Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 739/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 739/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 17003/3/2012
Dosar nr._ (Număr în format vechi 6909/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE nr. 739/2015
Ședința publică de la 26 februarie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE D. A. T.
Judecător A. I. C.
Judecător M. C.
Grefier I. L. B.
Pe rol soluționarea recursului formulat recurenta-intimată C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr.1965 din data de 20.02.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul – contestator N. G., cauza având ca obiect contestație decizie de debit.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-contestator, prin apărător, lipsă fiind recurenta-intimată.
Procedura de legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul intimatului contestator depune o hotărâre judecătorească cu titlu de practică judiciară.
Curtea, nemaifiind alte probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocatul intimatului-contestator pune concluzii de respingere a recursului și solicită menținerea ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond, având în vedere următoarele aspecte:
În motivele de recurs, recurenta face referire la motivul invocat, respectiv perioada 2011, cu privire la interpretarea art.8 din Legea nr.283/2011, considerând că această contestație formulată de către intimat este pe deplin motivată.
În continuare recurenta face confuzie între câștigul salarial brut și salariul mediu brut pe economie, ceea ce a stat la fundamentarea indemnizației respective, făcându-se referire și la cuantumul acordat.
Solicită să se observe că perioada solicitată și contestată cu privire la debitul respectiv este în cursul anului 2011 și nu 2012.
Pe cale de consecință, pentru motivele pe larg expuse în cuprinsul întâmpinării, solicită respingerea recursului.
Precizează că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 11.05.2012 contestatorul N. G. a chemat în judecată pe intimata C. de P. a Municipiului București, solicitând a se dispune anularea deciziei nr._ din 22.03.2012 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale emisă de C. de P. București Sector 4, obligarea pârâtei la plata diferenței dintre indemnizația lunară reparatorie acordată din luna ianuarie 2011 până in luna decembrie 2011 si indemnizația calculată la valoarea de 2022 lei, potrivit Legii nr.341/2004, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.1965 din data de 20.02.2014, pronunțată de Tribunalul București, s-a admis în parte acțiunea; a fost constatată nulitatea deciziei nr._/22.03.2012 emisă de intimată și au fost respinse cererile de obligare a intimatei la plata diferenței dintre indemnizația cuvenită pentru anul 2011, de 2224 lei, și cea achitată efectiv, și la restituirea contribuțiilor reținute din indemnizația reparatorie, începând cu 1.01.2011, pentru bugetul asigurărilor sociale de sănătate, ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul este titularul dreptului de a încasa indemnizația prevăzută de art. 4 alin.4 din Legea nr. 341/2004, drept stabilit începând cu data de 1.12.2009, astfel cum rezultă din decizia nr._/22.04.2010 emisă de intimată (fila 52).
Prin decizia nr._/22.03.2012 (fila 4) s-a reținut în sarcina reclamantului un debit în valoare de_ lei, reprezentând indemnizația încasată în perioada ianuarie – iunie 2011, cu motivarea că plata necuvenită, efectuată contrar prevederilor art.43 alin.1 din legea nr.341/2004 s-a datorat faptului că în lunile menționate venitul realizat de reclamant a depășit câștigul salarial mediu brut pe economie.
Potrivit dispozițiilor art. 4 alin.4 din Legea nr. 341/2004, persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. 1 lit. b pct. 3 au dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De asemenea, art.43 alin.1 din legea nr.341/2004 prevede că sumele cu titlu de indemnizație reparatorie încasate în luna/lunile în care venitul realizat de către beneficiar este mai mare decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat reprezintă sume încasate necuvenit și se recuperează de la beneficiar, conform legii.
Prin art. 15 din Legea nr. 287/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 s-a stabilit că, pe anul 2011, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este de 2.022 lei.
Din adeverința nr.1030/20.04.2012 eliberată de . 8) și din adeverința nr._/18.12.2013 privind baza de calcul a contribuțiilor individuale de asigurări sociale emisă de intimată (filele 36 - 42) rezultă că în perioada ianuarie – iunie 2011 veniturile brute lunare ale reclamantului nu au depășit salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, astfel că, nefiind încălcată interdicția prevăzută de art. 4 alin.4 din Legea nr. 341/2004, în acea perioadă reclamantul a avut dreptul să încaseze indemnizația și, pe cale de consecință, nu trebuie să restituie contravaloarea indemnizației, decizia fiind lovită de nulitate întrucât a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor legale invocate în cuprinsul acesteia.
Reclamantul a mai considerat că valoarea indemnizației lunare ar fi trebuit să fie de 2224 lei, începând cu luna ianuarie a anului 2011.
Din înmulțirea coeficientului de 1,10 cu valoarea de 2022 lei, aferentă câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, prevăzută de art. 15 din Legea nr. 287/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, rezultă o valoare de 2224,2 lei.
Potrivit extrasului privind sumele încasate de reclamant (fila 45), începând cu luna ianuarie 2011, acestuia i s-a plătit o indemnizație de 2020 lei.
Art. 14 lit. d din Legea nr. 118/2010 prevede că, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la B. din noiembrie 1987, cu modificările și completările ulterioare, se reduc cu 15%.
Aceasta înseamnă că, în cursul anului 2010, valoarea indemnizației stabilită în baza art. 4 alin.4 din Legea nr. 341/2004, era de 1,10 X 1836 lei (valoarea salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, potrivit dispozițiilor art. 16 alin.2 din Legea nr. 12/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010), adică 2019,6 lei, respectiv 2020 lei prin rotunjire.
Prin aplicarea reducerii de 15%, prevăzută de art. 14 lit. d din Legea nr. 118/2010, asupra valorii de 2019,6 lei, rezultă valoarea de 302,94 lei, care se scade din suma de 2019,6 lei, rezultând o valoare de 1716,66 lei, rotunjită la 1717 lei.
Potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 285/2010, începând cu luna ianuarie 2011, drepturile prevăzute la art. 2 alin. 1 lit. a, b și d și alin. 4, art. 13 și 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, se majorează cu 15% față de cuantumul aflat în plată în luna octombrie 2010.
Prin aplicarea majorării de 15% asupra cuantumului aflat în plată în luna octombrie 2010, se ajunge la valoarea de 2020 lei, care reprezintă cuantumul plătit de intimată cu titlu de indemnizație.
În consecință, în raport de aceste dispoziții legale, reclamantul nu avea dreptul la încasarea indemnizației reparatorii aferentă anului 2011 la valoarea lunară de 2224 lei, astfel că nu se poate stabili în sarcina pârâtei obligația de a plăti diferența dintre valoarea indemnizației pretinsă și cea achitată efectiv în cursul anului 2011.
A mai invocat reclamantul în favoarea sa dreptul prevăzut de art.213 alin.1 lit.c din legea nr.95/2006. Potrivit acestui text legal, astfel cum a fost modificat prin pct.1 din OUG nr.107/2010, începând cu 1.01.2011, beneficiari ai asigurării sociale de sănătate, fără plata contribuției, sunt persoanele prevăzute la art. 3 alin. 1 lit. b pct. 1 din Legea nr. 341/2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la B. din noiembrie 1987, cu modificările și completările ulterioare, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile bănești acordate de aceste legi.
Cum reclamantul a realizat și alte venituri din muncă în perioada ianuarie 2011 – octombrie 2013, conform adeverinței privind baza de calcul a contribuțiilor individuale de asigurări sociale, rezultă că acesta nu are dreptul la restituirea contribuțiilor reținute din indemnizația reparatorie pentru bugetul asigurărilor sociale de sănătate începând cu 1.01.2011, cererea în pretenții cu acest titlu a fost de asemenea respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal și motivat intimata C. de P. a Municipiului București, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs formulate, întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.8 și art.3041 din Codul de procedură civilă, recurenta solicită admiterea recursului, cu consecința respingerii acțiunii în integritatea sa, ca neîntemeiată.
Se arată că în fapt, instanța de fond a dispus cu încălcarea prevederilor art. 14 lit.d) din Legea nr. 118/2010, dispunând calcularea indemnizației fără reducerea impusă de acest text de lege.
În fapt, prin cererea dedusă judecății contestatorul solicită calcularea indemnizației pe care o încasează în calitate de erou-martir prin aplicarea coeficientului asupra salariului mediu brut astfel cum este reglementat de Legea nr. 6/2013.
Învederează că potrivit dispozițiilor art.14, lit.d) din Legea nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, Indemnizațiile prevăzute de Legea nr.341/2004, cu modificările și completările ulterioare, s-au redus cu 15 %. Această diminuare a fost aplicată, conform legii, pentru perioada 03.07._10.
Ulterior, începând cu luna ianuarie 2011, în temeiul reglementărilor adoptate prin Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, respectiv cele ale art. 10, aceste indemnizații s-au majorat cu 15 % fată de cuantumul aflat în plată în luna octombrie 2010.
Începând cu data de 01.01.2011, prestațiile sus menționate nu au fost majorate conform prevederilor art.10 alin.1 din Legea nr.285/2010, fiind calculate și plătite la nivelul anterior aplicării prevederilor Legii nr.118/2010.
Din această cauză, în perioada ianuarie 2011 - martie 2012, toate prestațiile susmenționate au fost plătite în alt cuantum decât cel (egal cuvenit.
Indemnizațiile reparatorii pentru Luptătorii Remarcați prin Fapte Deosebite și pentru copii eroilor martiri, indiferent de vârsta, dacă nu sunt încadrați în nici o formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor, s-au plătit eronat doar în perioada ianuarie - decembrie 2011, deoarece în anul 2012 aceste drepturi nu se mai plătesc.
Totodată, învederează că potrivit dispozițiilor Legii nr.341/2004, cu modificările și completările ulterioare, indemnizațiile prevăzute de acest act normativ se calculează prin aplicarea unui coeficient asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Pe de altă parte, în conformitate cu prevederile art. 4 alin.(4) din același act normativ, persoanele care au calitatea de „Luptător Remarcat Prin Fapte Deosebite" beneficiază de o indemnizație reparatorie, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor socialo de stat.
În anul 2010 valoarea salariului mediu brut aprobat prin Legea nr. 12/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010, a fost de 1836 lei.
Începând cu anul 2011, prin legile de adoptare a bugetului asigurărilor sociale de stat, indicatorul „salariu mediu brut" a fost înlocuit cu indicatorul „câștigul salarial mediu brut", a cărui valoare a fost în anul 2011 de 2022 lei, iar în anul 2012 este de 2117 lei.
Conform prevederilor Legii nr.341/2004, cu modificările șl completările ulterioare, indemnizațiile prevăzute de acest act normativ se calculează prin aplicarea unor coeficienți asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, indicator aprobat anual, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, încă din anul 2001.
Începând cu anul 2011, conform Legii nr.287/20i0 a bugetului .asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011, nu se mai regăsește indicatorul „salariul mediu brut" ci „câștigul salarial mediu brut", noțiune total diferită, cu conținut diferit.
Art. 8 din Legea nr. 283/2011
,,(1) În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d), alin. (4), art. 13 lit. b) și c) și la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011.
Prin art. 1 din OUG 84/2012 în anul 2013 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 și art. 3-5 din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012.
Prin corelarea celor două texte de lege rezultă faptul că legiuitorul a derogat de la dispozițiile Legii nr. 341/2004 și a dispus prin norme speciale menținerea indemnizațiilor la nivelul salariului mediu brut/ câștigului salarial mediu brut din 2010 - cel de 183.6 lei, iar în anii 2012 și 2013 indemnizația reparatorie nu se mai achită.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs formulate, precum și în baza art.3041 Codul de procedură civilă, în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente, considerentele detaliate ale Tribunalului fiind corecte, iar sentința legală și temeinică.
Prin cererea dedusă judecății în cauza de față reclamantul N. G. a solicitat în contradictoriu cu intimata C. de P. a Municipiului București anularea deciziei nr._ din 22.03.2012 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, precum și obligarea pârâtei la plata diferenței dintre indemnizația lunară reparatorie acordată din luna ianuarie 2011 până in luna decembrie 2011 si indemnizația calculată la valoarea de 2022 lei, potrivit Legii nr.341/2004, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința recurată cererea reclamantului a fost admisă în parte, numai în ceea ce privește decizia nr._/22.03.2012 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, prin care s-a reținut în sarcina reclamantului un debit în valoare de_ lei, reprezentând indemnizația încasată în intervalul ianuarie – iunie 2011, cu motivarea că în lunile menționate venitul realizat de către reclamant a depășit câștigul salarial mediu brut pe economie, cu încălcarea prevederilor art.43 al.1 din Legea nr.341/2004.
Curtea constată însă că în mod corect prima instanță a anulat decizia nr._/22.03.2012 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, prin raportare la dispozițiile art. 4 alin.4 din Legea nr. 341/2004, conform cărora persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. 1 lit. b pct. 3 au dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Potrivit alin. 6 al aceluiași articol, prin noțiunea venit, prevăzută la art. 4 alin. (4) și la art. 5, se înțelege venitul brut lunar realizat din salarii și asimilat salariilor potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Din dispozițiile legale menționate rezultă că persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 beneficiază de indemnizația lunară reparatorie numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, iar beneficiarul are obligația de a aduce acest fapt la cunoștința plătitorului, în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea, precum și faptul că modificarea venitului conduce la suspendarea plății indemnizației reparatorii.
Din înscrisurile administrate în cauză Curtea reține că veniturile brute lunare ale reclamantului au fost într-un cuantum inferior salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, stabilit potrivit art. 15 din Legea nr. 287/2010 la 2022 lei.
Faptul că legiuitorul a omis să menționeze expres că noțiunea de salariu regăsită în dispozițiile Legii nr. 341/2004 se înlocuiește cu noțiunea de câștig salarial nu conduce la ideea unui vid legislativ.
Prin urmare textul citat reprezintă o normă de trimitere, respectiv o normă a cărei structură se completează cu prevederile legii bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului în care se beneficiază de indemnizație, iar prin modificarea conținutului normei de referință se modifică și norma de trimitere, fără a fi necesară o prevedere expresă în acest sens.
Este adevărat că în cuprinsul legii bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului 2011 nu se mai regăsește noțiunea de salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, ci aceea de câștig salarial mediu brut, însă această diferență nu este de natură a conduce la ideea că legiuitorul are în vedere altă instituție juridică sau că prin această modificare s-a urmărit excluderea aplicării art. 15 din Legea nr. 287/2010 în situația reglementată de Legea nr. 341/2004.
Așadar, constatând că intimatul-reclamant nu a realizat venituri mai mari decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, de 2022 lei, stabilit potrivit prevederilor art. 15 din Legea nr. 287/2010, pentru perioada 01 - 06.2011, prima instanță a apreciat în mod corect că în mod neîntemeiat a fost emisă decizia contestată, astfel că s-a impus anularea acesteia.
Pentru considerentele arătate, în baza art.312 Cod procedură civilă, Curtea, în opinie majoritară, va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr.1965 din data de 20.02.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul – contestator N. G..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 februarie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
D. A. T. A. I. C. M. C.
Grefier,
I. L. B.
red.: D.A.T.
tehnored.: S.Ș./4 ex./02.03.2015
Jud. fond: C. C.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1116/2015. Curtea de Apel... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 1516/2015.... → |
|---|
