Obligaţie de a face. Decizia nr. 1758/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1758/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-09-2015 în dosarul nr. 5128/3/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI A. SOCIALE
Dosar nr._ (Număr în format vechi 2749/2015)
Decizia Civilă Nr.1758
Ședința publică din data de 03 Septembrie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE M. C.
JUDECĂTOR S. G. I.
JUDECĂTOR A. I. C.
GREFIER M. Colindeață
Pe rol se află soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenta-pârâtă C. de A. a Avocaților și de către recurenta-reclamantă V. D., împotriva sentinței civile nr.2772/24.03.2015, pronunțate de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și A. sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. de A. a Avocaților - Filiala Sibiu, cauza pe fond având ca obiect „contestație împotriva deciziei de pensionare”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-pârâtă C. de A. a Avocaților, prin consilierul său juridic dl. C. D. I., cu delegație atașată la fila 67 dosar, lipsind recurenta-reclamantă V. D. și intimata-pârâtă C. de A. a Avocaților - Filiala Sibiu.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că pentru termenul de judecată de la această dată s-a procedat la comunicarea motivelor de recurs deduse judecății, reciproc părților recurente, astfel cum rezultă din citativele întocmite la data de 03.06.2015, respectiv la data de 04.06.2015, atașate la filele 14, respectiv la fila 20 dosar.
La data de 23.06.2015 s-a depus la dosarul cauzei, prin intermediul serviciului „registratură” al acestei secții, de către recurenta-pârâtă, întâmpinare la motivele de recurs formulate de către recurenta-reclamantă, în dublu exemplar, în susținere atașând un set de înscrisuri, cu precizarea faptului că actul procedural a fost comunicat, sub semnătură, la data de 18.08.2015, avocatului recurentei-reclamante, d-na P. N., cu împuternicire avocațială de reprezentare juridică atașată la fila 39 dosar.
La data de 27.08.2015 s-a depus la dosarul cauzei de către recurenta-reclamantă V. D., întâmpinare la motivele de recurs formulate de către recurenta-pârâtă C. de A. a Avocaților, în dublu exemplar, în susținere atașând un set de înscrisuri.
La data de 28.08.2015 s-a depus la dosarul cauzei de către recurenta-reclamantă un înscris reprezentând răspunsul dat de către expert la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză efectuat în ciclul procesual anterior, într-un singur exemplar.
Curtea, în ședință publică, procedează la înmânarea întâmpinării formulate de către recurenta-reclamantă V. D., și a actelor depuse în susținere, către recurenta-pârâtă C. de A. a Avocaților, prin consilier juridic.
Curtea, în ședință publică, pune în discuția recurentei-pârâte C. de A. a Avocaților, prin consilier juridic, calificarea căii de atac exercitate de către ambele părți recurente.
Recurenta-pârâtă C. de A. a Avocaților, prin consilierul său juridic, având cuvântul, arată că, potrivit dispozițiilor legale calea de atac este recursul, însă, la declararea căii de atac exercitate a avut în vedere mențiunile dispozitivului acesteia.
Curtea având în vedere data la care a fost introdusă acțiunea inițială, 11.12.2012, constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă de la 1865, motiv pentru care cererile formulate de către ambele părți recurente sunt recursuri și nu apeluri.
Recurenta-pârâtă C. de A. a Avocaților, prin consilier juridic, interpelată fiind, arată că nu are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
C. constată cauza în stare de judecată și acordă părții recurente prezente cuvântul în susținerea, respectiv combaterea motivelor de recurs deduse judecății.
Recurenta-pârâtă C. de A. a Avocaților, prin consilier juridic, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu consecința respingerii contestației formulate de către recurenta-reclamantă V. D., implicit a recursului declarat de către aceasta.
Pentru a se pronunța astfel, solicită a se avea în vedere faptul că în speță reclamanta a formulat o contestație arătând că în esență faptul că nu i s-a luat în calcul la stabilirea pensiei din avocatură perioadele de studiu. Astfel, conform actelor de la dosar, solicită a se constata faptul că acest lucru s-a întâmplat pe parcursul derulării procesului, în acest sens fiindu-i emisă o altă decizie, prin care i s-a luat în calcul perioada cât a frecventat cursurile facultății de drept, care într-adevăr nu fusese luată în evidență dat fiind faptul că până în anul 2013 reclamanta făcuse opțiunea de a fi luate în calcul la pensia de serviciu și la pensia de asigurări de sociale.
O remarcă în acest sens este faptul că și în sistemul casei de asigurări a avocaților și în sistemul public sunt perioade asimilate perioadele în care pensionarul urmează cursurile facultății de drept, pentru femei, sau urmează stagiul militar, pentru bărbați, însă, există opțiunea, ca la cerere, pentru cel care a cotizat în cele două sisteme, să aleagă studiile pentru o anumită perioadă. Așa fiind aceste drepturi au fost acordate după solicitarea de către reclamantă, din anul 2014, întrucât până la acea dată fuseseră luate de la stat. Deci, solicită a se constata că a dat satisfacție cererii reclamantei în sensul de a lua în calcul perioada de studii. O altă chestiune este că reclamanta a semnalat în contestația formulată și faptul pentru o perioadă de 2 luni de zile din anul 1969 și 1970, când studentă fiind, în timpul vacanței a desfășurat activitate în sistemul de stat, fără a cotiza la casa de asigurări a avocaților pentru a se lua în calcul această perioadă. Or, în acest context, solicită a se constata faptul că reclamanta primește o pensie de serviciu, pentru calitatea de magistrat pe care a avut-o, pensie la care nu se mai adaugă nimic în plus, întrucât există legea specială nr.303. Astfel, solicită a se observa faptul că reclamanta a solicitat și adăugarea acestei perioade de 4 luni, însă, acest lucru nu este permis conform dispozițiilor legale în vigoare, această solicitare trebuia cerută din sistemul public.
Așa fiind, față de toate înscrisurile atașate la dosar, solicită a se constata faptul că reclamantei i-au fost satisfăcute toate doleanțele, astfel că acțiunea ei nu-și mai găsește reazem, împrejurare față de care solicită admiterea recursului casei, cu consecința respingerii recursului declarat de către recurenta-reclamantă.
În timpul dezbaterilor se prezintă pentru recurenta-reclamantă V. D. avocatul acesteia, d-na P. N., cu împuternicire avocațială de reprezentare juridică atașată la fila 39 dosar, căreia i se aduce la cunoștință faptul că în cauză s-a pus în discuție calificarea cererilor formulate de către ambele părți, respectiv calificarea căii de atac exercitate, situație față de care, în raport de data introducerii acțiunii, instanța a constatat că cererile formulate de către ambele recurente sunt recursuri și nu apeluri, în cauză fiind aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă de la 1865. De asemenea, i se aduce la cunoștință faptul că recurenta-pârâtă a avut cuvântul în susținerea cererii formulate, cât și în combaterea motivelor de recurs formulate de recurenta-reclamantă.
Recurenta-reclamantă, prin avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat și motivat, și, în acest context opinează în sensul că din eroare, tribunalul nu a luat în considerare răspunsul la obiecțiunile raportului de expertiză, întrucât obiecțiunile fuseseră încuviințate.
În ceea ce privește perioada la care s-a făcut referire la termenul de judecată de la această dată de către consilierul juridic al părții recurente adverse, respectiv acea perioadă de 2 luni de zile, recurenta-reclamantă, prin avocat, arată că nu este o perioadă în care s-a cotizat în sistemul de pensii al avocaților, însă s-a solicitat să se ia în considerare, ca perioadă de studiu, având în vedere că reclamanta nu primește nicio pensie din sistemul public de pensii.
Ca atare, solicită a se constata că reclamanta nu beneficiază de acea vechime în niciun fel, or, în opinia sa, consideră că trebuie să fie avută în vedere și această perioadă.
Așa fiind, solicită a se constata faptul că instanța de fond nu a motivat în niciun fel motivul pentru care nu a luat în considerare această perioadă, ceea ce în opinia reclamantei reprezintă o eroare a tribunalului, acesta raportându-se doar la rezultate raportului de expertiză inițial întocmit și nu la obiecțiunile formulate la acesta, care fuseseră încuviințate.
În ceea ce privește recursul declarat de către recurenta-pârâtă C. de A. a Avocaților, recurenta-reclamantă V. D., prin avocat, solicită respingerea acestuia. Se susține de către partea recurentă adversă faptul că nu a depus acea adeverință de studii împreună cu dosarul de pensionare, or, actul solicitat a fost depus în iulie 2012, cu toate actele de pensionare, fiind bifată opțiunea pentru luarea în considerare a stagiului asimilat perioadei de studii, însă, cu toate acestea se susține contrariul. Mai mult, s-a luat în considerare și perioada de studii, însă, din eroare, stabilirea cuantumului pensiei s-a făcut fără această perioadă.
Față de cele ce preced, față de cele pe larg arătate în cuprinsul întâmpinării, recurenta-reclamantă, prin avocat, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă.
Cu cheltuieli de judecată conform dovezilor existente la dosarul cauzei.
Curtea, în temeiul dispozițiilor prev. de art.150 din Codul de procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în vederea soluționării.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2772/24.03.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și A. sociale, în dosarul nr._ , a fost admisă exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Casei de Asigurari a Avocatilor Filiala Sibiu si in consecinta a fost respinsă actiunea formulata in contradictoriu cu aceasta. A fost admisă contestatia formulată de reclamanta V. D., în contradictoriu cu pârâtele C. de Asigurari s Avocatilor din Romania. Au fost anulate Decizia nr. 230/02.10.2012 si decizia nr. 130/05.05.2014 emise de parata. A fost obligată intimata sa emita o decizie prin care, incepand cu data de 01.08.2012, sa stabileasca drepturile de pensie ale contestatoarei pe baza unui punctaj mediu anual de 0,_ puncte si o vechime de 16 ani 5 luni si 22 zile, din care 4 ani 7 luni si 6 zile stagiu asimilat si 11 ani 10 luni si 16 zile stagiu realizat ca avocat. A fost obligată intimata sa plateasca contestatoarei, pentru perioada 01.08.2012 – 01.11.2014, suma de 1043 lei cu titlu de diferente pensie. A fost obligată intimata sa plateasca contestatoarei, incepand cu data de 01.11.2014 diferentele dintre pensia stabilita conform prezentei hotarari si pensia efectiv incasata.A fost obligată intimata la plata catre contestator a sumei de 2000 lei cu titlul de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că:
În fapt, prin decizia nr._/2000, s-au deschis drepturile la pensie de serviciu ale reclamantei, în baza Legii nr.92/1992 (fila 102 dosar declinat).
Potrivit deciziei nr._/11.11.2013, emisă de C. Județeană de Pensii Sibiu, reclamanta nu a beneficiat de nici o perioadă de stagiu asimilat (fila 80 dosar declinat).
Prin cererea nr.56 din data de 18.07.2012, reclamanta, V. D., a solicitat pârâtei, C. de A. a Avocaților, prin filiala acesteia din Sibiu, admiterea cererii de înscriere la pensie, prin retragerea definitivă din profesie, începând cu data de 01.08.2012. Prin cererea anterior menționată, reclamanta a optat pentru asimilarea cursurilor la zi ale învățământului universitar. A anexat în susținerea cererii anterior menționate, adeverința nr.411 din data de 29.06.2012, emisă de Universitatea B.-Bolyai, care a atestat faptul că reclamanta a frecventat cursurile de zi ale acestei instituții de învățământ anterior menționate, Facultatea de D., în perioada octombrie 1966-iunie 1971, promovând examenul de diplomă în sesiunea iunie 1971 (fila 162-163-dosar declinat).
La data de 02.10.2012, pârâta C. de A. a Avocaților a emis decizia nr.230/02.10.2012, prin care s-a admis cererea de pensionare a contestatoarei V. D., stabilindu-se pentru retragerea definitivă din profesie, începând cu data de 01.08.2012, o pensie de asigurări sociale în profesia de avocat de 791 lei (fila 6 dosar declinat).
În cuprinsul acestei decizii, s-a reținut de către C. de A. a Avocaților un stagiu de cotizare în profesia de avocat după pensionare de 11 ani, 10 luni și 16 zile și stagiu asimilat de o ani, o luni și o zile, valoarea punctajului mediu anual fiind de 0,_, iar valoarea punctului de pensie fiind determinată la cuantumul de 1.150 lei.
Reclamanta a formulat la data de 04.03.2014, prin cerere înregistrată la C. de A. a Avocaților - Filiala Sibiu, o solicitare de recalculare a drepturilor la pensie ca urmare a valorificării stagiului asimilat de realizat pe perioada studiilor universitare potrivit adeverința nr.411 din data de 29.06.2012, emisă de Universitatea B.-Bolyai (fila 158-159-dosar declinat).
Ulterior, la data de 05.05.2014, pârâta C. de A. a Avocaților a emis decizia nr.130, prin care s-a admis cererea de recalculare formulată de reclamantă, dispunându-se în sensul valorificării perioadei în care au fost urmate cursurile universitare conform adeverinței nr.411/29.06.2012, emisă de Facultatea de D. din cadrul Universității B. Bolyai, fiind stabilită o pensie de retragere definitivă din profesie în cuantum de 878 lei, începând cu data de 01.04.2014. Prin decizia anterior menționată s-a reținut un stagiu asimilat de 4 ani, 7 luni și 6 zile, valoarea punctajului mediu anual de 0._ ( din care 0._ pentru stagiu adăugat).
Potrivit art.50 punct 5 din Statutul CAA pensia de retragere definitivă din profesie nu se poate recalcula decât pentru stagiile de cotizare nevalorificate la data deschiderii dreptului de retragere definitivă și realizate anterior deschiderii dreptului de pensie de retragere definitivă, în timp ce prevederile art.85 punct 2 din actul normativ menționat anterior în cazul persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare și a căror cerere a fost depusă peste termenul prevăzut la alin.(1) drepturile de pensie se acordă și se plătesc din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea împreună cu toate actele necesare.
Prevederile art. 13 din OUG nr.221/2000 sunt în sensul că între sistemul de pensii al avocaților și sistemul public de pensii se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă, în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru pensiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b), d) și e). (2) În situația prevăzută la alin. (1), pensia, în sistemul de pensii al avocaților, se stabilește numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem. (3) Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, care constituie stagiu de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât și în sistemul de pensii al avocaților, se iau în calcul, opțional, în unul dintre sisteme.
Răspunzând obiectivelor stabilite de către instanța de judecată, în raportul de expertiză judiciară efectuat în cauză, expertul judiciar, C. M., a indicat că vechimea concretă care trebuia menționată în decizia de pensie și luată în calcul la stabilirea drepturilor de pensie pentru retragerea definitivă din profesie, este de 16 ani, 5 luni și 22 zile, compusă din 4 ani, 7 luni și 6 zile – reprezentând stagiu asimilat pe perioada studiilor universitare potrivit adeverința nr.411 din data de 29.06.2012, emisă de Universitatea B.-Bolyai, pentru perioada octombrie 1966-iunie 1971, din care au fost excluse perioadele 21.07._67 și 03.08._70 (perioade în care s-a realizat stagiu de cotizare în sistemul public) și din 11 ani, 10 luni și 16 zile, în perioada 15.09._12 în care reclamanta a fost înscrisă pe Tabloul Avocaților din Baroul Sibiu conform adeverinței nr.65/03.08.2012.
Potrivit aceluiași raport de expertiză, adeverința privind studiile a fost depusă la data de 18.07.2012, aceasta nu a fost valorificată în determinarea cuantumului pensiei în celelalte sisteme de asigurări, drepturile la pensie ale reclamantei, se cuvin începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii, respectiv, 01.08.2012 (fila 112-145).
În ceea ce privește aspectele referitoare la calcularea punctajului corect ce rezultă din perioada de stagiu și din contribuția luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie pentru retragerea definitivă din profesie, se reține de către instanță că potrivit raportului de expertiză judiciar efectuat în cauză, acesta are începând cu data de 01.08.2012, o valoare de 0._, rezultând o diferență de 1.043 lei, între drepturile de pensie nete cuvenite și drepturile de pensie calculate și plătite, aferente perioadei 01.08._14.
În baza art.453 N.C.pr.civ . va obliga pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2000 de lei, compuse din 1000 lei onorariu avocat și 1000 onorariu expert judiciar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal și motivat, de pârâta C. de A. a Avocaților și reclamantă V. D..
În motivarea recursului, recurenta pârâtă a solicitat admiterea recursului, pentru următoarele motive:
Cu privire la legalitatea deciziei nr._10, arată că la 20.11.2000 recurentei reclamante i-a fost acordată la cerere de C. de Pensii a Județului Sibiu pensia de serviciu pentru 29 de ani și o lună cât a lucrat în magistratură. La stabilirea acelei pensii au fost luați în calcul și 13 ani și 9 luni cât timp contestatoarea a exercitat profesia de avocat. Separat recurentei reclamante i-au fost acordate și drepturile de pensie de asigurări sociale pentru timpul cât a lucrat în alte instituții.
Începând cu data de 1.04.2008 recurentei reclamante i-au fost acordate de C. Județeană de Pensii Sibiu drepturile de pensie luându-i- se în calcul și perioada în care a frecventat cursurile Facultății de D., potrivit copiei de pe decizia nr._/10.12.2010 emisă de C. Județeană de Pensii Sibiu din care rezultă că începând cu 1.04.2008 i-au fost acordate drepturile de pensie și pentru stagiul asimilat de 4 ani și 7 luni și 6 zile, perioadă în care a urmat cursurile Facultății de D..
La 9.08.2012 recurenta reclamantă, care a exercitat profesia de avocat după pensionarea de limită de vârstă din magistratură, a cerut CAA să fie pensionată de retragere definitivă din profesia de avocat. Consiliul CAA prin decizia nr._12 i-a acordat contestatoarei pensia de retragere definitivă din profesie începând cu 1.08.2012. Din cuprinsul deciziei rezultă că pensia de retragere definitivă din profesie CAA a avut în vedere că recurenta reclamantă are un stagiu în avocatură de 11 ani 10 luni și 16 zile în afara perioadei care i-a fost luată în calcul la stabilirea pensiei de magistrat. Consiliul CAA nu a luat în calcul perioada în care recurenta reclamantă a frecventat cursurile facultății de drept pentru următoarele considerente.
A începând cu data 1.04.2008 pensia pentru limită de vârstă a recurentei reclamante acordată de către C. Județeană de Pensii Sibiu a fost actualizată valorificându-i și perioada studiilor universitare, situație atestată de decizia nr._/10.12.2012 la poziția „stagiu de cotizare realizat". În acest context este evident că perioada cât contestatoarea a frecventat cursurile Facultății de D. nu putea fi valorificată în sistemul CAA pentru că ar fi urmat că începând cu 1.08.2012 perioada Studiilor Universitare să fie valorificată în două sisteme, sistemul public de pensii și sistemul CAA. În această situație se săvârșea o fraudă la lege.
Din adresa nr. 69/8.08.2012 a Filialei Sibiu a CAA reiese că în dosarul recurentei reclamante privind pensia de retragere definitivă din profesie întocmit pe baza actelor depuse de recurenta reclamantă nu s~a depus și o cerere de stabilirea pensiei de retragere definitivă din profesia de avocat prin luarea în calcul a perioadei în care a frecventat Cursurile Facultății de D. din cadrul Universității B. Bolyai
Cluj. Valorificarea perioadei în care aceasta a frecventat cursurile
Facultății de D. nu putea fi luată în calcul în sistemul CAA
pentru că în dosarul de pensionare întocmit de Filială Sibiu a CAA
nu s-a depus cererea recurentei reclamante în acest sens însoțită de dovadă cât
a urmat cursurile Facultății de D.. Anexează copie de pe adresa
nr. 69/8.08.2012 a Filialei Sibiu a CAA prin care a fost înaintat
dosarul de pensie al acesteia care confirmă faptul că nu s_a depus
la CAA adeverința eliberată de Facultatea de D. și nici cererea
recurentei reclamante prin care să solicite valorificarea stagiului asimilat în
sistemul CAA. Așa dar decizia nr. 230/2.10.2012 emisă de CAA a
stabilit pensia în strictă conformitate cu legea în bază
Actelor prezentate CAA și cererilor recurentei reclamante.
Decizia nr. 230/2.01.2012 emisă de CAA nu a fost revizuită
sau anulată la cererea recurentei reclamante potrivit art. 90 alin. 3 Statutul
CAA și nici nu a fost contestată la instanțele judecătorești în
Termen de 45 de zile de la comunicare.
De aceea decizia nr.230/2.10.2012 potrivit art. 92 Statutul CAA a rămas definitivă și nu mai putea fi supusă controlului judecătoresc.
Față de cele de mai sus în mod greșit fără temei legal
Tribunalul București a dispus anularea deciziei emisă de CAA la
2.10.2012.
Cu privire la legalitatea deciziei nr, 130/2014 emisă de CAA
La data de 7.11.2013 recurenta reclamantă a cerut revizuirea pensiei din
sistemul public de pensii și cu acea ocazie a solicitat să nu-i mai
fie valorificată pensia studiilor universitare în sistemul public de
A. sociale.
Depune copie de pe decizia_ din 11.11.2013 emisă de C. Județeană de Pensii Sibiu prin care i-a fost revizuită pensia de asigurări sociale a recurentei reclamante, din cuprinsul căreia reiese că începând cu data de 1.12.2013 drepturile de pensie ale acesteia în sistemul public s-au stabilit fără a se mai lua în
calcul stagiul asimilat de 4 ani 7 luni și 6 zile.
La 23.04.2014 aceasta a depus o cerere din care
reiese că a solicitat CAA să-i fie recalculată pensia de retragere
definitivă din profesie, prin valorificarea perioadei de 4 ani 7 luni
Și 6 zile în care a frecventat cursurile Facultății de D..
Cererea recurentei reclamante a fost aprobată de Consiliul CAA prin decizia nr. 130/5.05.2014, recalculându-i-se pensia de retragere definitivă din profesie începând cu 1.05.2014.
Tribunalul București în mod greșit a anulat decizia nr.130/15.05.2014 primind opinia recurentei reclamante și hotărând recalcularea pensiei acesteia începând cu 1.08.2012 prin luarea în calcul a stagiului asimilat.
Fără temei legal prima instanță a admis acțiunea reclamantului având în vedere că din raportul de expertiză rezultă că adeverința privind studiile universitare a fost depusă la 18.07.2012 și n-a fost valorificată în determinarea cuantumului pensiei în celelalte sisteme de asigurări. Raționamentul instanței este greșit în raport de probele existente în dosar, iar sentința Tribunalului București urmează a fi schimbată pentru următoarele argumente:
În primul rând odată cu înaintarea dosarului de pensionare de către Filiala Sibiu a CAA din 2012 nu a fost trimisă CAA dovadă privind perioada studiilor universitare și cererea recurentei reclamante de a-i fi valorificată perioada asimilată așa încât la calcularea pensiei în august 2012 această perioadă nu putea fi valorificată în sistemul CAA.
Este o certitudine că în august 2012 perioada asimilată era valorificată în sistemul public de pensii încă din 1.04.2008 așa cum rezultă prin decizia nr._/10.12.2010 emisă de C. de Pensii Sibiu. De aceea opinia instanței sprijinită pe raportul de expertiză este greșită.
În conf. cu prev. Art. 70 alin.6 și art. 43 alin.6 Statutul CAA perioadele asimilate se iau în calcul opțional numai în unul dintre sistemele de asigurări sociale. Ori câtă vreme contestatoarei i se luase în calcul perioada studiilor universitare în sistemul public de pensii, aceasta nu putea opta ca acea perioadă să fie valorificată în calași timp în sistemul CAA.
Atâta timp cât la 11.11.2013 C. Județeană de Pensii Sibiu a revizuit decizia de pensionarea contestatoarei în sistemul public, valorificarea perioadei asimilate de a interveni în sistemul CAA numai după 1.12.2013 și numai la cererea recurentei reclamante însoțită de dovadă privind perioada studiilor universitare. O asemenea cerere a fost înregistrată numai în luna aprilie 2014.
Față de cele de mai sus este cert că decizia 130/2014 emisă de CAA este legală și temeinică și de aceea trebuie păstrată.
Pentru considerentele enunțate solicită să fie admis recursul declarat de CAA să schimbați în tot sentința atacată și respingeți contestația recurentei reclamante.
În motivarea recursului, recurenta reclamantă a solicitat admiterea recursului, pentru următoarele motive:
În fapt, a contestat decizia de pensionare pentru retragere definitivă din profesie nr. 230 din 2.10.2012, solicitând adăugarea perioadei de studii universitare la zi la stagiul de cotizare și vechime în profesie după pensionarea din magistratură, calcularea punctajului corect și cuantumului corect al pensiei și emiterea unei noi decizii corecte, care să cuprindă datele corecte privind vechimea, decizia de pensionare pentru limită de vârstă, punctajul și cuantumul pensiei.
În cursul judecării contestației a fost emisă decizia nr. 130 din 5.05.2014 prin care s-a admis cererea de recalculare a pensiei pentru retragere definitivă din profesie prin valorificarea perioadei de studii universitare la zi și s-a stabilit un nou cuantum al pensiei cu începere de la 1.04.2014.
A contestat și această decizie întrucât cuprindea o eroare privind data deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, precum și date eronate cu privire la vârsta la data pensionării (respectiv de 74 ani și 3 luni, nu de 75 ani și 11 luni), stagiul de cotizare (respectiv 0 la stagiul de cotizare în profesia de avocat după pensionare). Totodată punctajul nu a fost corect stabilit și nici cuantumul pensiei nu era corect.
De asemenea, data de la care trebuia acordată pensia corectă este 1.08.2012, nu 1.04.2014.
Consideră că tribunalul trebuia să oblige recurenta pârâtă să cuprindă în noua decizie mențiunile corecte mai sus arătate privitoare la data deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, la vârsta la data pensionării și stagiul de cotizare întrucât a admis contestația mea și cu privire la aceste aspecte.
Consideră că din eroare tribunalul nu a omologat Raportul de expertiză completat cu Răspunsul la obiecțiunile ce mi-au fost încuviințate de instanță la termenul din 2.12.2014.
Astfel, tribunalul a reținut în mod greșit vechimea stabilită în Raportul de expertiză inițial de 4 ani 7 luni și 6 zile stagiu asimilat, cu excluderea perioadelor 21.07._67 și 3.08.1970 - 2.09.1970, în care a lucrat în timpul vacanțelor, considerând că în aceste perioade a realizat stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.
A arătat însă că nu beneficiază deloc de pensie din sistemul public de pensii, ci numai de pensia de magistrat, pentru care nu s-au valorificat nici perioada studiilor și nici perioadele de contribuție la sistemul public de pensii, astfel că instanța i-a încuviințat obiecțiunea formulată la Raportul de expertiză la termenul din 2.12.2014, solicitând expertei C. M. să răspundă la obiecțiuni.
În Răspunsul la obiecțiuni s-a stabilit vechimea corectă ce trebuie luată în calcul la stabilirea drepturilor de pensie pentru retragere definitivă din profesie de 4 ani și 10 luni stagiu asimilat și de 16 ani 8 luni și 16 zile vechimea totală.
Întrucât pentru termenul din 2.12.2014 a depus alături de obiecțiunea formulată la Raportul de expertiză și concluzii scrise pentru cazul în care instanța ar fi respins obiecțiunea formulată de mine, tribunalul s-a raportat din eroare la aceste concluzii și a preluat atât punctajul mediu anual de 0,_ puncte, cât și diferența de plată de 1043 lei, menționate în varianta 1 a Raportului de expertiză inițial la obiectivele 2 și 3.
Însă după depunerea de către experta C. M. a Răspunsului la obiecțiuni, nici recurenta reclamantă și nici recurenta pârâtă nu au mai formulat vreo obiecțiune suplimentară și nici nu au solicitat încuviințarea unei contraexpertize.
Având în vedere că a fost admisă contestația astfel cum a fost formulată, iar instanța nu a motivat de ce nu ar fi luat în considerare răspunsul la obiecțiuni formulat de expert, consideră că numai din eroare tribunalul s-a raportat la rezultatele Raportului de expertiză inițial.
Solicită deci admiterea recursului, schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul omologării Raportului de expertiză contabilă completat cu Răspunsul la obiecțiuni și obligarea intimatei să emită o decizie prin care, începând cu data de 1.08.2012, să stabilească drepturile mele de pensie pe baza unui punctaj mediu anual de 0,_ puncte și o vechime de 16 ani 8 luni și 16 zile, din care 4 ani și 10 luni stagiu asimilat și 11 ani 10 luni și 16 zile stagiu realizat că avocat.
Totodată urmează să fie obligată recurenta pârâtă să-i plătească pentru perioada 1.08.2012 - 1.11.2014 suma de 1214 lei cu titlu de diferență de pensie precum și diferențele ce vor rezulta dintre pensia cuvenită și pensia plătită începând cu 1.11.2014 și până la data plății efective.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate, cât și a dispozițiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată următoarele:
În mod greșit prima instanță a anulat deciziile contestate și a dispus emiterea unei noi decizii prin care, incepand cu data de 01.08.2012, sa stabileasca drepturile de pensie ale contestatoarei cu valorificarea celor 4 ani, 7 luni si 6 zile de stagiu asimilat, dar și plata diferentelor de pensie pentru perioada 01.08.2012 – 01.11.2014, criticile recurentei-pârâte fiind întemeiate, în cauză fiind incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În fapt, la data deschiderii dreptului de pensie pentru retragerea definitivă din profesia de avocat, respectiv 01.08.2012, intimata-reclamantă beneficia și de o pensie de serviciu în sistemul public de pensii, așa cum rezultă din deciziile emise în dosarul de pensionare nr._, atașate la fond. Până la data de 11.11.2013, în cadrul pensiei de asigurări sociale a fost valorificat și stagiul asimilat de 4 ani, 7 luni si 6 zile, atestat de adeverința nr.411 din data de 29.06.2012, emisă de Universitatea B.-Bolyai, respectiv perioada în care reclamanta a frecventat cursurile de zi ale Facultății de D., în perioada octombrie 1966-iunie 1971, promovând examenul de diplomă în sesiunea iunie 1971.
Acesta este motivul pentru care recurenta-pârâtă nu a valorificat respectivul stagiu asimilat la data acordării pensiei de la C. de A. a Avocaților, deoarece ar fi însemnat o dublă valorificare a respectivului stagiu de cotizare. Chiar dacă la cererea de pensionare nr.56 din data de 18.07.2012, reclamanta a anexat adeverința nr.411 din data de 29.06.2012, emisă de Universitatea B.-Bolyai și a optat pentru asimilarea cursurilor la zi ale învățământului universitar, apelanta intimată nu putea valorifica acest stagiu asimilat, deoarece acesta era deja valorificat în cadrul pensiei din sistemul de asigurări sociale de stat de care intimata beneficia. Acesta a fost și motivul invocat în referatul olograf făcut pe cererea de pensionare depusă în copie la dosar.
Trebuie reținut că stagiul asimilat a fost valorificat în cadrul pensiei din sistemul public până la data de 11.11.2013, când, la cererea intimatei-reclamante, pensia din acest sistem a fost recalculată, fiind înlăturat stagiu asimilat, urmând ca acesta să fie luat în considerare în sistemul neintegrat.
Or în aceste condiții, reținând că la data emiterii deciziei nr.230/02.10.2012, stagiul asimilat era deja valorificat în sistemul public, apelanta-pârâtă nu putea să îl ia în considerare și în calculul pensiei de avocat, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 13 alin.3 din OUG nr.221/2000, prevedere reținută de chiar instanța fondului, perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, care constituie stagiu de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât și în sistemul de pensii al avocaților, se iau în calcul, opțional, în unul dintre sisteme. Sunt aplicabile și dispozițiile art.79 alin.6 din Statutul Casei de A. a Avocaților, potrivit cărora stagiile de cotizare recunoscute ca perioade de contribuție și în alte sisteme de pensii și asigurări sociale se au în vedere la stabilirea pensiei numai în unul dintre sisteme.
Deci, sub aspectul valorificării stagiului asimilat, decizia nr.230/02.10.2012 era legal emisă, deoarece din deciziile de pensionare din sistemul public, anterioare datei de 11.11.2013, depuse la dosar, rezultă cu certitudine că acesta fusese luat în calcul în acest sistem. Ca urmare a recalculării la cererea intimatei-reclamante a pensiei din sistemul public prin decizia nr._/11.11.2013, stagiul asimilat nu a mai fost luat în calculul acestei pensii, motiv pentru care prin decizia nr. 130/05.05.2014, recurenta-pârâtă C. de A. a Avocaților a valorificat perioada studiilor universitare în cadrul pensiei de avocat. Această decizie a fost emisă chiar la cererea reclamantei, care la data de 4.03.2014 a solicitat recalcularea pensiei de avocat ca urmare a faptului că prin decizia nr._/11.11.2013 emisă de C. Județeană de Pensii Sibiu, stagiul asimilat a fost înlăturat din calcul drepturilor stabilite în sistemul public.
Așa cum rezultă din decizia nr. 130/05.05.2014, aspect ce a făcut obiectul contestației, drepturile recalculate au fost acordate începând cu data de 1.04.2014. Intimata-reclamantă a solicitat acordarea acestora începând cu data de 01.08.2012, dar, așa cum am arătat, în mod corect prin decizia nr.230/02.10.2012, cea care a stabilit drepturi de la data de 1.08.2012, stagiul asimilat nu a fost valorificat.
Referitor la data de la care trebuiau acordate drepturile în urma recalculării, în speță este aplicabil art.50 punct 5 din Statutul Casei de A. a Avocaților, potrivit căruia pensia de retragere definitivă din profesie nu se poate recalcula decât pentru stagiile de cotizare nevalorificate la data deschiderii dreptului de retragere definitivă și realizate anterior deschiderii dreptului de pensie de retragere definitivă. Drepturile recalculate se acordă potrivit art.85 punct 2 din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea împreună cu toate actele necesare. În aceste condiții, Curtea constată că în mod corect prin decizia nr. 130/05.05.2014, drepturile recalculate ca urmare a valorificării stagiului asimilat s-au acordat începând cu data de 1.04.2014, cererea de recalculare fiind formulată la data de 4.03.2014.
În consecință, având în vedere că în mod corect stagiul asimilat a fost valorificat prin decizia nr. 130/05.05.2014 începând cu data de 1.04.2014, intimata reclamantă nu avea dreptul nici la diferențe rezultate din recalculare pentru perioada cuprinsă între 01.08.2012 și 01.11.2014, așa cum a stabilit prima instanță, diferențele fiind acordate în baza unui raport de expertiză care valorificase stagiu asimilat din 2012. Dar, prima instanță trebuia să coroboreze toate probele administrate în cauză și să stabilească situația de fapt prin raportare la dispozițiile legale aplicabile, cenzurând concluziile expertului sub aspectul datei de la care trebuia valorificat stagiul asimilat, așa cum am arătat, cele două decizii contestate fiind legale și temeinice din prisma criticilor formulate.
Nu pot fi reținute susținerile intimatei-reclamante în sensul că, în condițiile în care beneficiază de pensie de serviciu ca fost magistrat, nu i-a fost valorificat stagiul asimilat în cadrul pensiei din sistemul public. Din deciziile de pensionare anterioare datei de 11.11.2013, rezultă cu certitudine că stagiul asimilat reprezentat de perioada în care a urmat cursurile facultății a fost valorificat. În plus, aceste apărări nu pot fi reținute și pentru că, deși intimata-reclamantă a devenit beneficiara unei pensii de serviciu, în calitate de fost magistrat, la emiterea deciziilor respective a fost calculată și pensia de asigurări sociale, existând rubrică distinctă în acest sens. Astfel, potrivit deciziei nr._/10.12.2010(fila 9 dosar), din totalul drepturilor stabilite cu titlu de pensie de serviciu de 8712 lei, suma de 1094 lei reprezintă pensie de asigurări sociale, diferența fiind suportată de la bugetul de stat. Or, partea din drepturi care reprezenta pensia de asigurări sociale trebuia stabilită prin calcularea punctajului mediu anual, potrivit legii, în funcție de toate stagiile de cotizare, în stagiul de cotizare realizat de 41 ani, 6 luni și 22 zile intrând și stagiul asimilat de 4 ani, 7 luni și 6 zile. Acesta a fost înlăturat abia ca urmare a deciziei nr._/11.11.2013 emisă de C. Județeană de Pensii Sibiu, aspect ce a permis recalcularea pensiei de avocat cu valorificarea acestuia.
În aceste condiții, recursul formulat de C. de A. a Avocaților din România este fondat, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea urmând să dispună modificarea sentinței în sensul respingerii în tot a contestației formulate.
În ceea ce privește recursul formulat de recurenta-reclamantă, Curtea constată că toate criticile acesteia sunt nefondate.
Referitor la vârsta reținută în cadrul deciziei nr. 130/05.05.2014, Curtea constată că în decizie s-a consemnat vârsta de 75 ani și 11 luni la data formulării cererii de recalculare, aspect ce nu influențează calculul drepturilor de pensie. Prin această decizie s-au calculat drepturile de pensie de avocat prin valorificarea stagiului asimilat, fără a fi înlăturat din calcul acestora stagiul în profesia de avocat.
Critica referitoare la la data acordării drepturilor nu va mai fi analizată, Curtea dezvoltând acest aspect în recursul pârâtei, în mod corect acestea acordându-se începând cu data de 1.04.2014.
În ceea ce privește omologarea răspunsului la obiecțiuni și la valorificarea stagiilor de cotizare realizate în sistemul public de pensii în perioadele 21.07._67 și 3.08.1970 - 2.09.1970, în care recurenta a lucrat în timpul vacanțelor,criticile recurentei sunt nefondate.
Tribunalul a motivat corect de ce a respins pretențiile reclamantei sub acest aspect, nefiind vorba de o eroare, așa cum susține recurenta, nefiind fondate nici susținerile acesteia referitoare la nemotivare. Faptul că au fost încuviințate obiecțiunile la expertiză nu înseamnă că instanța era ținută de răspunsul dat de expert, deoarece această probă trebuia analizată prin prisma situației de fapt așa cum rezultă din ansamblul dovezilor administrate în cauză, expertiza neavând valoare probatorie superioară, dar și prin raportare la dispozițiile legale incidente. În fapt, așa cu rezultă din actele de la dosar, respectiv din mențiunile carnetului de muncă, pensii în perioadele 21.07._67 și 3.08.1970 - 2.09.1970, recurenta a avut raporturi juridice de muncă, acestea reprezentând stagii de cotizare în sistemul public, nu în sistemul neintegrat al Casei de A. a Avocaților. În aceste condiții, pretenția recurentei de valorificare a acestor perioade în sistemul neintegrat este neîntemeiată, deoarece potrivit art.5 lit.n din Statutul Casei de A. a Avocaților, reprezintă stagiu de cotizare perioada de timp pentru care s-au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul de pensii al avocaților. Dispoziții asemănătoare există și în art.8, potrivit căruia constituie stagiu de cotizare perioadele în care avocatul și-a plătit contribuțiile legale de asigurări sociale la sistemul propriu de pensii și asigurări sociale pentru avocați.
Or, pentru perioadele 21.07._67 și 3.08.1970 - 2.09.1970, pentru veniturile realizate de recurentă nu s-au contribuțiile legale de asigurări sociale la sistemul propriu de pensii și asigurări sociale pentru avocați, ci în sistemul public, motiv pentru care acestea pot fi valorificate decât în cadrul pensiei stabilite în sistemul public, ca pensie de asigurări sociale, parte din pensia de serviciu. Recurenta solicită valorificarea acestor perioade în cadrul pensiei de avocat, dar acestea nu reprezintă potrivit dispozițiilor amintite stagiu de cotizare în acest sistem. Faptul că a contribuit la sistemul public în perioadele de vacanță din timpul studiilor universitare care constituie stagiu asimilat și în sistemul de asigurări al avocaților nu determină o altă concluzie. Sub acest aspect nu pot fi reținute susținerile apărătorului recurentei din cadrul dezbaterilor prin care s-a solicitat să se ia în considerare acest stagiu, ca perioadă de studiu, având în vedere că reclamanta nu primește nicio pensie din sistemul public de pensii. Perioadele 21.07._67 și 3.08.1970 - 2.09.1970 nu reprezintă stagiu asimilat chiar dacă au fost efectuate în perioada studiilor, deoarece, potrivit art.49 alin.3 din Legea nr.263/2010, persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de perioadele asimilate dacă în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare în condițiile prezentei legi. Or, potrivit acestei legi, reprezintă stagiu de cotizare în sistemul public perioada respectivă, deoarece recurenta a avut raporturi juridice de muncă, aceasta putând fi valorificată doar în sistemul public. Referitor la alegațiile recurentei privind faptul că nu are stabilită o pensie în sistemul public, Curtea nu va mai relua considerentele anterioare referitoare la stabilirea, în cadrul pensiei de serviciu, a cuantumului pensiei de asigurări sociale, aspect ce rezultă din deciziile Casei Județene de Pensii Sibiu.
Față de toate aceste considerente de fapt și de drept, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă C. de A. a Avocaților din România, va modifica în parte sentința civilă recurată în sensul că va respinge în tot acțiunea formulată în contradictoriu cu această pârâtă, ca neîntemeiată și va menține soluția pronunțată pe excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. de Asigurari a Avocatilor Filiala Sibiu. Totodată, va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-reclamantă V. D., împotriva aceleiași sentințe.
În temiul art.272 Cod procedură civilă, având în vedere soluția pronunțată, culpa procesuală aparținând intimatei-reclamante, Curtea va respinge pretențiile acesteia având ca obiect plata cheltuielilor de judecată la fond și în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă C. de A. a Avocaților din România, împotriva sentinței civile nr.2772/24.03.2015, pronunțate de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și A. sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu recurenta-reclamantă V. D. și cu intimata-pârâtă C. de A. a Avocaților - Filiala Sibiu.
Modifică în parte sentința civilă recurată, în sensul că:
Respinge, în tot acțiunea, ca neîntemeiată.
Menține soluția pronunțată pe excepția lipsei calității procesuale pasive.
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-reclamantă V. D., împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03 septembrie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. C. S. G. I. A. I. C.
Grefier,
M. Colindeață
Red.M.C.
Tehnored. M.C./D.M.
2 ex./16.09.2015
Jud.fond: E. T. I.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 1210/2015.... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 2891/2015.... → |
|---|
