Obligaţie de a face. Decizia nr. 1624/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1624/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 15242/3/2012*
ROMÂNIA
DOSAR NR._ (2481/2015)
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1624
Ședința publică de la 18.06.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE- S. G. I.
JUDECĂTOR - M. C.
JUDECĂTOR - A. D. T.
GREFIER - E. D. C.
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de recurenta-pârâtă C. NAȚIONALĂ DE P. PUBLICE și recurenta-reclamantă M. M. împotriva sentinței civile nr.2668/23.03.2015, pronunțate de Tribunalul București-Secția a VIII-a Conflicte de muncă și Asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, G. R. și S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-reclamantă personal, lipsă fiind recurenta-pârâtă și intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Președintele completului procedează la verificarea identității recurentei-reclamante, care prezintă CI, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Recurenta-reclamantă declară că nu are alte cereri de formulat, care să conducă la amânarea dezbaterilor.
Curtea invocă, din oficiu, excepția lipsei de interes în declararea recursului de C. Națională de P. Publice și acordă cuvântul asupra excepției și asupra cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă.
Recurenta-reclamantă arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției de interes a declarării recursului de C. Națională de P. Publice.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și admiterea acțiunii.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției lipsei de interes a recursului formulat de recurenta C. Națională de P. Publice și asupra cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2668 din data de 23.03.2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea precizată privind pe reclamanta M. M., în contradictoriu cu intimații C. NAȚIONALĂ DE P. ȘI ALTE DREPTURI SOCIALE, S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, G. R. și C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI; a fost obligată pârâta C.P.M.B. la plata către reclamanta a dobânzilor legale pentru sumele reținute cu titlu de CASS pentru primii 740 lei din pensie, calculate de la data fiecărei rețineri lunare din intervalul ianuarie 2011-aprilie 2012, până la data fiecărei restituiri lunare din intervalul iunie 2012- septembrie 2013; s-a respins cererea de restituire a CASS, actualizat, pentru luna mai 2012.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
În perioada ianuarie 2011-mai 2012, reclamanta a avut dreptul la o pensie brută de 1.832 lei.
În perioada ianuarie 2011-aprilie 2012, parata C. de P. a Municipiului București a reținut lunar o contribuție de asigurări sociale de sănătate de 101 lei, reprezentând 5,5% aplicată asupra întregii pensii brute de 1.832 lei, în loc ca aceasta să fie aplicată numai asupra părții din pensie care depășea suma de 740 lei, așa cum rezultă din interpretarea corectă a prevederilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006.
Ca atare, în perioada de mai sus, pârâta a reținut nelegal un CASS de 101 lei, în loc de 60 lei cum era corect, producând reclamantei un prejudiciu lunar de câte 41 lei.
În luna mai 2012 pârâta a reținut o contribuție de asigurări sociale de sănătate de numai 60 lei, reprezentând 5,5% aplicată asupra părții din pensie care depășea 740 lei (1832-740=1092 lei x 5,5%=60 lei) și nu asupra întregii pensii brute de 1.832 lei cum în mod eronat susține reclamantă (f.10 verso).
Ca atare, în ceea ce privește luna mai 2012, parata a calculat corect contribuția de asigurări sociale, astfel încât reclamanta nu a suferit niciun prejudiciu în această lună, cererea sa de restituire a CASS-ului reținut excedentar și a dobânzii aferente a fost respinsă.
În ceea ce privește CASS-ul de 41 lei reținut lunar suplimentar în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012, acesta a fost restituit de pârâtă, în baza OUG nr.17/2012, în perioada iunie 2012-septembrie 2013.
Astfel, din desfășurătorul depus de pârâta la ultimul termen de judecată se observă că în perioada iunie 2012-septembrie 2013, pârâta a restituit reclamantei câte 41 lei/lunar.
S-a constatat însă ca OUG nr.17/2012 nu a prevăzut și actualizarea sumelor ce urmau a fi restituite, fie cu indicele de inflație, fie cu dobânda legală, astfel încât pârâta s-a rezumat la a restitui doar debitul principal de 41 lei/lună.
Cu toate acestea, nu se poate face abstracție de faptul că reclamanta a fost lipsită nelegal de către 41 lei/lună în intervalul dintre dată fiecărei rețineri lunare și data fiecărei restituiri lunare a sumei, această lipsă reprezentând un prejudiciu efectiv.
După cum s-a reținut în decizia nr.2/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul unui recurs în interesul legii, în aceste condiții sunt incidente dispozițiile invocate ale art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv ale art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza întâi și art. 1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009 (dat fiind că perioada în discuție intra sub incidența ambelor coduri), care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării de către debitor a obligației, conform căruia prejudiciul cuprinde atât pierderea efectiv suferită de creditor (damnum emergens), cât și beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans). Potrivit acelorași dispoziții, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
Ca atare, pentru restituirea cu întârziere a CASS-ului reținut nelegal, reclamanta are dreptul la daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale, calculate de la data fiecărei rețineri lunare din intervalul ianuarie 2011-aprilie 2012, până la data fiecărei restituiri din intervalul iunie 2012-septembrie 2013.
Față de cele de mai sus, instanța a admis acțiunea precizată, numai în parte.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal și motivat, pârâta C. NAȚIONALĂ DE P. PUBLICE și reclamanta M. M., criticând soluția pentru nelegalitate.
Prin motivele de recurs formulate, întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.9, 3041 din Codul de procedură civilă, recurenta-pârâtă C. Națională de P. Publice a susținut că sentința civilă recurată este netemeinică și nelegală, că obligarea instituției pârâte la plata către reclamantă a dobânzilor legale pentru sumele reținute cu titlu de CASS pentru primii 740 lei din pensie, calculate de la data fiecărei rețineri lunare din intervalul ianuarie 2011 - aprilie 2012, până la data fiecărei rețineri lunare din intervalul iunie 2012 - septembrie 2013, potrivit H.G. nr. 118/2012, privind Statutul CNPP, lipsită de fundament legal și real.
Astfel, solicită admiterea recursului declarat de C. Națională de P. Publice împotriva sentinței atacate, ca fondat, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de P. Publice, modificarea în tot a sentința atacate formulată de reclamanta M. M., pentru următoarele motive:
Sentința Civilă nr.2668/23.03.2015 a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii - art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
În conformitate cu dispozițiile art.304 pct. 9 C.proc.civ.
„ART. 304 Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate:
...9. când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal orí a fost dată cu tncalcarea sau aplicarea greșită a legii;"
Referitor la motivul de recurs prevăzut de art.304 pct. 9 C.proc.civ., menționează că:
Hotărârea atacată este lipsită de temei legal atunci când din modul în care este redactată sentința nu se poate determina dacă legea a fost sau nu corect aplicată.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de P. Publice, solicită a se constata că instanța de fond, în mod greșit a respins această excepție.
Trebuie reținut faptul că, una din condițiile pentru care persoana fizică sau juridică să devină parte în procesul civil o constituie calitatea procesuală. Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
Sub acest aspect, se va avea în vedere faptul că, dispozițiile art. 259 alin. 2 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății erau în vigoare înainte de emiterea deciziilor nr.223 și nr.224 din 13.03.2012 ale Curții Constituționale.
Prin urmare, potrivit art.259 alin.2 din Legea nr.95/2006: „Contribuția datorată de pensionari ale căror venituri din pensii depășesc 740 lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei.”
Ulterior s-a constat faptul că, dispozițiile art.259 alin.2 din Legea nr.95/2006 sunt constituționale în sensul că, procentul de 5,5% se aplică numai veniturilor din pensie care depășesc 740 lei.
Potrivit art.2 alin.1 din O.U.G. nr. 17/2012 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate, se dispune: Restituirea sumelor prevăzute la art. 1 reținute de la data de 1 ianuarie 2011 până la data de 30 aprilie 2012, reprezentând diferența dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei și pensiile nete rezulte prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra părții din pensie care depășește nivelul de 740 lei, se face din oficiu, de către C. Națională de P. Publice, prin casele teritoriale de pensii, precum și de casele de pensii sectoriale și cele aparținând sistemelor proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii."
Raportat la dispozițiile legale sus menționate, se apreciază că raporturile juridice de natura celui dedus judecății incumbă obligații directe în sarcina caselor teritoriale de pensii, în speță C. de P. a Municipiului București - C. Locală de P. Sector 1, nu în sarcina Casei Naționale de P. Publice.
În conformitate cu dispozițiile art.1, art.2 și art. 7 din H.G. nr. 118/2012 privind statutul CNPP, C. Națională de P. Publice este o autoritate publică centrală a administrației de stat, cu atribuții de gestionare a sistemului de pensii la nivel național si nu individual.
Prin urmare cererile ce au ca obiect stabilirea, calcularea, recalcularea și restituirea drepturilor individuale de pensie ori derivate din acestea nu intră în atribuțiile Casei Naționale de P. Publice, ci ale casei teritoriale de la domiciliul reclamantei M. M., potrivit dispozițiilor art. 18 alin. 1 lit. e) și ț) din H.G. nr. 18/2012, coroborat cu art. 131 alin. 4 și art. 154 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Mai mult, deși în baza rolului activ al instanței conferită de dispozițiile art. 129 Cod de Procedură Civilă, instanța de fond nu a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a CNPP și necesitatea introducerii în cauză a Casei de P. a Municipiului București (CPMB) - C. Locală de P. Sector 1, reclamanta nu a înțeles să se judece în contradictoriu cu această instituție, deși CNPP prin întâmpinarea formulată a arătat că sumele au fost restituite și virate de CPMB.
Pentru aceste considerentele, solicită admiterea recursului formulat de instituția pârâtă și modificarea în tot a sentinței civile recurate, în sensul respingerii acțiunii ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin motivele de recurs formulate, întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.9, 3041 din Codul de procedură civilă, recurenta-reclamantă M. M. a susținut că prin sentința recurată nu a fost reparat integral prejudiciul suferit. Prin cererea introductivă a solicitat restituirea cotei de 5,5% actualizată cu dobânda medie bancară. Sumele de bani au fost restituite în perioada 06.2012 – 09.2013 în rate egale, fără dobândă.
Pentru restituirea cu întârziere a CASS-ului recurenta are dreptul la daune interese moratorii sub forma dobânzii legale calculate de la data fiecărei rețineri până la data soluționării definitive a litigiului. De către C., nu doar până la data ultimei restituiri.
Astfel, recurenta a solicitat obligarea la plata dobânzii până în 2015 și nu până la data ultimei restituiri, septembrie 2013.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Recursul declarat de recurenta - pârâtă CNPP este lipsit de interes.
Interesul, condiție a acțiunii civile, reprezintă folosul practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă, respectiv oricare din formele procedurale ce intră în componența acesteia, inclusiv recursul.
Interesul trebuie să fie născut și actul, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune, respectiv la forma procedurală de care înțelege a se folosi.
În cauză, Curtea notează că recurenta CNPP nu justifică interes în promovarea recursului.
Sub acest aspect, se reține că potrivit practicalei sentinței recurate, la termenul de la 23.03.2015 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentei pârâte CNPP.
Deși potrivit dispozitivului sentinței civile recurate acțiunea promovată în contradictoriu cu recurenta pârâtă CNPP nu a fost respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, precizându-se că este admisă în parte, obligația de plată a dobânzilor legale pentru sumele reținute cu titlu de CASS pentru primii 740 lei din pensie, calculate de la data fiecărei rețineri lunare din intervalul ianuarie 2011-aprilie 2012, până la data fiecărei restituiri lunare din intervalul iunie 2012- septembrie 2013 a fost stabilită numai în sarcina pârâtei C.P.M.B. În consecință, cât timp în sarcina recurentei nu a fost stabilită vreo obligație de plată, aceasta nu justifică interesul în promovarea recursului, nefiind dovedit prejudiciul pe care ar putea să îl suporte și pe care îl preîntâmpină prin exercitarea recursului.
Analizând mai departe recursul declarat de recurenta reclamantă M. M., Curtea îl constată nefundat.
Prin motivele de recurs recurenta reclamantă critică hotărârea primei instanțe sub aspectul momentului până la care a fost obligată pârâta intimată CPMB la plata dobânzii legale pentru sumele reținute cu titlu de CASS pentru primii 740 lei din pensie, susținând că aceasta trebuia acordată până la data soluționării litigiului, respectiv până în anul 2015.
Criticile recurentei nu pot fi reținute, în mod corect prima instanță stabilind că dobânda legală se cuvine acesteia de la data fiecărei rețineri lunare din intervalul ianuarie 2011-aprilie 2012, până la data fiecărei restituiri lunare din intervalul iunie 2012- septembrie 2013.
Astfel cum a stabilit și prima instanță, recurenta este îndreptățită la plata dobânzii legale penalizatoare (daune-interese moratorii) pentru acoperirea prejudiciului cauzat în cauză de către pârâtă, prin reținerea contribuției de asigurări sociale de sănătate, în perioada 01.2011 – aprilie 2012, la nivelul întregii pensiei și nu la nivelul pensiei ce depășea 740 lei.
Dobânda legală se cuvine însă, așa cum a reținut și prima instanță, numai până la data restituirii sumelor reținute nelegal de către intimata – pârâtă și nu până la momentul soluționării prezentului litigiu, așa cum pretinde recurenta reclamantă. Sumele respective au fost restituite recurentei iunie 2012 – septembrie 2013, cum de altfel recunoaște și recurenta.
În cazul dobânzii penalizatoare, care are caracter moratoriu (lucrum cessans), finalitatea este de a acoperi câștigul pe care creditorul l-ar fi obținut ca urmare a investirii banilor, dacă aceștia ar fi fost plătiți la scadență (fructele civile).
Potrivit celor reținute de prima instanță, în cauză este aplicabil principiul reparării integrale a prejudiciului, creditorul având dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării, acesta cuprinzând pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit.
Însă, dreptul creditorului la plata dobânzii legale aferente sumelor de care a fost lipsit se stinge în momentul în care acestea au fost plătite, nemaiputând fi vorba, de la acel moment, despre o prejudiciere a patrimoniului său, cât timp sumele datorate au intrat în posesia creditorului. În acest sens sunt și prevederile art.1535 C.civ., conform cărora în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege.
Pentru considerentele arătate, în baza art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca lipsit de interes, recursul formulat de recurenta-pârâtă C. NAȚIONALĂ DE P. PUBLICE și va respinge ca nefondat, recursul formulat de recurenta-reclamantă M. M..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta-pârâtă C. NAȚIONALĂ DE P. PUBLICE împotriva sentinței civile nr.2668/23.03.2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de muncă și Asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, G. R. și S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, ca lipsit de interes.
Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă M. M., împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.06.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
S. G. I. M. C. D. A. T.
GREFIER
E. D. C.
Red: D.A.T.
Tehnored.D.A.T./V.N.
2 ex./07.07.2015
Jud.fond: J. C.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 502/2015. Curtea de Apel... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 1980/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
