Despăgubiri. Decizia nr. 1814/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1814/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-05-2015 în dosarul nr. 1493/116/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._ (Număr în format vechi 82/2015)
Decizia civilă nr.1814
Ședința publică din data de la 20 mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: R. F. G.
JUDECĂTOR: B. A. C.
GREFIER: B. M.
Pe rol se află cererea de apel formulată de apelantul-reclamant G. C., împotriva sentinței civile nr.1082 din data de 20.11.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. Județeană de Pensii și alte Drepturi Călărași, cauza având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează Curții că ambele părți în cauză, prin cererile formulate, au solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform dispozițiilor art.411 din Codul de procedură civilă.
Curtea în temeiul dispozițiilor art.394 din Codul de procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării, dată fiind solicitarea părților în cauză de judecare a pricinii în lipsă.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată la data de 02.09.2014 pe rolul Tribunalului Călărași-Secția Civilă sub nr._, reclamantul G. C. a solicitat obligarea pârâtei C. Teritorială de Pensii Călărași, să îi emită o decizie de revizuire a pensiei luând în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 100/2008 și ale Legii 263/2010; plata diferenței dintre pensia cuvenită și pensia încasată, actualizată cu indicele de inflație corespunzător, începând cu data de 01.01.2011.
Prin sentința civilă nr.1082/20.11.2014, Tribunalul Călărași-Secția Civilă a respins acțiunea formulată de reclamantul G. C. împotriva pârâtei C. Județeană de Pensii Călărași.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Prin sentința civilă nr. 1249/11.05.2010 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._, rămasă irevocabilă, pârâta C. Județeană de Pensii Călărași a fost obligată să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului conform OUG 4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani.
Prin cererea dedusă judecății, reclamantul a solicitat să i se recalculeze drepturile de pensie reglementate de art.169 din Legea nr. 263/2010 și de OUG nr. 100/2008 cu utilizarea aceluiași stagiu complet de cotizare de 20 de ani stabilit prin hotărârea judecătorească menționată.
Conform art.782 din Legea nr. 19/2000: „(1) Asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa II de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, beneficiază de majorarea punctajelor anuale, după cum urmează:a) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă; b) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă; (2) Prevederile alin. (1) se aplică numai în situațiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 3, în funcție de data nașterii, respectiv stagiile complete de cotizare, în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 1671.”
Potrivit art. II lit. a din OUG 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, așa cum a fost modificat prin OUG 209/2008, „beneficiază de un număr suplimentar de 0,50 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,_ puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa I a de muncă, persoanele ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu completările ulterioare, cu excepția acelora în cazul cărora pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special”.
Legea 19/2000 a fost abrogată prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care a intrat în vigoare de la data de 01.01.2011 și care la art. 169 alin. 1 prevede: „Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:a) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă;b) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă.”
Drepturile de pensie ale reclamantului s-au născut în baza Legii nr. 3/1977, data inițială de stabilire a pensiei fiind 15.02.1992, astfel cum rezultă din sentința civilă nr. 1249/11.05.2010.
Acesta a beneficiat de recalcularea pensiei conform OUG nr. 4/2005. În cadrul acestui proces de recalculare, pentru determinarea punctajului său mediu anual s-a utilizat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani. Nemulțumit de acest mod de calcul, reclamantul a obținut, prin hotărâre judecătorească recalcularea drepturilor sale de pensie pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, pentru activitatea desfășurată în grupa a I - a de muncă.
Raportând situația de fapt din speță la dispozițiile legale anterior citate, s-a reținut că reclamantul a beneficiat deja de recalcularea pensiei pe baza unui stagiu complet de cotizare derogator, asa cum rezultă și din art.2 din decizia anexata de către pârâta, ceea ce atrage incidența art. II din OUG nr. 100/2008, ultima teză.
În consecință, pretențiile acestuia pentru recalcularea punctajului în baza OUG nr. 100/2008 și art. 169 din Legea 263/2010 prin acordarea unor puncte suplimentare pentru munca desfășurată în grupele superioare, în condițiile în care acesta deja a obținut recalcularea în baza unui stagiu derogator de cotizare ca urmare a aceluiași fapt, respectiv munca în grupele superioare, sunt neîntemeiate.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat cerere de apel apelantul G. C., solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței atacate, revizuirea drepturilor de pensie prin valorificarea punctajelor suplimentare prevăzute de OUG nr.100/2008 și art.169 din Legea nr.263/2010 și plata diferențelor, conform OUG nr.100/2008, începând cu data de 1.06.2009 la zi, conform art.169 din Legea nr.263/2010 începând cu data de 1.01.2011 la zi, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Instanța de fond în mod greșit a respins acțiunea, invocând faptul că apelantul a beneficiat de un stagiu derogator, special, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, apreciind că acest text de lege echivalează cu lege specială, respectiv „act normativ cu caracter special”.
Apelantul apreciază că nu intră în categoria persoanelor pentru care s-au aplicat acte normative speciale, cum ar fi de ex H.G. nr.267/1990, H.G. nr. 610/1990, H.G. nr. 407/1990. Acesta a beneficiat de stagiul complet de cotizare de 20 ani prevăzut de legislația în vigoare în perioada respectivă, respectiv art. 14 din Legea nr.3/1977, lege ce nu poate fi considerată „un act normativ cu caracter special”, întrucât a constituit drept comun în materie de pensii anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000.
Nici împrejurarea că în cadrul Legii nr. 3/1977 au existat norme generale și norme derogatorii referitoare la vechimea în muncă necesară pentru deschiderea dreptului la pensie, vechime care ulterior, în sistemul Legii nr. 19/2000, a constituit „stagiul complet de cotizare”, în raport de care se calcula punctajul mediu anual, nu poate fi interpretat în sensul că normele derogatorii cuprinse în art. 14 din Legea nr. 3/1977 reprezintă „ acte normative cu caracter special".
Mai mult, un articol dintr-o lege (art. 14) nu poate fi considerat în sine „act normativ”. Totodată, un articol dintr-o lege care constituie dreptul comun într-o anumită materie nu poate fi considerat că are „caracter special”.
La data de 23.01.2015, prin Serviciul Registratură al Curții, a depus întâmpinare intimata C. Județeană de Pensii și Alte Drepturi Călărași,solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile pronunțate de instanța de fond.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către apelantul reclamant G. C., Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr._/1992 s-a stabilit în favoarea apelantului reclamant dreptul la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă, în baza Legii nr.3/1977.
Ulterior, C. de Pensii Călărași a fost obligată să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, în baza OUG nr.4/2005, în baza sentinței civile nr.1249/11.05.2010, definitivă și executorie, pronunțată de Tribunalul Călărași.
Curtea reține că dispozițiile art. 169 alin.1 din Legea nr. 263/2010 invocate drept temei juridic al acțiunii deduse judecății stipulează în favoarea pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfășurat activități in locuri încadrate în grupa I și/sau grupa Il - a de muncă, o creștere a punctajelor anuale în aceste perioade, după cum urmează: cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a I a de muncă; cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II - a de muncă.
Însă, conform alin.2 din același articol, prevederile art. 169 alin.1 din Legea nr. 263/2010 nu se aplică în situația în care, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile O.U.G. nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.
De asemenea, dispozițiile art.2 alineatul 1 lit.a din OUG nr.100/2008 stabilesc următoarele: „beneficiază de un număr suplimentar de 0,50 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,_ puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa I de muncă, precum și de 0,25 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,_ puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa a II - a de muncă, următoarele categorii de persoane:
a) ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu completările ulterioare, cu excepția acelora în cazul cărora pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special”.
Prin urmare, potrivit textelor legale amintite, sunt exceptate de la creșterea numărului suplimentar de puncte, respectiv a punctajelor anuale pentru vechimea efectivă realizată în activitatea desfășurată în grupa a I - a sau a II - a de muncă, acele persoane care au beneficiat deja de o reducere a stagiului complet în baza unor norme speciale.
Ca atare, în condițiile în care reclamantul a solicitat aplicarea dispozițiilor OUG nr.4/2005, prin luarea în considerare a stagiului complet de cotizare de 20 de ani, conform, acesta se încadrează în dispozițiile de excepție ale dispozițiilor art. 169 din Legea nr. 263/2010, deci nu mai poate beneficia și de creșterea punctajului anual pentru vechimea efectivă realizată în activitatea desfășurată în grupa a I - a de muncă, întrucât ar însemna o dublă valorificare a perioadei lucrate în grupă de muncă.
Împrejurarea că stagiu complet de cotizare de 20 de ani nu este prevăzut într-un act normativ separat de legea generală (Legea nr. 3/1977) nu poate constitui un argument în favoarea celor susținute de apelant, întrucât caracterul special al unei reglementări de drept poate îmbrăca forma unui act normativ distinct sau a unor articole inserate într-o lege care are valoarea unei reglementări generale în materia asigurărilor sociale. Ceea ce contează este ca norma să reglementeze o situație de excepție de la regula generală.
Faptul că legiuitorul a prevăzut, prin alte acte normative, stagii speciale de cotizare pentru diverse categorii profesionale nu este de natură a atrage o altă calificare pentru stagiul prevăzut de art.14 din Legea nr.3/1977, care la rândul său derogă, din rațiuni similare celor avute în vedere la edictarea actelor normative menționate, respectiv compensarea efortului suplimentar depus pentru o activitate desfășurată în altfel de situații decât cele obișnuite, de la dispozițiile generale, pentru persoanele care îndeplinesc condiția minimă de activitate desfășurată în grupele de muncă.
Așadar, de vreme ce la determinarea punctajului mediu anual a fost utilizat, potrivit sentinței civile nr. 1249/11.05.2010, definitivă și executorie, pronunțată de Tribunalul Călărași, un stagiu de cotizare de 20 ani, mai mic decât cel prevăzut de lege, înscris într-o dispoziție legală cu caracter special, respectiv art.14 din Legea nr.3/1977, derogatorie de la dreptul comun, la care făcea trimitere expresă HG nr.1550/2004, în loc de stagiul complet de cotizare de 30 ani prevăzut de Legea nr.3/1977, în vigoare la data înscrierii la pensia pentru limită de vârstă, Curtea reține că nu sunt incidente prevederile art.169 alin.1 din Legea nr.263/2010 privind creșterea punctajului anual pentru perioada lucrată în grupa a I - a de muncă și nici acordarea unui număr suplimentar de puncte pentru fiecare an de spor.
De asemenea, Curtea apreciază ca fiind nefondată și cererea privind actualizarea sumelor cu indicele de inflație, potrivit principiului de drept potrivit căruia accesoriu urmează soarta principalului.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge apelul ca nefondat, în baza dispozițiilor art.480 din Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-reclamant G. C., având CNP_ și domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat M. M., cu sediul în București, ., ., ., sector 6, împotriva sentinței civile nr.1082 din data de 20.11.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. Județeană de Pensii și alte Drepturi Călărași, având CF_, cont bancar RO56TREZ25A_X deschis la Banca Trezoreria Călărași și sediul în Călărași, .-59, județ Călărași.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 mai 2015.
Președinte, Judecător,
R. F. G. B. A. C.
Grefier,
B. M.
Red. Jud. RFG, 16.06.2015
Dact: Z.G./4 ex/02.06.2015
Jud.fond: T.E.
| ← Pretentii. Decizia nr. 763/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 2096/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
