Acţiune în răspundere patrimonială. Decizia nr. 3074/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3074/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 3074/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._ (Număr în format vechi_ )
Decizia Civilă nr.3074
Ședința publică din data de 16 septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: R. F. G.
JUDECĂTOR: B. A. C.
GREFIER: B. M.
Pe rol se află cererea de apel formulată de apelanta-reclamantă R. A. de Transport București – RA împotriva sentinței civile nr._ din data de 03.12.2014, pronunțate de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât T. V., cauza având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: intimatul-pârât T. V., prin avocat Bîrnău C. M., în baza delegației de substituire nr.1/15.09.2015 depusă la dosar-fila 35 a doamnei avocat A. G. I., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/10.04.2015 depusă la dosar-fila 25m lipsind apelanta-reclamantă R. A. de Transport București – RA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat, în temeiul art. 392 din Codul de procedură civilă, Curtea deschide dezbaterile asupra cererii de apel.
Intimatul-pârât, prin avocat, solicită a se observa că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, analizând cauza sub toate aspectele, respectiv întregul material probator, respingând, în mod corect, cererea de chemare în judecată ca urmare a neîndeplinirii condițiilor necesare pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariatului, astfel cum a susținut prin întâmpinările formulate atât la judecata de fond a cauzei cât și în calea de atac a apelului.
De asemenea, apreciază că apelanta-pârâtă prin cererea de apel dedusă judecății nu a criticat hotărârea pronunțată de instanța de fond, ci a reiterat motivele invocate prin cererea de chemare în judecată. Având în vedere prevederile art.254 alin. (1) din Codul muncii, consideră că instanța de judecată are obligația de a parcurge și de a analiza cerințele acestui text de lege și anume îndeplinirea cumulativă a condițiilor de fond. Or, această îndeplinire nu a fost dovedită, în sensul că nu s-a probat existența faptei culpabile, nu s-a dovedit încălcarea vreunei obligații rezultate din contractul individual de muncă sau din fișa postului și nici vreo vinovăție a salariatului.
În ceea ce privește fapta săvârșită de salariat, vinovăția acestuia și prejudiciul creat, arată că nici măcar comisia întrunită la nivelul apelantei-pârâte care a analizat situația salariatului și a întocmit referatul depus la dosarul cauzei nu a putut stabili în mod concret care ar fi fost fapta încălcată de salariat sau necorespunzător efectuată care a condus la crearea prejudiciului invocat, respectiv supraconsumul de motorină de 171 litri. Sub acest aspect, arată că în luna decembrie 2012 autobuzul pe care intimatul își desfășura activitatea a fost condus de 11 conducători auto și nu numai de cei 2 conducători din schimbul 1 și 2 între care s-a împărțit așa zisul prejudiciu.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea apelului declarat de apelanta-reclamantă R. A. de Transport București RA ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală.
Cheltuielile de judecată vor fi solicitate pe cale separată.
Curtea în temeiul art. 394 din Codul de procedură civilă, închide dezbaterile.
CURTEA,
Prin cererea de chemare de judecată formulată la data de 31 iulie 2013, reclamanta R. A. de Transport București - R.A. a solicitat obligarea pârâtului T. V. la plata sumei de 454,601 lei reprezentând contravaloarea a 85,5 litri motorină.
Prin sentința civilă nr._ din data de 03.12.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._ s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta R. A. de Transport București - R.A. în contradictoriu cu pârâtul T. V..
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Pârâtul este angajat al societății reclamante, fiind încadrat în funcția de conducător autobuz în temeiul deciziei nr.744/22.10.1979, anexă a contractului individual de muncă înregistrat sub nr._/01.02.1979.
Conform Notei de analiză și tratare lunară a depășirilor de combustibil și lubrifianți, Comisia tehnică a constatat că în luna decembrie 2011, autobuzul cu nr. de inventar 4509, condus de pârât, a înregistrat un supraconsum de 85,5 litri motorină.
Potrivit art. 254 Codul muncii, salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Art. 1.350 din Codul civil prevede că orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat, iar atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, aceasta este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
Din textele menționate rezultă că pentru a exista răspundere patrimonială este necesar să fie îndeplinite următoarele condiții de fond: calitatea de salariat a celui care a produs paguba, fapta ilicită și personală a salariatului, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta și prejudiciu, vinovăția salariatului.
Tribunalul a apreciat că reclamanta nu a probat existența vreunei faptei culpabile a pârâtului în speța concretă dedusă judecății.
Conform Instrucțiunii 0903, acesta era obligat ca, în exploatarea autobuzului, să realizeze o conducere preventivă și economică, să nu execute modificări sau transformări în instalațiile autobuzului (art. 40, lit. a și b), să respecte cu strictețe itinerariul (programul de mers) și traseul prescris (art. 42), să alimenteze cu motorină până la plinul rezervorului în ordinea sosirii (art. 70 lit. a).
Niciuna din aceste obligații derivând din raportul contractual de muncă nu a fost dovedită a fi fost încălcată de către pârâtul conducător auto. Fără afirmarea și dovedirea unei fapte de încălcare a obligațiilor contractuale rezultate din raportul de muncă, nu poate fi antrenată răspunderea patrimonială a salariatului.
Reclamanta afirmă vinovăția pârâtului fără a invoca o faptă de încălcare a obligațiilor contractuale derivând din raportul de muncă.
Fișa postului instituie în sarcina pârâtului, în ceea ce privește consumul de combustibil, o obligație de diligență ( conducere economică a autobuzului), nicidecum una de rezultat, cu consecințe juridice in planul vinovăției. În cazul obligațiilor de rezultat, vinovăția este prezumată în vreme ce pentru obligațiile de diligență, vinovăția trebuie dovedită.
Prin urmare, vinovăția pârâtului pentru un consum mai mare decât norma impusă de angajator nu este prezumată, ci trebuie dovedită de reclamantă.
În cauză, reclamanta nu a probat aceste împrejurări, nu a probat existența faptei pârâtului de nerespectare a obligației de a conduce economic autobuzul și nici vinovăția acestuia la producerea prejudiciului suferit de reclamantă. Deși îi revenea sarcina probei, reclamanta nu a dovedit culpa pârâtului în exercitarea obligațiilor de serviciu. Este adevărat că acesta a condus autobuzul în luna decembrie 2011 când a fost înregistrat supraconsumul, însă această împrejurare nu poate conduce la concluzia că acesta este responsabil de producerea pagubei, în lipsa unor alte probe, cu atât mai mult cu cât, din înscrisurile dosarului coroborate cu răspunsul reclamantei la interogatoriu, a rezultat faptul că autobuzul a fost condus și de alți conducători auto în luna decembrie 2011.
Prin urmare, Tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată, nefiind îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariatului.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel motivat, în termenul legal, reclamanta R. A. de Transport București R.A., care a criticat-o pentru următoarele motive:
Pârâtul T. V. salariat R.A.T.B. - autobaza Ferentari, nr.serv._, încadrat în meseria de conducător autobuz, a fost înregistrat cu alimentări nejustificate de motorină în luna decembrie 2011, cu toate că avea obligația ca la retragere "să alimenteze autobuzul cu motorină până la plinul rezervorului" (art.70 din Instrucțiunea 0903 - fișa postului pentru conducătorii autobuz).
Conducătorul de autobuz, care are îndatorirea de bază transportul în comun ce se realizează în cadrul unei linii, pe baza unui grafic de mers prestabilit și prin exploatarea rațională a autobuzului încredințat, este obligat: să respecte Instrucțiunea 0903; să respecte normele tehnice de alimentare cu carburanți și lubrefianți, zilnic și la capacitatea rezervorului autovehiculului, cu respectarea reglementarilor în vigoare (art. 12 lit.z R.I); să păstreze integritatea autobuzului (art.40 lit.g fișa postului); să informeze revizorul de la cap de linie, la fiecare cursă, asupra funcționarii autobuzului și să solicite remedierea eventualelor defecțiuni apărute în timpul exploatării.
La controlul efectuat de către comisia tehnică, pentru luna decembrie 2011, la autobuzul nr.inventar 4509, s-a constatat că pârâtul nu a putut justifica cei 85,5 litri de motorină.
Analiza alimentărilor și respectiv a consumurilor se poate face zilnic având în vedere că autobuzele se alimentează zilnic și la plinul rezervorului, la terminarea programului de lucru.
Cu privire la sistemul de gestionare și de distribuție a motorinei de tip Lafon, se aduce la cunoștință că: alimentarea se face direct de către șoferi de la pompa de alimentare prin introducerea unor cartele magnetice (badge-uri); pentru a se putea declanșa pompa de alimentare este necesară introducerea atât a unui badge (cod de identificare) al autobuzului, cât și a unui badge cu caracter personal și netransmisibil al conducătorului autobuz; datele cu privire la ora la care se alimentează, cantitatea alimentată, persoana care alimentează, se înregistrează electronic pe lista Lafon; în lista de alimentare și consumuri se evidențiază și consumul normat aferent curselor efectuate (analiza consumurilor reprezintă comparația dintre consumul efectiv realizat conform alimentarilor și consumul normat rezultat din numărul de curse efectuate).
În cazul depășirii consumului normat se analizează fiecare caz în parte și în condițiile în care nu există elemente justificative privind consumul suplimentar este atrasă răspunderea patrimonială.
În condițiile în care șoferii sesizează defecțiuni sau depășiri ale consumului normat, aceștia au obligația de a anunța în scris conducerea autobazei pentru a se verifica autobuzul în eventualitatea existenței unor cauze de ordin tehnic care să determine depășirea consumului, în caz contrar se impune stabilirea răspunderii patrimoniale.
La sfârșitul lunii decembrie 2011, autobuzul număr inventar 4509 (titulari: schimbul 1 T. V. și schimbul 2 G. A.) s-a înregistrat cu o depășire de 203 litri motorină. Din această cantitate s-au scăzut 32 litri motorina fiind justificați prin utilizarea instalației Webasto.
În urma verificărilor efectuate s-a constatat că în luna decembrie 2011, autobuzul nu s-a înregistrat cu defecțiuni la sistemul de alimentare care să necesite intervenții, iar conducătorii autobuz care au lucrat pe acest autobuz nu au reclamat pierderi de motorină sau disfuncționalități ale sistemului de alimentare.
Comisia tehnică a imputat cantitatea de 171 litri motorina în funcție de numărul de curse efectuate, astfel încât domnului T. V. i-a revenit cantitatea de 85,5 litri.
Conducătorul autobuz avea obligația de a conduce economic (conform fișei postului - Instrucțiunea 0903), prin conducere economică, conducătorul autobuz trebuie să realizeze un consum minim de carburanți, fără solicitări ale pieselor și subansamblelor autobuzului, asigurând totodată porniri și frânari fără șocuri.
Pentru a realiza o conducere economică, conducătorul autobuz trebuie să cunoască faptul că trebuie să mențină o turație cât mai uniformă a motorului, pentru a obține un consum de carburanți cât mai mic, or acesta nu s-a conformat, depășind atât consumul normat, cât și consumul din testele firmei Mercedes.
În concluzie, sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de Codul muncii: calitatea de salariat a pârâtului T. V., angajat în meseria de conducător autobuz, în cadrul Regiei la autobaza Ferentari; fapta ilicită și personală a acestuia, săvârșită în legătură cu munca sa - alimentarea nejustificată a autobuzului număr inventar 4509 cu cantitatea de 85,5 litri motorină peste norma din cauza modului defectuos de conducere; prejudiciul produs angajatorului - 454,01 lei reprezentând contravaloarea cantității de 85,5 litri motorină; legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu - salariatul Regiei prin alimentare în plus a produs o pagubă în cuantum de 454,01 lei; vinovăția pârâtului - referatul responsabilului de carburanți și listing-ul Lafon susțin fapta și prejudiciul acestuia.
Având în vedere că domnul T. V. este vinovat atât pentru încălcarea sarcinilor de serviciu, cât și pentru prejudiciul creat Regiei, apelanta a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței civile apelate, în sensul admiterii acțiunii R.A.T.B. și obligării pârâtului T. V. la plata sumei de 454,01 lei, reprezentând contravaloarea a 85,5 litri motorină.
Prin întâmpinarea formulată la data de 10.04.2015, intimatul-reclamant T. V. a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Analizând actele dosarului prin prisma motivelor de apel, în conformitte cu prevederile art.477 C.pr.civ., Curtea, reține următoarele:
Prin acțiunea dedusă judecății, întemeiată în drept pe dispozițiile art.254 Codul muncii, recurenta reclamantă R. A. de Transport București a solicitat obligarea intimatului pârât T. V. la plata sumei de 454,01 lei, cu titlul de despăgubiri, reprezentând contravaloarea a 85,5 litri de motorină, ca urmare a alimentării autobuzului condus de acesta peste capacitatea rezervorului.
Angajarea răspunderii patrimoniale a salariatului față de angajat, în baza textului de lege invocat de recurenta reclamantă, presupune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții: calitatea de salariat la angajatorul păgubit; fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul; vinovăția salariatului. Lipsa oricăreia dintre condițiile enumerate înlătură răspunderea patrimonială a salariatului față de angajat.
Cum în litigiile de muncă sarcina probei revine angajatorului, potrivit art.272 Codul muncii, Curtea reține că apelantei reclamante îi revenea obligația de a dovedi existența cumulativă a elementelor răspunderii civile contractuale, prin raportare la natura prejudiciului și la atribuțiile recurentului pârât rezultate din raporturile de muncă.
În speță, apelanta reclamantă a susținut că intimatul pârât a încălcat obligația prevăzută de art.70 din Instrucțiunea nr.0903, care constituie fișa postului pentru conducătorii autobuzului, respectiv că nu a alimentat autobuzul la plin, la retragere, însă din analiza înscrisurilor prezentate de angajator în dovedirea prejudiciului pretins în cauză nu rezultă o astfel de încălcare a atribuțiilor de serviciu.
În condițiile în care intimatul pârât a negat existența unui consum nejustificat și a invocat faptul că apelanta reclamantă a utilizat un sistem propriu de normare a consumului de motorină, diferit față de cel indicat de fabricant, Curtea apreciază că angajatorului putea prezenta cartea tehnică a autobuzului în discuție sau alte mijloace de probă din care să reiasă consumul stabilit de fabricant pentru a dovedi în cauză respectarea metodologiei impusă de Ordinul nr.14/1982 la determinarea consumului normat (cantitatea maximă admisă a fi consumată de un vehicul pentru parcursul efectuat, în funcție de condițiile specifice de exploatare).
Or, deși nu a contestat faptul că autobuzul era exploatat prin rotație de mai mulți conducători auto, angajatorul nu a dovedit modalitatea în care a stabilit faptul că vehiculul a fost alimentat la plin, la retragere de către ceilalți șoferi.
De asemenea, din actele dosarului nu rezultă modalitatea în care s-a procedat la stabilirea restului în rezervor și nici dacă s-a efectuat o probă de consum, cu luarea în considerare a tipului de autobuz utilizat de recurentul pârât, în funcție de factorii care pot influența consumul de carburanți (condiții atmosferice, starea carosabilului, traficul, încărcătura, viteza de deplasare și modul de exploatare ).
În ceea ce privește consumul de combustibil, pârâtul avea o obligație de diligență (conducere economică a autobuzului), iar nu de rezultat, cu consecințe juridice în planul vinovăției, or în cazul obligațiilor de rezultat, vinovăția este prezumată în vreme ce pentru obligațiile de diligență, vinovăția trebuie dovedită.
Prin urmare, angajatorului îi revenea obligația de a dovedi vinovăția pârâtului pentru un consum mai mare decât norma impusă de angajator, aceasta nefiind prezumată.
Pentru toate considerentele arătate, în lipsa probării săvârșirii cu vinovăție de recurentul pârât a unei fapte ilicite, generatoare de producerea prejudiciul pretins în cauză, Curtea reține că în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile impuse de art.254 Codul muncii, motiv pentru care va respinge apelul formulat de către apelanta reclamantă ca nefondat, în baza art.480 alin.2 din Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta-reclamantă R. A. de Transport București – RA, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr.J_, având CF_, cont bancar RO50BRDE410SV_ deschis la BRD – Agenția Ș. V. și sediul în București, ..1, sector 1, împotriva sentinței civile nr._ din data de 03.12.2014, pronunțate de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât T. V., având CNP_ și domiciliul procesual ales la SCPA „A., M. și Asociații”, cu sediul în București, ..12, ., ., sector 3, ca fiind nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 septembrie 2015.
Președinte, Judecător,
R. F. G. B. A. C.
Grefier,
B. M.
Red: R.F.G.
Dact:N.V.
4 ex.
Jud. fond: G. C. L.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 3068/2015. Curtea de Apel... | Despăgubire. Decizia nr. 2808/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
