Obligaţie de a face. Decizia nr. 2096/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 2096/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-06-2015 în dosarul nr. 36491/3/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr. _ (Număr în format vechi 1301/2015)

Decizia Civilă nr.2096

Ședința Publică din data de 04 Iunie 2015

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE M. C.

JUDECĂTOR S. G. I.

GREFIER M. Colindeață

Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulate de apelanta-pârâtă C. de P. a Municipiului București, împotriva sentinței civile nr. 8928/29.09.2014, pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă C. R., cauza pe fond având ca obiect „contestație împotriva deciziei de pensionare”.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință în cadrul căruia se învederează faptul că pricina se află la primul termen de judecată, precum și faptul că prin cererea de apel formulată apelanta-pârâtă C. de P. a Municipiului București a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art.223 din Noul Cod de procedură civilă.

Curtea constatând cauza în stare de judecată o reține în vederea soluționării, dată fiind solicitarea părții apelante de judecare a pricinii în lipsă.

CURTEA,

Asupra apelului de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.8928/29.09.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, s-a admis acțiunea privind pe reclamanta C. R. în contradictoriu cu pârâta C. de P. a Municipiului București; s-a anulat decizia nr._/26.09.2013 emisă de parata. A fost obligată pârâta să emită o nouă decizie, prin care să recalculeze pensia cuvenită reclamantei, retroactiv, începând cu data de 22.08.2013, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 5670/19.10.2012, emisă de Liceul Tehnologic „M. N.”, G., nr. 684/17.08.2012, emisă de Școală Vărăști și nr. 2191/25.07.2013, emisă de Colegiul Tehnic Energetic București.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că drepturile de pensie cuvenite reclamantei C. R. au fost stabilite începând cu data de 22.08.2013.

Din actele depuse la dosar (motivarea deciziei nr._/26.09.2013) reiese că intimata nu a luat în considerare a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 5670/19.10.2012, emisă de Liceul Tehnologic „M. N.”, G., nr. 684/17.08.2012, emisă de Școală Vărăști și nr. 2191/25.07.2013, emisă de Colegiul Tehnic Energetic București.

Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat. Se observa, așadar, ca pentru toate aceste sume angajatorii calculau și virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat și de către angajatorul emitent al adeverinței din cauza de fată.

Potrivit art. 107 alin.3 din Legea 263/2010 pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, iar potrivit aliniatului 5 al aceluiași articol sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) și (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.

Analizând fisa cu date privitoare la activitatea în muncă, instanță reține ca veniturile suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 5670/19.10.2012, emisă de Liceul Tehnologic „M. N.”, G., nr. 684/17.08.2012, emisă de Școală Vărăști și nr. 2191/25.07.2013, emisă de Colegiul Tehnic Energetic București, nu au fost valorificate.

Au fost reținute dispozițiile art.2 lit. c din Legea 263/2010.

Acest principiu este dezvoltat în dispozițiile următoare din același act normativ, în secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie, făcându-se trimitere la art. 96 alin.2 din Legea 263/2010.

În condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale era și este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat tribunalul apreciază că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu în raport cu cele care decurg din acesta dar nu-l respectă pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului cu consecința că pe de o parte nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia iar pe de altă parte s-ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.

Instanța a apreciat ca ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul că statul și-a încasat drepturile la momentul cuvenit, iar când vine rândul asiguraților să primească o contraprestație din partea statului, aceasta trebuie să fie corespunzătoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre parți.

Prin urmare pârâta trebuia, în considerarea adeverinței eliberate de fostul angajator care asumându-și răspunderea a confirmat faptul că a plătit contribuția de asigurări sociale în raport și de veniturile suplimentare realizate de salariat, să respecte și să aplice principiul contributivității și să includă în calculul drepturilor toate veniturile pentru care, în condițiile legii, s-a făcut dovada plății contribuțiilor de asigurări sociale, respectiv veniturilor suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 5670/19.10.2012, emisă de Liceul Tehnologic „M. N.”, G., nr. 684/17.08.2012, emisă de Școală Vărăști și nr. 2191/25.07.2013, emisă de Colegiul Tehnic Energetic București. În ceea ce privește data de la care urmează a fi acordate drepturile de pensie recalculate, cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 5670/19.10.2012, emisă de Liceul Tehnologic „M. N.”, G., nr. 684/17.08.2012, emisă de Școală Vărăști și nr. 2191/25.07.2013, emisă de Colegiul Tehnic Energetic București, tribunalul reținând că reclamanta a fost pensionată pentru limită de vârsta începând cu 22.08.2013, că potrivit art. 107 alin.3 din Legea 263/2010 pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, iar potrivit aliniatului 5 al aceluiași articol sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) și (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea, apreciază că data de la care se cuvin drepturile este dată de 22.08.2013.

Pentru toate aceste motive, instanță a anulat decizia nr._/26.09.2013 și, în temeiul art. 107 alin.3 și 5 din Legea 263/2010, a dispus obligarea paratei să emită o decizie prin care să recalculeze, începând cu data de 22.08.2013, drepturile de pensie ale reclamantei cu valorificarea veniturilor suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 5670/19.10.2012, emisă de Liceul Tehnologic „M. N.”, G., nr. 684/17.08.2012, emisă de Școală Vărăști și nr. 2191/25.07.2013, emisă de Colegiul Tehnic Energetic București.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel motivat, apelanta-pârâtă C. de P. a Municipiului București, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin motivele de apel formulate a arătat că instanța de fond a dispus valorificarea adeverinței nr. 5670/19.10.2012 eliberată de Liceul Tehnologic M. N. care relevă totalitatea veniturilor realizate în perioada 09._, încălcând prevederile art. 165 alin. 2 care impune exigența valorificării doar a veniturilor relevate de adeverințe întocmite cu respectarea condițiilor legale, condiții enumerate de legiuitor prin art. 124 -127 din. HG nr.257/2011 - din cuprinsul acesteia lipsește denumirea sporurilor acordate, temeiul de drept al acordării acestora, procentul de stabilire/suma - fapt ce face imposibil de catalogat aceste sporuri ca fiind sporuri cu caracter permanent sau cu caracter ocazional; instanța de fond a dispus valorificarea adeverinței nr. 5670/19.10.2012 eliberată de Liceul Tehnologic M. N., a adeverinței nr. 684/17.08.2012 eliberată de Scoafa cu Clasele V-VIll Vărăști și a adeverinței nr. 19/17.08.2012 cu încălcarea dispozițiilor art.165 raportat la art. 76 din Hotărârea nr. 257/2011 șl cu neobservarea probatoriului administrat și susținut în ședință publică, prin care am arătat, faptul că în buletinul de calcul fiind identificate ca valorificate toate veniturile suplimentare clasificate de legiuitor ca fiind venituri cu caracter permanent ce pot fi incluse în calculul pensiei

În fapt, din punctul de vedere al instituției apelante motivul de apel îi constituie obligarea apelantei la valorificarea și a veniturilor suplimentare ce se regăsesc deja valorificate în buletinul de calcul aferent deciziei contestate, prin întâmpinarea depusă fiind expus faptul că din cuprinsul adeverințelor a căror valorificare se solicită, următoarelor venituri sunt deja valorificate:

- adeverința nr. 5670/19.10.2012 eliberată de Liceul Tehnologic M. N. care relevă totalitatea veniturilor realizate în perioada 09._, cuprinde: salariu de încadrare – valorificat; spor dirigenție – valorificat; diferențe salariu - lipsa temei de drept, lipsa mențiune privind reținerea contribuției CAS - valorificare ar conduce la încălcarea prevederilor art. 48 și 165 din Legea nr. 263/2010, art. 124-127 din HG 257/2011, întrucât din cuprinsul deciziei au fost valorificate integral veniturile pe care legiuitorul le-a indicat în mod expres că fiind apte pentru valorificare, rezultă că cererea de anulare a deciziei de pensie apare ca neîntemeiată;

- adeverința nr. 684/17.08.2012 eliberată de Școală cu Clasele V-VIll Vărăști care relevă totalitatea veniturilor, realizate în perioada 09._, cuprinde: salariu de încadrare – valorificat; spor vechime – valorificat; compensație - lipsa temei de drept, lipsa mențiune privind reținerea contribuției CAS - valorificare ar conduce la încălcarea prevederilor art. 48 și 165 din Legea nr. 263/2010, art. 124-127 din HG 257/2011;

- adeverința nr. 2191/25.07.2013, emisă de Colegiul Tehnic Energetic

București, care relevă totalitatea veniturilor realizate în perioada 09.1978 -

10.1981, cuprinde: salariu de încadrare – valorificat, spor dirigenție – valorificat, spor vechime – valorificat, sporuri incluse în salariu în procent de 30% conform mențiunilor de carnetul de muncă completat de angajator și care nu corespund celor menționate în adeverință.

Fată de aceste aspecte, în temeiul art. 466-468 șl art. 470 NCPC apelanta a solicitat admiterea apelului, cu consecința modificării sentinței apelate în sensul respingerii solicitării de valorificare a adeverințelor în integralitatea lor și ținând cont de caracterul devolutiv al apelului, în raport de prevederile art. 165 alin. 2 să se dispună valorificarea adeverințelor prin înlocuirea veniturilor relevate în buletinul de calcul aferent deciziei contestate cu cele din adeverințele ce fac obiectul contestației.

De asemenea, a solicitat apelanta instanței în temeiul art. 451 alin. 2 N. C. pr. civ., ca în situația în care se va admite acțiunea reclamantului, văzând gradul de complexitate a cererii, să se procedeze la cenzurarea cuantumului cheltuielilor de judecată solicitate.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Având în vedere materialul probator administrat în cauză și dispozițiile legale incidente, Curtea constată că criticile apelantei sunt în parte întemeiate.

Astfel, prima instanță a dispus recalcularea pensiei cuvenite reclamantei, retroactiv, începând cu data de 22.08.2013, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 5670/19.10.2012, emisă de Liceul Tehnologic „M. N.”, G., nr. 684/17.08.2012, emisă de Școală Vărăști și nr. 2191/25.07.2013, emisă de Colegiul Tehnic Energetic București.

Întreaga motivare a instanței de fond este axată pe principiul contributivității, reglementat de dispozițiile art. 2 lit. c din Legea 263/2010, potrivit cărora „sistemul public se organizează și funcționează având ca bază principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite”. Totodată Tribunalul a reținut și că intimata nu a luat în considerare veniturile suplimentare evidențiate în adeverințele menționate.

În ceea ce privește adeverința nr. 5670/19.10.2012 eliberată de Liceul Tehnologic M. N., Curtea constată că aceasta atestă veniturile realizate de intimata-reclamantă în perioada septembrie 1978 - octombrie1981, respectiv salariu de încadrare, spor dirigenție, diferențe salariu.

Din analiza buletinului de calcul aferent deciziei contestate (filele 18 și următoarele din dosarul de fond), Curtea constată că apelanta a valorificat salariul de încadrare și sporul dirigenție prevăzute în respectiva adeverință, nefiind întemeiate considerentele primei instanțe în sensul neluării acestora în considerare și nici dispoziția privind recalcularea cu valorificarea tuturor veniturilor suplimentare evidențiate în adeverința nr. 5670/19.10.2012, emisă de Liceul Tehnologic „M. N.”.

În calculul drepturilor de pensie nu se regăsesc sumele evidențiate cu titlu de diferențe de salariu de care intimata ar fi beneficiat în ianuarie 1979 și aprilie 1981. Curtea constată însă că pentru respectivele sume fostul angajator nu a precizat temeiul de drept în baza căruia intimata a beneficiat de diferențe de salariu și nu nici faptul că pentru acestea, cum nici pentru restul veniturilor menționate în adeverință, s-a reținut și virat contribuția la asigurările sociale, potrivit legii. În aceste condiții, în mod greșit prima instanță a dispus valorificarea acestor venituri suplimentare, deoarece adeverința nu respectă dispozițiile prevăzute de lege și nu conține nici mențiunea achitării contribuției la asigurările sociale pentru a permite luarea lor în considerare în calculul drepturilor de pensie, în baza principiului contributivității, la care a făcut trimitere în motivare.

Numai dacă pentru drepturile respective s-ar fi contribuit la sistemul de asigurări sociale ar da dreptul salariatului la valorificarea acestor venituri în calculul drepturilor de pensie potrivit art.2 al.1 lit.c din Legea nr.263/2010. Acest act normativ este construit în jurul acestui principiu fundamental, și anume ca orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie sa se reflecte în cuantumul pensiei.

În plus, în cazul veniturilor suplimentare, legea prevede ca adeverința să îndeplinească condițiile prevăzute de lege, în acest sens fiind aplicabile dispozițiile art.127 din HG nr.257/2011 privind Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Alineatul 5 prevede că pentru perioadele lucrate anterior datei de 1 ianuarie 2011, veniturile brute/nete, după caz, realizate lunar, ce se utilizează la calculul punctajului lunar, cuprind drepturile salariale și cele asimilate acestora, încasate de beneficiari potrivit legislației în vigoare la data acordării lor, respectiv:

a) retribuția tarifară lunară/salariul de bază lunar/solda lunară/salariul de bază de încadrare lunar, inclusiv indexări, compensații, indemnizații de conducere/comandă, salarii/solde de merit și alte drepturi similare prevăzute de legislația în vigoare la acea dată;

b) sporurile și indemnizațiile acordate în sume fixe sau sub formă de procent din retribuția tarifară lunară/salariul de bază lunar/solda lunară/salariul de bază de încadrare lunar ori din salariul funcției de bază/salariul funcției îndeplinite/solda de funcție/solda funcției de bază, potrivit legislației în vigoare la acea dată;

c) primele/premiile din cursul anului și cele anuale, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată;

d) sumele reprezentând compensarea concediului de odihnă neefectuat, potrivit legii;

e) sumele cuvenite ca reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia, după data de 1 ianuarie 2008;

f) venitul corespunzător funcției pe care a fost încadrat în țară personalul trimis în străinătate în misiune permanentă sau, după caz, pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, inclusiv pentru perioada efectuării concediului de odihnă/de misiuni în țară;

g) orice alte elemente salariale asimilate celor prevăzute la lit. a) - d), acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată.

Adeverințele care atestă astfel de drepturi trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada în care s-a desfășurat activitatea, cu indicarea datei de începere și de încetare a acesteia; d) funcția, meseria sau specialitatea exercitată; e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată; f) perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.

Fostul angajator nu a menționat cu ce titlu au fost plătite diferențele de salariu respective și nici temeiul în baza căruia s-au acordat aceste sume. În lipsa acestuia, instanța nu poate verifica dacă acestea au fost incluse în baza de calcul a contribuției pentru asigurările sociale, având în vedere că potrivit legislației aplicabile în perioada în care acestea au fost realizate, contribuțiile nu se plăteau pentru toate veniturile.

În ceea ce privește adeverința nr. 684/17.08.2012 eliberată de Școală cu Clasele V-VIll Vărăști, Curtea constată că aceasta atestă veniturile realizate în perioada septembrie 1986 – august 1987, respectiv salariu de încadrare, spor vechime și compensație. Fostul angajator a menționat și faptul că s-au reținut și virat contribuțiile personale, conform legilor în vigoare.

Instanța de fond a dispus în mod greșit recalcularea pensiei cu luarea în considerare a tuturor acestor venituri, deoarece din analiza buletinului de calcul rezultă că apelanta a valorificat salariul de încadrare și sporul de vechime.

Considerentele anterioare referitoare la lipsa tuturor elementelor prevăzute de lege se mențin și cu privire la această adeverință, care fiind eliberată în 2012 trebuia să respecte rigorile art.127 din HG nr.257/2011 privind Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Or, adeverința menționată nu precizează temeiul în baza căruia s-au acordat veniturile suplimentare. În lipsa acestuia, instanța nu poate verifica dacă acestea au fost incluse în baza de calcul a contribuției pentru asigurările sociale, având în vedere că potrivit legislației aplicabile în perioada în care acestea au fost realizate, contribuțiile nu se plăteau pentru toate veniturile.

Adeverința nr. 684/17.08.2012 eliberată de Școală cu Clasele V-VIll Vărăști menționează în ultima coloană sume cu titlu de compensații, fără a indica temeiul în baza căruia acestea au fost plătite. Curtea constată corectă nevalorificarea acestor sume în calculul drepturilor de pensie deoarece conform prevederilor art. 2 din Decretul nr. 389/1972, contribuția pentru asigurările sociale de stat nu se datorează asupra sumelor reprezentând: drepturile plătite asiguraților din fondurile asigurărilor sociale de stat.

Trebuie menționat că angajatorul a atestat că a plătit contribuțiile la asigurări sociale conform legilor în vigoare. Deși adeverința nu prevede temeiul de drept în baza căruia s-au plătit sumele cu titlu de compensații, în ciuda dispozițiilor art.127 din HG nr.257/2011, având în vedere perioada în care acestea au fost încasate, se poate prezuma că este vorba de compensații în baza Decretului nr. 46/1982 sau Decretului nr. 240/1982.

Dar, compensațiile acordate potrivit acestor acte normative nu se luau în considerare la stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determina în funcție de nivelul pensiei.

Având în vedere cele menționate mai sus luarea în calcul a sumelor ce reprezintă veniturile sub formă de compensații ar însemna o încălcare a prevederilor art. 2 din Legea nr. 263/2010 privind principiul principiul contributivității.

De altfel potrivit „Mențiunilor" pct. VI din Anexa nr.15 a HG nr.257/2011, care sunt citate mai jos:

„Mențiune: Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01 aprilie 2001: compensațiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 și nr. 240/1982."

Cu privire la compensațiile acordate potrivit Decretului nr. 240/1982 din_ privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă și reducerea în continuare a consumului de energie electrică, energie termică, gaze naturale, Curtea constată că acestea nu intră în categoria drepturilor salariale ci a unor ajutoare, fiind măsuri de compensare a majorărilor de prețuri și tarife, acordate în vederea compensării majorării prețurilor și tarifelor la combustibili, energie termică și gaze naturale prevăzute în decret, dintr-un fond distinct decât cel de salarii, respectiv se asigura din fondul de participare a oamenilor muncii la realizarea producției, a beneficiarilor și la împărțirea beneficiilor sau din fondul de premiere anual, potrivit art. 25 din Decretul nr. 240/1982 din_ .

Este evident așadar că nefiind în prezența unor sume plătite din fondul de salarii la aceste sume nu se calculau și virau contribuții de către angajator, acestea fiind datorate la fondul de salarii.

În ceea ce privește adeverința nr. 2191/25.07.2013, emisă de Colegiul Tehnic Energetic București, Curtea constată că aceasta menționează veniturile realizate de intimată în perioada septembrie 1990-

martie 2001, respectiv prima anuală, plata cu ora, examene, spor dirigenție și sume compesatorii. Adeverința cuprinde toate mențiunile prevăzute de art.127 din HG nr.257/201, iar angajatorul menționează expres că pentru toate sumele încasate școala a virat contribuțiile la asigurările sociale, precum și că sporurile și adaosurile cuprinse în salariul brut au constituit baza de calcul a contribuției individuale la asigurările sociale.

Din analiza buletinului de calcul rezultă că, deși unele sporuri au fost luate în considerare – de exemplu sporul de dirigenție-, cea mai mare parte din aceste venituri suplimentare nu au fost valorificate în cuprinsul drepturilor de pensie, deși acestea au intrat în baza de calcul a contribuției la asigurările sociale.

În aceste condiții, valorificarea veniturilor din această adeverință (nr. 2191/25.07.2013) în cuantumul drepturilor de pensie se impune în baza principiului contributivității, potrivit dispozițiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, deoarece „sistemul public se organizează si funcționează având ca baza principiul contributivitatii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite”.

În acest sens trebuie avute în vedere și considerentele Deciziei nr.736/2006 prin care Curtea Constituționala unde se arata ca „noua legislație privind sistemul public de pensii recunoaște ca stagiu de cotizare vechimea în muncă considerată utilă de legislația anterioară pentru determinarea dreptului la pensie. În mențiunea criticată pentru neconstituționalitate se precizează în mod expres că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor. Aceste dispoziții nu modifică, cu efect retroactiv, legislația anterioară. Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești.”

Prin aceasta interpretare Curtea Constituționala confirma posibilitatea valorificării unor venituri obținute înainte de reorganizarea sistemului de pensii publice si ca aplicabilitatea la cazul concret a prevederilor legale se stabilește de către instanța de judecata, in funcție de includerea sau nu a acestor venituri in baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale.

Mai mult, în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011, stabilind că Legea nr. 19/2000 a instituit, prin art. 2 lit. e), ca principiu fundamental al sistemului de asigurări sociale român, principiul contributivității, nominalizat expres și în preambulul legii. Acest principiu era prevăzut, chiar dacă nu era menționat în mod expres, și în legea anterioară, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, stipulându-se că dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care au desfășurat o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă pentru care angajatorii au plătit contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege.

Înalta Curte a reținut că apariția Legii nr. 19/2000 a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial, efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.

Astfel fiind, în acord cu Decizia nr. 736 din 24 decembrie 2006 a Curții Constituționale, instanțelor judecătorești, în exercitarea deplinei jurisdicții în fapt și în drept, le incumbă atributul exclusiv al verificării împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor, acestea constituind probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale.

Curtea s-a pronunțat în sensul luării în considerare a sumelor care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, cu respectarea principiului contributivității.

Interpretarea dată de Înalta Curte este obligatorie și se impune și în cazul Legii nr.263/2010, deoarece aceasta a preluat principiului contributivității, potrivit dispozițiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, stabilind că „sistemul public se organizează si funcționează având ca baza acestui principiul.

În concluzie, Curtea constată temeinicia pretențiilor apelantei având ca obiect valorificarea veniturilor suplimentare atestata de adeverința nr. 2191/25.07.2013, emisă de Colegiul Tehnic Energetic București.

Critica referitoare la cheltuielile de judecată nu este fondată, deoarece prima instanță nu a dispus obligarea apelantei-pârâte la astfel de cheltuieli.

Față de toate aceste considerente de fapt și de drept, având în vedere art. 480 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul, va schimba in parte sentința apelata in sensul ca va respinge pretențiile reclamantei privind valorificarea adeverințelor nr.5670/19.10.2012, emisă de Liceul Tehnologic "M. N." G., nr. 684/17.08.2012, emisă de Școala Vărăști, ca neîntemeiate și va menține restul dispozițiilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de apelanta-pârâtă C. de P. a Municipiului București, cu sediul situat în Municipiul București, Calea V., nr.6, sector 3, având CF_, împotriva sentinței civile nr. 8928/29.09.2014, pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă C. R., având CNP:_, cu domiciliul situat în ., .. 40 B, parter, ..

Schimbă în parte sentința civilă apelată în sensul că:

Respinge pretențiile reclamantei privind valorificarea adeverințelor nr.5670/19.10.2012, emisă de Liceul Tehnologic "M. N." G., nr. 684/17.08.2012, emisă de Școala Vărăști, ca neîntemeiate.

Menține restul dispozițiilor.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 04 iunie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

M. C. S. G. I. M. Colindeață

Red.M.C.

Tehnored:CC

4 ex./ 18.06.2015

Jud.fond: U. R.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 2096/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI