Obligaţie de a face. Decizia nr. 2087/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2087/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-06-2015 în dosarul nr. 23769/3/2013
Dosar nr._ (855/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.2087
Ședința publică din data de 04 iunie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – L. C. DOBRANIȘTE
JUDECĂTOR - E. L. U.
GREFIER - F. V.
Pe rol soluționarea cererii de apel formulată de apelanta-reclamantă S. I. împotriva sentinței civile nr. 8878 din data de 29 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât I. DE C.-DEZVOLTARE PENTRU PROTECȚIA PLANTELOR, în cauza având ca obiect – drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta-reclamantă S. I., personal, intimatul-pârât I. de C. - Dezvoltare Pentru Protecția Plantelor, prin avocat D. C., cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr._/04.03.2015, atașată la fila 30 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat,
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de apel.
Apelanta-reclamantă S. I. depune la dosar note scrise și solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat.
Avocatul intimatului-pârât I. de C. - Dezvoltare Pentru Protecția Plantelor solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței apelate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Curtea reține pricina în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 8878 din data de 29 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea prin care reclamanta S. I. a solicitat obligarea pârâtului I. DE C.-DEZVOLTARE PENTRU PROTECȚIA PLANTELOR la plata drepturilor salariale neachitate pentru perioada ianuarie-februarie 2011, precum și la plata unor daune morale în cuantum de 10.000 lei, plus dobânda legală.
Reclamanta a declarat apel, criticând sentința suscitată sub următoarele aspecte, în esență:
Nu este mulțumită de hotărâre deoarece i s-a respins cererea adresată instanței pentru plata celor 2 luni lucrate ianuarie și februarie 2011.
Este adevărat că pe coperta condicii de prezență cifra 0 a fost modificată cu cifra 1, dar nu de reclamantă. Dacă se va privi mai cu atenție pe filele unde iscălesc salariații se va vedea că sunt trecute ziua, luna și anul 2011.
Chiar dacă a acceptat propunerea directorului de a fi plătită de 2 firme câte 2 luni septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie 2010, pentru ca institutul să-și recupereze niște datorii, nu a părăsit institutul, a lucrat în continuare aici.
La 1 ianuarie 2011, a adus înapoi carnetul de muncă la institut, l-a depus la compartimentul retribuția muncii și a anunțat că de acum va fi plătită de institut; s-a trezit că nu a fost plătită pe lunile ianuarie și februarie 2011, deoarece persoana care întocmea statele de plată a omis să o treacă la plată, spunând în fața directorului că va fi plătită în continuare încă 2 luni după încetarea activității sale.
La 1 aprilie 2013 când a încetat activitatea a solicitat în scris să fie retribuită încă 2 luni așa cum s-a stabilit. Directorul institutului a aprobat cererea și a trimis-o spre rezolvare doamnei avocat D. C., care nu a mai dat curs, deoarece pe 13 aprilie 2013 domnul director H. I. a încetat din viață (xerox cererea).
Când s-a interesat de cerere, avocata a spus că nu o mai interesează, să se ducă să-i ceară dânsului acolo.
Toți colegii pe care i-a rugat să vină să depună mărturie că a fost prezentă la serviciu în lunile ianuarie și februarie 2011, nu pot veni de frica directoarei că le desface contractul de muncă, actuala directoare fiind doamna C. F. nr.1 în condică.
Nu a fost singura persoană care a lucrat așa cum a spus, în situația ei au mai fost încă 7 persoane (xerox lista).
Prin întâmpinarea formulată de către intimatul-pârât s-a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Nu s-au administrat noi dovezi în cauză.
Curtea, văzând prevederile art. 480 alineatul 1 Cod Procedură Civilă și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice relevante, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge apelul ca nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Criticile exprimate în motivarea apelului nu pot fi primite, Tribunalul procedând în mod corect atunci când a respins acțiunea cu care a fost sesizat, acțiune prin care apelanta-reclamantă a solicitat obligarea intimatului-pârât la plata drepturilor salariale neachitate pentru perioada ianuarie-februarie 2011, precum și la plata unor daune morale în cuantum de 10.000 lei, plus dobânda legală.
Așa cum rezultă din analiza materialului probator administrat pe parcursul judecății în fond (înscrisuri) și după cum în mod just a reținut și prima instanță, în intervalul ianuarie-februarie 2011, părțile în proces nu s-au aflat în raporturi juridice de muncă, neexistând vreun contract individual de muncă valabil perfectat între acestea.
Or, în lipsa încheierii unui asemenea act juridic, nu se poate vorbi despre dreptul autoarei acțiunii de a fi salarizată (art. 39 alin. 1 lit. a din Codul Muncii) și nici despre obligația angajatorului – intimatul-pârât – de a acorda toate drepturile ce decurg din lege, contractul colectiv sau individual de muncă (art. 40 alin. 2 lit. c din Codul Muncii).
Ca atare, nu se poate pune problema plății drepturilor salariale pretinse de apelanta-pârâtă, neexistând temeiul necesar realizării unui asemenea deziderat, respectiv contractul individual de muncă.
În raport de cele ce preced, cererea de apel apare ca nefondată și va fi respinsă ca atare.
În baza art. 482 Cod Procedură Civilă, Curtea va face aplicarea corespunzătoare în cauză a dispozițiilor art. 453 din același cod și va obliga apelanta la 750 lei cheltuieli de judecată către intimat, sumă reprezentând onorariul achitat apărătorului ales în faza apelului și dovedită cu chitanța de la fila 29 dosar C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta-reclamanta S. I., domiciliată în București, .. 1, ., ., sector 2, CNP_, împotriva sentinței civile nr.8878 din data de 29 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât I. DE C.-DEZVOLTARE PENTRU PROTECȚIA PLANTELOR, cu sediul în București, . la B. nr. 8, sector 1.
Obligă apelanta la 750 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.06.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
L. C. Dobraniște E. L. U.
GREFIER
F. V.
Red.: C.D./Dact.: A.C./4ex./15.06.2015
Jud. fond: D. E. B.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 433/2015. Curtea de Apel... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
