Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 30/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 30/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 04-03-2014 în dosarul nr. 908/318/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 30/2014
Ședința publică de la 04 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. C.
Grefier A. S.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror Părăușeanu M.,
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj
Pe rol fiind judecarea contestației declarate de condamnatul B. O. A. împotriva sentinței penale nr. 391/05.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.-J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul B. O. A. asistat de avocat N. M., apărător desemnat din oficiu cu delegație pentru asistența judiciară obligatorie nr. 630/28.02.2014.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care contestatorul a depus un memoriu și constatând că mai sunt cereri de formulat și probe de administrat, contestația fiind în stare de judecată, s-a acordat cuvântul:
Avocat N. M. pentru contestatorul - condamnat B. O. A. a solicitat în baza art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a din OUG nr. 3 /2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative,desființarea hotărârii atacate și soluționarea cauzei, respectiv admiterea propunerii formulată de „Comisia de evaluare a situației juridice a condamnaților aflați în executarea pedepselor” de la Penitenciarul Tg-J., privind aplicarea legii penale mai favorabile condamnatului B. O. A..
Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere a contestației ca nefondate, arătând că s-au respectat dispozițiile art. 6 și 4 C.pen.
Contestatorul - condamnat B. O. A. a lăsat soluția la aprecierea instanței.
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față:
Prin sentința penală nr. 391/05.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.-J. în dosarul nr._, în baza art.595 C.pr.pen., a fost respinsă sesizarea formulată de „Comisia de evaluare a situației juridice a condamnaților aflați în executarea pedepselor” de la Penitenciarul Tg-J., privind aplicarea legii penale mai favorabile condamnatului B. O. A., cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin sesizarea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._, „Comisia de evaluare a situației juridice a condamnaților aflați în executarea pedepselor” de la Penitenciarul Tg-J. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr. 409/07.02.2012 a Judecătoriei Pitești, definitivă prin nerecurare.
S-a arătat, în acest sens, că prin sentința penală nr. 409/07.02.2012 a Judecătoriei Pitești, definitivă prin nerecurare, inculpatului B. O. A. i-a fost stabilită o pedeapsă rezultantă de 9 ani închisoare, ca urmare a concursului de infracțiuni și recidivei postcondamnatorii, pe cale a unei cereri de contopire pedepse.
Ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de lipsire de libertate s-au redus: pedeapsa prevăzută de art.205 alin.1 N.Cpen., cu aplicarea art.396 alin.10 N.C.Pr.pen., este închisoarea de la 8 luni la 4 ani și 8 luni, față de închisoarea de la 2 ani și 3 luni la 10 ani, prev. de art. 189 alin.1 și 2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.3201 V.C.pr.pen.
Prin urmare, pedeapsa de 6 ani închisoare pe care o execută, componentă a pedepsei rezultante ar trebui redusă proporțional, la 4 ani și 8 luni închisoare.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 6 C. pen., art. 595 C. proc. pen. și art.23 din Legea nr. 255/2013.
La dosarul cauzei s-au depus fotocopia mandatului de executare a pedepsei închisorii și a sentinței de condamnare, precum și fișa de evaluare întocmită de către comisie.
Analizând actele dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 409/07.02.2012 a Judecătoriei Pitești, definitivă prin nerecurare, inculpatul B. O. A. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare, ce a fost cumulată cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni, ca urmare a revocării suspendării condiționate, urmând ca acesta să execute pedeapsa de 9 ani și 6 luni închisoare.
În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr.504/28.02.2012 de către Judecătoria Pitești, executarea pedepsei începând la data de 10.01.2011.
Potrivit art. 6 alin. (1) C. pen., când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Conform art. 4 din Legea nr.187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, însă, pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.
În cauză, persoana condamnată se află în executarea unei pedepse rezultante de 9 ani și 6 luni închisoare, pronunțată printr-o hotărâre definitivă, pentru săvârșirea unor infracțiuni de tâlhărie, lipsire de libertate și furt calificat, în stare de recidivă mare postcondamnatorie.
Procedând la reducerea pedepsei pentru infracțiunea de lipsire de libertate la maximul special de 4 ani și 8 luni prevăzut de actualul Cod penal, ca urmare a aplicării art.6 N.C.pen. și la efectuarea operațiunii de contopire a pedepselor potrivit dispozițiilor art.38, 39 N.C.pen., pedeapsa ce s-ar stabili în sarcina condamnatului, ar fi pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, la care s-ar adăuga sporul de o treime din suma celorlalte pedepse, respectiv 3 ani și 6 luni, rezultând o pedeapsă de 9 ani și 6 luni închisoare.
La această pedeapsă, ar trebui, potrivit dispozițiilor art.43 alin.2 N.C.pen., să fie cumulată pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin s.p.nr.64/2004 a Judecătoriei D., rezultând în acest mod, o pedeapsă mai mare decât pedeapsa de 9 ani și 6 luni închisoare, în a cărei executare se află persoana privată de libertate.
Având în vedere cele expuse, în baza art. 595 C.pr.pen., a fost respinsă cererea de aplicare a legii penale mai favorabile, formulată de „Comisia de evaluare a situației juridice a condamnaților aflați în executarea pedepselor” de la Penitenciarul Tg-J..
Împotriva acestei sentințe a declarat contestație condamnatul B. O. A., criticând sentința instanței de fond pentru netemeinicie și nelegalitate, fără a depune motivele în scris la dosar.
Apărătorul din oficiu, verbal a contestat sentința instanței de fond, arătând că se impune aplicarea legii penale mai favorabile conform dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Codul penal și art. 4 din Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii 286/2009 privind Codul penal.
Tribunalul analizând contestația formulată, în baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen. urmează să o respingă ca nefondată, având în vedere următoarele considerente:
Prin sentința penală nr. 409/07.02.2012 a Judecătoriei Pitești, definitivă prin nerecurare, contestatorul B. O. A. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare, ce a fost cumulată cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni, ca urmare a revocării suspendării condiționate, urmând ca acesta să execute pedeapsa de 9 ani și 6 luni închisoare.
În cauză persoana condamnată se află așadar în executarea unei pedepse de 9 ani și 6 luni închisoare, pronunțată printr-o hotărâre definitivă pentru săvârșirea infracțiunilor de lipsire de libertate, tâlhărie și furt.
Dacă ar fi aplicabil art. 6 alin. 1 din C.pen. cum s-a solicitat și s-ar proceda la reducerea pedepsei pentru infracțiunea de lipsire de libertate la maximul special de 4 ani și 8 luni conform actualului cod penal, iar ulterior s-ar proceda la efectuarea contopirii potrivit disp. art. 38 – 39 C.pen., pedeapsa ce ar fi stabilită în sarcina inculpatului ar fi 9 ani și 6 luni, la care s-ar adăuga conform recidivei, pedeapsa de 3 ani și 6 luni aplicată prin sentința penală nr. 64/2004 a Judecătoriei D., rezultând astfel o pedeapsă mult mai mare decât execută în prezent condamnatul, aspecte ce sunt nefavorabile acestuia.
În cauză, deși au corespondent în dispozițiile art. 396 alin. 10 din noul Cod Penal, dispozițiile art. 3201 din vechiul Cod Penal nu pot fi reținute la stabilirea limitelor de pedeapsă cu închisoarea potrivit legii penale noi, întrucât li s-ar da o dublă eficiență și, mai mult, acestea sunt aplicabile în cursul judecății, ci nu după rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești.
Față de considerentele arătate, tribunalul constată că motivele invocate de contestatorul - condamnat nu se încadrează în vreunul din cazurile prevăzute de art. 595 C.pr.pen., iar în cazul concret nu privesc o cauză legală de micșorare sau stingere a pedepsei, situație în care va respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul B. O. A..
Va obliga contestatorul - condamnat la cheltuieli judiciare statutului, în care se va include și suma reprezentând onorariu avocat oficiu, sumă ce va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Gorj.
Văzând și dispozițiile art. 275 pct. 4 alin. 2 C.pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul B. O. A., fiul lui F. și T., născut la data de 12.04.1980, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Tg-J., împotriva sentinței penale nr. 391/05.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.-J. în dosarul nr._ .
Obligă contestatorul la 130 lei cheltuieli judiciare statului din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu în avans din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 04 Martie 2014 la Tribunalul Gorj.
Președinte, Grefier,
G. C. A. S.
Red. Gh.C.
Tehnored. A.S.
J.fond. L. P.-B.
5 ex/ 12 Martie 2014
| ← Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 78/2014.... → |
|---|
