedează la audierea acestora, declarațiile fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul.

Avocat B. A., apărător din oficiu a inculpatei B. V. G., solicită admiterea contestației, desființarea încheierii și pe fond înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar sau cea a arestului la domiciliu.

De asemenea s-a mai solicitat să se aibă în vedere că inculpata a recunoscut, este o persoană tânără, este studentă și mai mult este la primul conflict cu legea penală.

Avocat din oficiu E. E. pentru inculpata L. M., pune concluzii de admiterea contestației și judecarea în stare de libertate a acesteia motivat de faptul că aceasta a recunoscut și este la primul contact cu legea penală.

Într - o teză subsidiară solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar sau arestului la domiciliu.

Avocat din oficiu M. C. pentru inculpata C. A., solicită admiterea contestației și înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu având în vedere că nu există indicii că aceasta s-ar sustrage sau ar influența buna desfășurare a procesului penal.

S-a mai arătat că a recunoscut faptele, are un copil minor în întreținere iar aportul acesteia la fapta săvârșită este unul foarte mic .

Avocat din oficiu D. N. A. pentru inculpatul B. R. I., solicită admiterea contestației și înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu avându-se în vedere că acesta achitat prejudiciul cauzat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingerea contestației și menținerea încheierii de fond ca temeinică și legală având în vedere că subzistă în continuare temeiurile avute în vedere la arestare, raportat la faptele săvârșite de aceștia.

De asemenea, s-a mai arătat că aspectul recunoașterii și achitării prejudiciului poate fi avut în vedere la individualizarea pedepsei iar o altă măsură nu este oportună pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal.

Inculpata B. V. G., având ultimul cuvânt arată că lasă la apreciere și își însușește concluziile apărătorului său.

Inculpata L. M., având ultimul cuvânt arată de asemenea că lasă la apreciere și își însușește concluziile apărătorului său.

Inculpata C. A., având ultimul cuvânt arată de asemenea că lasă la apreciere și își însușește concluziile apărătorului său.

Inculpatul B. R. I., având ultimul cuvânt arată de asemenea că lasă la apreciere și își însușește concluziile apărătorului său.

Dezbaterile fiind închise;

TRIBUNALUL

Asupra cauzei penale de față ;

Constată că prin încheierea din data de 03 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar formulată de inculpații B. V. G., L. M., C. A., B. R. I. în prezent deținuți în P. C..

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut:

Deliberând asupra cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar, formulată de inculpații B. V. G., C. A., L. M. și B. R. I.:

Prin Rechizitoriu nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. din 13.01.2013 au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv inculpații M. A. pentru săvârșirea infractiunii de înșelăciune prev.de art. 215 alin.1 și 2 C.p. cu aplic. art. 41 alin.2, art. 37 lit.a C.p., art. 75 alin.1 lit. a C.p.,( 56 acte materiale) B. V. G. pentru infractiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1 și 2 C.p. cu aplic. art. 41 alin.2 și art. 75 alin.1 lit. a C.p. (41 acte materiale), B. G. pentru înfractiunile de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1 și 2 C.p. cu aplic. art. 41 alin.2, art. 37 lit.a C.p., art. 75 alin.1 lit. a C.p. (4 acte materiale), prev. de art. 215 alin.1 și 2 C.p., cu art. 37 lit. b C.p., ambele cu art.33 lit. a C.p., L. M. pentru infractiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1 și 2 C.p.cu aplic. art. 41 alin.2 C.p. și art. 75 lit.a C.p. (6 acte materiale), M. N. pentru infractiunea de complicitate la înșelăciune prev. de art.26 C.p. rap.la art. 215 alin.1 și 2 C.p. cu aplic. art. 41 alin.2 și art. 75 alin.1 lit. a C.p ( 25 de acte materiale), P. M. pentru infractiunea de complicitate la înșelăciune prev. de art.26 C.p. rap.la art. 215 alin.1 și 2 C.p. cu aplic. art. 41 alin.2 și art. 75 alin.1 lit. a C.p ( 3 acte materiale), C. A. M. pentru complicitate la înșelăciune prev. de art.26 C.p. rap.la art. 215 alin.1 și 2 C.p. cu aplic. art. 41 alin.2 și art. 75 alin.1 lit. a C.p ( 2 acte materiale), B. R. I. pentru infractiunea de complicitate la înșelăciune prev. de art.26 C.p. rap.la art. 215 alin.1 și 2 C.p. cu aplic. art. 41 alin.2, art 37lit. b C.p. și art. 75 alin.1 lit. a C.p ( 2 acte materiale), în stare de detentie inculpatii C. F. T. pentru infractiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1 și 2 C.p., complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C.p. rap. La art. 215 alin.1și 2 C.p., ambele cu aplic. art. 37 lit.a C.p. și art. 33 lit.a C.p., L. G. C. pentru infractiunea de complicitate la înșelăciune prev. de art.26 C.p. rap.la art. 215 alin.1 și 2 C.p. cu aplic. art. 41 alin.2, art. 37 lit. a C.p. și art. 75 alin.1 lit. a C.p ( 6 acte materiale), și în stare de libertate inculpatii V. V. pentru infractiunea de complicitate la înșelăciune prev. de art.26 C.p. rap.la art. 215 alin.1 și 2 C.p. și B. I. pentru infractiunea de complicitate la înșelăciune prev. de art.26 C.p. rap.la art. 215 alin.1 și 2 C.p.

În fapt s-a reținut că :

Cu privire la activitatea infractionala a inculpatei B. V. G. se retine că, în baza unor înțelegeri prealabile cu inculpatul M. A., și avînd cunoștinta de activitatea infractionala întreprinsa de inculpatii B. G. și L. M., în perioada decembrie 2012 – septembrie 2013, prin folosirea unui nume și a unei calitati mincinoase- respectiv A. M. D.-director executiv BRD București, și prin prezentarea unei situații nereale, aceea că ar fi câștigat mai multe premii, a determinat-o pe partea vătămată S. I. să remită de 38 de ori, suma de_ lei, ce ar fi reprezentat taxe și comisioane pentru primirea premiilor câștigate.

De asemenea, inculpata B. V. G., în data de 22.09.2012, fiind determinată și îndrumată de către inculpatul M. A., prin atribuirea unui calitati nereale, aceea de avocat a ridicat suma de 1900 lei de la partea vătămată Pîrlițoiu E., după ce, în prealabil, numitul Raea M. I. s-a prezentat avocat și a afirmat o împrejurare nereală potrivit căreia fiul părtii vătămate a provocat un accident de circulatie și are nevoie de suma precizată pentru a se împăca cu victima accidentului.

Ulterior, în data de 27.09.2013, prin atribuirea unui calitati nereale aceea de avocat și prin prezentarea unei împrejurări nereale, aceea că fiul părtii vătămate M. G. ar fi provocat un accident de circulatie, i-a solicitat acesteia să-i remită o sumă de bani necesara împăcării cu victima accidentului, după ce inculpatul M. A. o indusese în eroare pe partea vătămată, în aceeași modalitate, fără ca activitatea infractionala să se consume în conditiile în care partea vătămată nu dispunea de banii solicitati.

În data de 27.09.2013, prin atribuirea unui calitati nereale, aceea de avocat și de soră a victimei, și prin prezentarea unei împrejurări nereale, aceea că fiul părtii vătămate C. A. ar fi provocat un accident de circulatie, i-a solicitat acesteia să-i remită o sumă de bani necesara împăcării cu victima accidentului, după ce inculpatul M. A. o indusese în eroare pe partea vătămată, în aceeași modalitate, fără ca activitatea infractionala să se consume în conditiile în care inculpata a fost surprinsa în momentul în care discuta cu partea vătămată.

Cu privire la inculpata L. M., în temeiul unei rezolutii infractionale unice, aceasta, pe baza unei înțelegri prealabile cu inculpatul M. A., și avînd cunoștinta de activitatea infractionala întreprinsa de inculpata B. V. G. și de inculpatul B. G., în luna ianuarie 2013, prin atribuirea unui nume și calitati mincinoase- respectiv A. M. D., director executiv al BRD București- și prin prezentarea unei situații nereale, aceea că ar fi câștigat mai multe premii, a determinat-o pe partea vătămată S. I. să îi remită de 6 ori, suma de_ lei, ce ar fi reprezentat taxe și comisioane pentru primirea premiilor câștigate.

La activitatea infractionala desfășurată de inculpatii M. A. și B. V. G. a participat și inculpatul M. N. prin faptul că, a primit prin 19 mandate poștale, în perioada 07.12._13 și prin 6 depunei în contul detinut la Banca Transilvania în perioada 15.05-02.08.2013 suma de_ lei de la partea vătămată S. I., cunoscând că provin din comiterea unei infractiuni de înșelăciune săvârșită de primii doi inculpati și, astfel, a contribuit la obținerea produselor infractiunii.

În cursul lunii octombrie 2013, în temeiul unei rezolutii infractionale unice, inculpata P. M. a primit sumele de 900 lei, 530 euro și 2900 lei, prin mandate poștale trimise de părtile vătămate C. C., M. M. și D. P., cunoscând că provin din comiterea unor infractiuni de înșelăciune săvârșite de persoane aflate în stare de detentie și, astfel a contribuit la obtinerea produselor infractiunilor.

Cu privire la inculpata C. A., se retine că aceasta, în temeiul unei rezolutii infractionale unice, în luna septembrie 2013, a primit suma de 700 lei de la inculpata B. V. G. și în luna octombrie 2013, a primit suma de 1700 lei de la inculpatul B. R. I., cunoscând că provin din comiterea unor infractiuni de înșelăciune săvârșite de persoane aflate în stare de detentie și, astfel a contribuit la obtinerea produselor infractiunilor.

Cu privire la activitatea infractionala a inculpatului B. R. I.:, se retine că, în luna octombrie 2013, în temeiul unei rezolutii infractionale unice, a primit sumele de 800 lei și de 1700 lei de la inculpata P. M. cunoscând că provin din comiterea unor infractiuni de înșelăciune săvârșite de persoane aflate în stare de detentie și, astfel a contribuit la obtinerea produselor infractiunilor.

Prin încheierea din Camera de consiliu nr.211 din 28.09.2013 pronuntata in dosarul nr._/215/2013 s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei B. V. G. pe o perioada de 29 de zile începând cu data de 28.09.2013 până la data de 27.10.2013.

Prin încheierea nr. 282/17.12.2013 pronuntata în dosarul nr._/215/2013 s-a dispus arestarea preventivă a inculpatilor B. G. și L. M. pe o perioada de 29 de zile începând cu data de 17.12.2013 până la data de 14.01.2014 inclusiv.

Prin încheierea nr. 261/22.11.2013 pronuntata de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2013 s-a dispus arestarea preventivă a inculpatilor M. A., M. N., C. A., și P. M. pe o perioada de 29 de zile începând cu data de 22.11.2013 până la data de 20.12.2013, inclusiv.

Prin încheierea de ședinta din data de 14.01.2014, din camera de consiliu pronuntata de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2013 s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului B. R. I. pe o perioada de 30 de zile începând cu data punerii în executare, acesta fiind încarcerat la data de 20.01.2014 măsura urmând să expire la data de 18.02.2014 inclusiv.

Prin încheierea de ședinta din camera de consiliu nr. 228/2013 Judecătoria C. a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria C. și a dispus prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpata B. V. G.. De asemenea prin încheierea nr. 259/22.11.2013 instanta a admis propunerea parchetului și a dispus prelungirea măsurii arestării preventive față de aceasta inculpată, pe o perioada de 30 de zile, de la 27.11.2013 la data de 25.12.2013.

Prin încheierea din 17.12.2013 pronuntata în dosarul nr._/215/2013 al Judecătoriei C., s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria C. și s-a dispus prelungirea măsurii arestului preventiv pentru inculpatii B. V. G. pe o perioada de 30 de zile de la 26.12.2013 până la data de 24.01.2014 și față de inculpatii M. A., M. N., C. A. și P. M. pe o perioada de 30 de zile de la 21.12.2013 până la data de 19.01.2014 inclusiv.

Prin încheierea din camera de consiliu din 13.01.2014 s-a admis propunerea Parchetului și s-a dispus prelungirea măsurii arestului preventiv față de inculpata B. V. G. pentru 10 zile, de la 25.01.2014 până la data de 03.02.2014 inclusiv, și față de inculpatii M. A., M. N., C. A. și P. M. pentru 15 zile de 20.01.2014 la 03.02.2014 inclusiv, față de inculpatii B. G. și L. M. pentru 20 de zile de la 15.01.2014 până la data de 03.02.2014 inclusiv.

Prin încheierea din data de 31.01.2014 în baza art. 300¹ Cpp a fost menținută măsura arestării preventive luată față inculpati.

Prin încheierea din ședința publică din data de 28.02.2014, instanța de judecată având în vedere noile dispoziții procedurale în sensul disp. art. 6 din Legea nr. 255/2013, a scos cauza de pe rol si a dispus trimiterea acesteia în procedura de camera preliminara.

Față de dispozițiile art. 348 Cpp si art. 207 Cpp, prin încheierea din camera din camera de consiliu din 28.02.2014 a fost menținută ca fiind temeinică și legală măsura arestării preventive luată față de inculpați.

Analizând actele și înscrisurile dosarului, instanța reține următoarele:

Față de inculpații B. V. G., M. A., M. N., C. A. M., P. M., B. G., B. R. I., L. M. a fost dispusă măsura arestării preventive, iar la luarea măsurii arestării preventive s-au avut în vedere dispozițiile art. 148 lit. f C.p.p, reținându-se că există indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, iar pedeapsa prevăzuta de lege pentru infracțiunile respective este mai mare de 4 ani si exista totodată probe că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Temeiul care a stat la baza luării si menținerii stării de arest preventiv a inculpaților a fost preluat în noua reglementare de art. 223 din Codul de procedură penală în vigoare, care prevede că măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă a săvârșirii unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani, ori mai mare, iar pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Potrivit art. 16 alin.1 din Legea nr. 255/2013 măsurile preventive aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a legii noi continuă și se mențin pe durata pentru care au fost dispuse, în condițiile prevăzute de legea veche. La expirarea acestei durate, măsurile preventive pot fi prelungite ori, după caz, menținute, revocate sau înlocuite cu o altă măsură preventivă, în condițiile legii noi.

Potrivit art. 202 Cpp, măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, iar potrivit art. 202 alin.3 Cpp, orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Potrivit art. 242 alin.2 C.p.p. măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prev. la art. 202 alin.1 C.p.p.

Din materialul probator administrat în cauză, instanța a constatat că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la data adoptării măsurii privative de libertate, existând date si indicii temeinice că inculpații au săvârșit o infracțiune iar pericolul public concret pentru ordinea publica nu a încetat.

Astfel, referitor la gravitatea concretă a faptelor instanța a reținut că acestia prezintă un pericol social ridicat, fiind creat un climat de nesiguranță publică, care decurge nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor, respectiv numărul mare de acte materiale, după înțelegeri prealabile între inculpați aflați în stare de deținere și inculpați aflați în stare de libertate, prin inducerea în eroare a unor părți vătămate vulnerabile, prejudiciile foarte mari produse și nerecuperate,

Totodată, s-a reținut că inculpații au acționat o perioadă mare de timp, acest mod de operare luând amploare în ultima perioada, faptele săvârșite în această manieră ( metoda "Accidentul") provocând o tulburare reală și actuală a ordinii publice, și numai intervenția organele de politie punând capăt activității lor infracționale.

În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpaților, din fișa de cazier judiciar a inculpatei B. V. G. se retine că a mai fost sancționata administrativ pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prin ordonanța nr. 7073/P/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria C..

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului B. R. I. s-a reținut că a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare, arestat în perioada 23.03._08, dată la care a fost liberat condiționat, prezenta faptă fiind săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.

Temerea că, odată puși în libertate, inculpații ar comite fapte penale, este determinată de perseverenta acestora în comiterea de fapte penale, fiind vorba de mai multe acte materiale, dar și de faptul că inculpatii nu au mijloace de existenta constante și substantiale.

Prin comportamentul adoptat, în sensul că au săvârșit actele materiale pe o perioadă mare de timp, respectiv noiembrie 2012- octombrie 2013, inculpații au nesocotit orice normă de conviețuire socială.

Trebuie avut în vedere și faptul că acest gen de infracțiuni a luat o amploare deosebită în ultima perioadă, pericolul social găsindu-și expresia în starea de neliniște, în sentimentul de insecuritate în rândul societătii, generat de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor astfel de infracțiuni sunt cercetate și judecate în stare de libertate.

Existenta în continuare a temeiurilor care au determinat arestarea preventiva este conforma si scopurilor instituite prin art. 5 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului.

Conform prevederilor art. 5 paragr. 1 lit c din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, scopul arestării unei persoane îl reprezintă aducerea acesteia în fata autoritarilor judiciare competente atunci când exista motive verosimile de a bănui ca a comis o infracțiune. O arestare dispusa in condițiile art. 5 parag. 1 lit. c nu trebuie sa fie urmata întotdeauna de o condamnare ( cauza Brogan si alții împotriva Regatului Unit). Absenta condamnării, ori o modalitate de executare a pedepsei compatibila cu starea de libertate nu înseamnă ca detenția preventiva a avut loc cu încălcarea art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenție. Dispoziția convenționala nu presupune ca la momentul privării de libertate sa fie suficiente probe care să susțină o condamnare, ci presupune ca la momentul arestării si pe parcursul acesteia sa să existe motive verosimile ca persoana în cauza a săvârșit o infracțiune, condiție îndeplinita în aceasta cauza.

Pentru definirea conceptului de pericol pentru ordinea publică se impune a se face o paralelă cu noțiunea de periculozitate.

Periculozitatea este definită ca fiind „acea calitate a cuiva de a produce un pericol, adică riscul de a interveni un rău . apropiată sau mai depărtată in timp”

Dacă gravitatea faptei săvârșită reprezintă un criteriu obiectiv, periculozitatea poate fi percepută doar prin raportare la o persoana. Dreptul penal actual este interesat doar de periculozitatea manifestată prin comiterea unui delict. Ca atare nu putem privi periculozitatea, deși ea valorifică circumstanțele personale ale infractorului, ca pe o noțiune complet detașată de fapta penală. O putem defini ca fiind o însușire a unei persoane la care se apreciază că există probabilitatea de a comite infracțiuni .

Important în aprecierea periculozității nu sunt atât calitățile persoanei, cât riscul ca aceasta să comită in viitor un delict. Pericolul pentru ordinea publică, ca și periculozitatea, reprezintă o apreciere asupra comportamentului viitor al inculpatului.

Așadar, pericolul pentru ordinea publică reprezintă, temerea că, odată pus în libertate, inculpatul ar comite fapte penale, ori ar declanșa puternice reacții în rândul opiniei publice determinate de fapta săvârșită de acesta și de starea sa de libertate.

O eventuala măsura numai restrictiva de libertate si nu privativa nu ar avea finalitatea urmărită, întrucât libertatea inculpaților manifestata în limitele teritoriale fixate ar reprezenta un prilej pentru desfășurarea altor activități infracționale.

Lăsarea în libertate a inculpaților, chiar sub control judiciar, ar reprezenta o sursa de pericol pentru societate, prin crearea unui sentiment de neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție si a unui sentiment de insecuritate, având în vedere ca unor persoane care au înțeles sa adopte un mod de viata ilegal li se creează posibilitatea de a –l perpetua, în detrimentul patrimoniului indivizilor.

Față de considerentele arătate mai sus, instanța a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar formulată de inculpații B. V. G., L. M., C. A. și B. R. I., în prezent deținuți în P. C..

Onorariile apărătorilor din oficiu, au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei încheieri au declarat contestație inculpații B. V. G., L. M., C. A. și B. R. I., solicitând prin apărătorii din oficiu a acestora admiterea contestației și înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu avându-se în vedere că deja s-a pronunțat pe fond prima instanță și nu mai există riscul alterării probelor cu excepția inculpatului B., ceilalți inculpați sunt la primul conflict cu legea penală, au recunoscut săvârșirea faptei iar inculpatul B. R. I. a achitat cea mai mare parte din prejudiciu.

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de fond, în raport cu prevederile procedurale care reglementează măsurile preventive, dar și în raport cu datele, probele din dosarul cauzei, se constată că subzistă în continuare temeiurile la care face referire art. 223 Cpp pentru menținerea stării de arest preventiv a inculpaților B. V. G., L. M., C. A. și B. R. I., hotărârea instanței de fond sub acest fiind legală și temeinică .

Astfel, ansamblul probator administrat atât în faza de urmărire penală cât și cu prilejul primei judecăți a cauzei, relevă indicii temeinice că cei patru inculpați au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați de prima instanță, fapte care sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare și, pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și circumstanțelor de comitere, a consecințelor care s - au produs și tribunalul constată că privarea acestora de libertate este necesară în continuare pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Astfel, în ceea ce o ptrivește pe inculpata B. V. G., aceasta a săvârșit un număr mai mare de acte materiale, nu este la primul conflict cu legea penală întrucât anterior a primit o sancțiune administrativă tot pentru săvârșirea unei infracțiuni de înșelăciune, persistând în atitudinea sa de ignorare a valorilor ocrotite de legea penală și de obținere într-o manieră facilă a unor venituri substanțiale în detrimentul altor persoane prin utilizarea unor manopere frauduloase.

Chiar dacă din actele dosarului rezultă că L. M., C. A. și B. R. I. au avut o implicare mai redusă la activitatea infracțională dedusă judecății în sensul că au participat la comiterea unui număr mai redus de acte materiale, se apreciază că lăsarea lor în libertate continuă să prezinte pericol pentru ordinea publică avându-se în vedere consecințele faptelor săvârșire, numărul mare al persoanelor care au cooperat la săvârșirea acestei activități infracționale, amploarea acestui fenomen - tot mai multe persoane profitând de naivitatea unor cetățeni în vârstă, ăi induc în eroare obținând astfel sume substanțiale, infracțiuni de acest gen fiind în măsură să inducă în rândul opiniei publice o rezonanță negativă deosebită și un sentiment de teamă și insecuritate în rândul cetățenilor.

Nici aspectul că inculpatul B. R. I. a susținut că achitat prejudiciul produs la două din părțile vătămate nu este suficient pentru a aprecia că se impune înlocuirea arestului preventiv cu o altă măsură doar restrictivă de drepturi, mai ales că acest inculpat a mai săvârșit și alte infracțiuni, în antecedență, în prezenta cauză aflându-se în stare de recidivă postexecutorie.

Pe cale de consecință, în condițiile în care există date suficietă de natură a convinge un observator obiectiv cu privire la săvârșirea faptelor deduse judecății de către inculpați, fapte care prezintă un grad ridicat de pericol social – prin astfel de infracțiuni fiind lezată valori sociale ocrotite de legea penală, iar impactul negativ produs în rândul comunității este unul considerabil și tribunalul constată că apare ca justificată menținerea în continuare a măsurii arestării preventive, această restrângere a libertății inculpaților fiind conformă și cu exigențele art.5 din Convenția Europeană.

În plus, se constată că durata arestării preventive luată față de aceștia nu a depășit termenul rezonabil la care face referire jurisprudența CEDO.

Față de toate aceste considerente se constată că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune privarea de liberate în continuare a inculpaților iar în actualul stadiu procesual o altă măsură doar restrictivă de drepturi chiar subsumată unor obligații și garanții nu ar fi oportună și suficientă pentru realizarea scopului măsurilor preventive așa cum judicios a apreciat și instanța de fond.

Pe cale de consecințe, urmează a respinge contestațiile formulate de inculpații B. V. G.,L. M., C. A. M., B. R. I., împotriva încheierii de ședință din data de 03 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria C., având ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării controlului judiciar, ca nefondate.

În baza art. 275 alin 2 NCPP contestatorii vor fi obligați la câte 170 lei fiecare cheltuieli judiciare statului din care câte 100 lei pentru fiecare onorariu avocat oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 206 Cod pr.penală .

Respinge contestațiile formulate de inculpații B. V. G., fiica lui I. și L., născută la data de 14.07.1993, L. M., fiica lui I. și I., născută la data de 22.12.1970, C. A. M., fiica lui I. și I., născută la data de 21.04.1995 și B. R. I., fiul lui I. și M., născut la data de 16.04.1971, împotriva încheierii de ședință din data de 03 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria C., având ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării controlului judiciar, ca nefondate.

În baza art. 275 alin 2 NCPP

Obligă contestatorii la câte 170 lei fiecare cheltuieli judiciare statului din care câte 100 lei pentru fiecare onorariu avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 11 Iunie 2014.

Președinte,

V. T. Grefier,

D. M.

Red. V.T.

Tehnored/ D.M. 11 Iunie 2014

Red. Fond A.I.B.

TRIBUNALUL D.

SECȚIA PENALĂ

DOSAR Nr._

Emisă: 11.06.2014

C Ă T R E,

P. C.

Vă facem cunoscut că prin decizia penală nr. 510 din data de 11 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, s-au dispus următoarele:

"În baza art. 206 Cod pr.penală .