Obligaţie de a face. Decizia nr. 1392/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1392/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-04-2015 în dosarul nr. 12264/3/2014
Dosar nr._ (Număr în format vechi 8637/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI A. SOCIALE
DECIZIE Nr. 1392/2015
Ședința publică de la 27 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. A. C.
Judecător D. G. E.
Grefier I. R. M.
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de apelanta-reclamantă .. și de apelanta-pârâtă C. DE A. DE SĂNĂTATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr._ din data de 07.11.2014 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și A. Sociale, în dosarul nr._, cauza având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 20.04.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 alin.1 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea în cauză pentru data de 27.04.2015.
CURTEA,
Deliberând asupra cererilor de apel, constată următoarele:
Prin cererea de chemare in judecata înregistrata pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și A. Sociale, sub nr._, la 09.04.2014, reclamanta .. a solicitat, in contradictoriu cu parata C. de Asigurari de Sanatate a Municipiului București, pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna obligarea paratei la plata sumei de 393.578 lei reprezentand indemnizatiile de concediu medical platite catre salariati, actualizata cu indicele de inflatie și obligarea paratei la plata dobanzii legale pentru neindeplinirea la timp a obligatiei de plata stabilite de prevederile legale, dobanda calculata pana la data efectuarii platii.
Prin sentința civilă nr._/07.11.2014, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și A. Sociale a admis in parte actiunea restransa; a obligat parata la plata catre reclamant a sumei de 198.857 lei; a respins actiunea pentru rest.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamanta a respectat dispozitiile legale mentionate, depunand la C. de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti cererile de restituire insotite de certificatele de concediu medical aferente.
O situatie particulara a reprezinta totusi lunile decembrie 2011 si ianuarie 2012, pentru care reclamanta a formulat cererea de restituire la 21.06.2012, cu depasirea termenului de 90 zile prevazut de art. 40 din O.U.G. nr. 158/2005, astfel incat in mod corect parata a dispus invalidarea acestora, comunicand solutia reclamantei cu adresa nr. 21529T/12.07.2012.
Pentru toate celelalte cereri aferente perioadei in discutie insa tribunalul a reținut că acestea au fost formulate cu respectarea dispozitiilor legale, astfel incat nu exista nicio justificare pentru nerestituirea de catre parata a sumelor datorate, in termenul prevazut de lege.
Asa fiind, tribunalul a admis in parte actiunea restransa si, avand in vedere ca indemnizatiile aferente lunilor ianuarie 2012 si decembrie 2011 totalizeaza, potrivit declaratiilor reclamantei, suma de 18.470 lei, obligând parata la plata catre reclamanta a sumei de_ lei.
În termen legal, împotriva acestei sentințe au formulat cereri de apel ambele părți.
Prin cererea de apel formulată, apelanta C. de A. de Sănătate a Municipiului București solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței civile atacate și respingerea acțiunii intimatei, pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Așa cum reiese și din documentele existente la dosarul de fond al cauzei, .. a depus la C.A.S.M.B. cereri prin care a solicitat recuperarea din Fondul Național Unic de A. Sociale de Sănătate, a sumelor reprezentând concedii și indemnizații plătite angajaților, în total suma de 393.578 lei pentru perioada decembrie 2010 - decembrie 2012.
Astfel, modalitățile de recuperare a sumelor reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia in luna respectiva sunt prevăzute la art. 77 din Normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de A. de Sănătate nr._ cu modificările ulterioare, prin care se dispune ca: " (1) Sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație; (2) Pentru recuperarea sumelor reprezentând indemnizații achitate care depășesc obligația lunară de plată a contribuției pentru concedii și indemnizații, angajatorul depune la registratura casei de asigurări de sănătate solicitarea scrisă conform modelului prevăzut în anexa nr.12, la care se atașează Centralizatorul privind certificatele de concediu medical prevăzut în anexa nr. 18, precum și, după caz, dovada achitării contribuției pentru concedii și indemnizații, pentru perioada anterioară pentru care se solicită restituirea."
Dispozițiile art. 40 din O.U.G nr.158/2005 precum si cele ale art. 82 din Norma de aplicare a prevederilor acestei ordonanțe stabilesc termenul in care beneficiarul indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, inclusiv indemnizația de incapacitate temporara de munca, poate sa solicite aceste indemnizații astfel: ”Indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite. (2) Cuantumul indemnizațiilor solicitate potrivit alin. (1) se achită la nivelul cuvenit în perioada prevăzută în certificatul medical."
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2010: "Certificatele de concediu medical eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se depun la casele de asigurări de sănătate în termen de 90 de zile de la . prezentei ordonanțe de urgență."
Învederează apelanta că legiuitorul prin modificarea O.U.G. nr.158/2005 adusă de O.U.G. nr. 36/2010 respectiv art. II al acestui act normativ, instituie termenul de prescripție de 90 de zile și pentru ”Certificatele de concediu medical eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență",iar Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1027/29 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 33/15.01.2013, a hotărât că dispozițiile art. II din O.U.G. nr. 36/2010 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, referitoare la termenul de prescripție de 90 de zile, sunt constituționale.
Cât privește sumele pentru care reclamanta a depus lunar la CASMB declarațiile privind evidența obligațiilor de plată către bugetul Fondului Național Unic de A. Sociale de Sănătate, conform prevederilor actelor normative în domeniu, anterior menționate, CASMB are obligația verificării declarațiilor și a concediilor medicale depuse de angajator în vederea efectuării plății.
Întrucât la C. de A. de Sănătate a Municipiului București se depun lunar un număr foarte mare de asemenea tip de declarații însoțite de documentele aferente de la persoane fizice si juridice angajatoare, există întârzieri la verificarea și validarea datelor cuprinse în declarații.
Astfel, dispozițiile art.4 din Ordinul nr._ pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, se menționează: alin. (1) - ”Casele de asigurări de sănătate au obligația de a verifica și de a valida datele cuprinse în declarația prevăzută la art. 1 alin. (1)”.
Cu toate că reclamanta, în calitate de angajator, cunoștea termenul în care trebuia să depună solicitările pentru restituirea sumelor reprezentând indemnizații achitate care depășesc obligația lunară de plată a contribuției pentru concedii și indemnizații, nu și-a îndeplinit obligațiile și nu a respectat prevederile legale în vigoare, depunând parte din cereri în termen iar altă parte după expirarea termenului de 90 de zile.
Așadar, conform prevederilor sus menționate, compartimentul de specialitate din cadrul C. de A. de Sănătate a Municipiului București a verificat documentele depuse de către reclamantă, respectiv, declarațiile depuse de angajator precum și concediile medicale pentru recuperarea sumelor solicitate iar pentru cererile validate a efectuat plăți către reclamantă, în sumă de 46.181,00 lei prin ordinul de plată nr. 3415 din 29.05.2014 și suma de 130.070,00 lei prin ordinul de plată nr. 3426 din 29.05.2014.
Ca dovadă a bunei credințe a CASMB, ulterior plăților deja efectuate, pentru cererile validate, au mai fost făcute plăți în sumă de 16.248 lei prin ordinul de plată nr. 6065/29.09.2014, 9.935 lei prin ordinul de plată nr. 4647/15.07.2014, 22.182 lei prin ordinul de plată nr. 4656/15.07.2014 și 30.999 lei prin ordinul de plată nr. 6077/29. 09.2014.
Prin urmare, CASBM și-a îndeplinit obligațiile de plată față de reclamantă, restituind sumele solicitate de aceasta reprezentând totalul indemnizațiilor plătite de reclamantă asiguraților și care depășește suma contribuțiilor datorate, pentru cererile validate.
Consideră apelanta că, deși în mod corect instanța de fond a apreciat că reclamanta trebuia să depună cererile de recuperare din FNUASS a indemnizațiilor plătite în termen de 90 de zile, interpretând corect și legal dispozițiile art. 40 din O.U.G. nr.158/2005 și art. 82 din Normele de aplicare a O.U.G. nr.158/2005, nu a analizat toate înscrisurile aflate la dosarul cauzei, întrucât a respins numai cererile aferente lunilor ianuarie 2012 și decembrie 2011 cu toate că la dosar existau mai multe solicitări în aceeași situație de nerespectare a termenului prevăzut de lege.
Învederează apelanta că, instanța de fond în mod greșit a reținut că toate celelalte cereri au fost depuse în termenul prevăzut de lege, ceea ce este total injust.
Se poate lesne constatat că nici următoarele cereri de restituire a indemnizațiilor nu respectau termenul de 90 de zile la data depunerii, intervenind astfel și cazul acestora prescripția: cererea nr. 5017 T/22 februarie 2012 pentru restituirea sumei de 7234 lei aferentă lunii octombrie 2011; cererea nr. 9464 T/27 martie 2012 pentru restituirea sumei de 2630 lei aferentă lunii noiembrie 2011; cererea nr._ T/ 21 iunie 2012 pentru restituirea sumei de_ lei aferentă lunii februarie 2012; cererea nr._ T/09 august 2012 pentru restituirea sumei de 6403 lei aferentă lunii aprilie 2012; cererea nr._ T/18 octombrie 2012 pentru restituirea sumei de 3616 lei aferentă lunii iunie 2012; cererea nr. 2625 T/ 24 ianuarie 2013 pentru restituirea sumei de 3355 lei aferentă lunii septembrie 2012; cererea nr._ T/ 21 martie 2013 pentru restituirea sumei de_ lei aferentă lunii noiembrie 2012.
Prin cererea de apel formulată, apelanta .. critică sentința civilă apelată, pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
În fapt, prin cererea de chemare in judecata a solicitat instanței sa oblige parata la plata sumei de 393.578 lei reprezentând indemnizațiile de concediu medical plătite către salariați, începând cu luna decembrie 2010, actualizata cu indicele de inflație si de asemenea, obligarea paratei la plata dobânzii legale pentru neîndeplinirea la timp a obligației de plata stabilita de prevederile legale, dobânda calculata pana la data efectuării plații de către aceasta.
Instanța de judecata a apreciat ca fiind o situație particulara lunile decembrie 2011 si ianuarie 2012, pentru care s-a făcut o cerere de restituire la data de 21.06.2013 cu depășirea termenului de 90 de zile prevăzut de art. 40 din O.U.G. nr. 158/2005.
Pentru celelalte cereri aferente perioadei tribunalul a reținut ca au fost formulate cu respectarea dispozițiilor legale, astfel încât nu exista nicio justificare pentru nerestituirea de parata a sumelor datorate, in termenul prevăzut de lege. Având in vedere cele anterior menționate, instanța a admis in parte acțiunea restrânsă in contradictoriu cu parata, obligând parata la plata către reclamanta a sumei de 198.857 lei, respingând acțiunea pentru rest. Solicită apelanta schimbarea in parte a hotărârii atacate si obligarea pârâtei la plata sumei actualizate cu indicele inflației si la plata dobânzii legale pentru neîndeplinirea la timp a obligației de plata stabilita de prevederile legale, dobânda calculate pana la data efectuării
plații de către aceasta.
La data de 08.01.2015, prin Serviciul Registratură al Curții, a depus întâmpinare apelanta .., solicitând respingerea cererii de apel formulate de apelanta C. de A. de Sănătate a Municipiului București, ca fiind neîntemeiată și nelegală.
Prin întâmpinarea formulată la data de 23.01.2015, apelanta C. de A. de Sănătate a Municipiului București a solicitat respingerea apelului formulat de apelanta .., ca fiind netemeinic și nelegal.
Ambele apelante au depus răspuns la întâmpinarea făcută de partea adversă.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor formulate în cererile de apel, Curtea constată următoarele:
În ședința publică de la 20 aprilie 2015, apelanta .. a renunțat la judecata apelului declarat împotriva sentinței civile nr._ din data de 07.11.2014 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și A. Sociale, în dosarul nr._ . În consecință, în temeiul art. 406 din Codul de procedură civilă, Curtea va lua act de renunțarea apelantei .. la judecata apelului.
Apelul declarat de apelanta C. DE A. DE SĂNĂTATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI este nefondat.
Prima instanță a făcut o aplicare corectă a legii, considerentele de fapt și de drept ce au stat la baza soluției pronunțate fiind pertinente, astfel că în cele ce urmează vor fi făcute numai anumite precizări, Curtea însușindu-și constatările instanței de fond.
Termenul de 90 de zile prevăzut de art.40 alin.1 din O.U.G. nr.158/2005 nu este aplicabil și în cazul cererilor de restituire formulate de angajator în baza art.38 din respectivul act normativ, în speță nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Termenul de 90 de zile prevăzut de art.40 din O.U.G. nr.158/2005, vizează perioada in care beneficiarii indemnizațiilor trebuie sa solicite acordarea acestora, pe baza certificatelor medicale doveditoare. Ca atare, textul se aplica exclusiv asiguraților, deoarece numai aceștia pot fi beneficiarii indemnizațiilor pentru concediu medical, nu si angajatorilor care doresc sa își recupereze sumele plătite in plus fata de contribuțiile de asigurări sociale datorate potrivit legii.
Oricât de extensiv am interpreta termenul de beneficiar, având în vedere întreaga legislație referitoare la sistemul de asigurări sociale de sănătate, această calitate nu o poate avea niciodată angajatorul, deoarece în baza contribuțiilor de asigurări sociale plătite acesta nu poate dobândi niciunul dintre drepturile prevăzute de lege pentru asigurați. Beneficiari în înțelesul legii sunt doar asigurații, iar în cazul persoanelor care prestează activitate în baza unui contract individual de muncă, singurii beneficiari ai drepturilor de asigurări sociale sunt angajații, angajatorii fiind doar debitori ai obligațiilor de calculare, reținere și plată a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate.
Beneficiari sunt asigurații, așa cum aceștia sunt prevăzuți de art. 1 din O.U.G. nr. 158/2005, deoarece legea stabilește că ei au dreptul, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă: A. desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu, precum și orice alte activități dependente; B. desfășoară activități în funcții elective sau sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. A; C. beneficiază de drepturi bănești lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile legii. De aceleași drepturi beneficiază și persoanele care nu se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), dar sunt: a) asociați, comanditari sau acționari; c) membri ai asociației familiale; d) autorizate să desfășoare activități independente; e) persoane care încheie un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații pentru maternitate și concedii și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav, în condițiile în care au început stagiul de cotizare până la data de 1 ianuarie 2006.
Niciunde în cuprinsul legii angajatorul nu este prevăzut ca beneficiar de concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, ci doar debitor al obligațiilor prevăzute de art.5, 6, 36 din ordonanță sau al altor obligații.
În sensul celor arătate este și art.39 din O.U.G. nr.158/2005, potrivit căruia indemnizațiile se achita beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procura de către acesta. Indemnizațiile cuvenite și neachitate asiguratului decedat se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților. Din cuprinsul acestui text de lege rezultă clar că beneficiar nu poate fi decât asiguratul care are dreptul la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, fără ca angajatorul să aibă calitatea de beneficiar.
Aceeași interpretare rezultă și din succesiunea textelor de lege, deoarece obligația recurentei de restituire a sumelor achitate de angajator cu titlu de indemnizații către asigurați și care se suportă potrivit legii din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, sume ce depășesc cuantumul contribuțiilor datorate de acesta în luna respectivă este prevăzută de art.38 din O.U.G. nr.158/2005.
Potrivit acestui articol, sumele reprezentând indemnizații, care se plătesc asiguraților și care, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, se rețin de către plătitor din contribuțiile pentru concedii și indemnizații datorate pentru luna respectivă.
Sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație, în condițiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate.
Dar, termenul de 90 de zile invocat de recurentă este prevăzut abia la art.40, în condițiile în care între cele două texte de lege se intercalează art.39 care stabilește cui se achită efectiv indemnizațiile de concedii de odihnă.
În aceste condiții nu poate fi reținută susținerea apelantei în sensul că termenul prevăzut de art.40 este aplicabil situației reglementate de art.38, deoarece art. 40 prevede un alt destinatar (beneficiarul) și o altă situație, respectiv solicitarea de plată a indemnizației, în baza actelor justificative, plată care se face potrivit art.39 doar beneficiarului sau persoanelor prevăzute de lege.
Angajatorul nu solicită, în temeiul art.38, în calitate de beneficiar, plata indemnizației, deoarece plata indemnizației o poate solicita doar asiguratul, iar textul respectiv prevede doar dreptul angajatorului să i se restituie din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sumele plătite de el cu acest titlu salariaților–beneficiari, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă.
În aceste condiții nu se poate reține că termenul prevăzut de art.40 ar fi aplicabil acestei cereri de restituire, când textul se referă expres la o altă situație, respectiv la dreptul beneficiarul de a solicita indemnizațiile de la debitorul obligației de plată.
Apelanta a făcut trimitere în dezvoltarea motivelor de recurs și la termenul de 90 de zile prevăzut de art.II din O.U.G. nr.36/2010, dar acesta este o normă tranzitorie aplicabilă doar în cazul obligației de depunere la casele de asigurări de sănătate a certificatelor medicale eliberate pana la data intrării in vigoare a O.U.G. nr.36/2010, adică pana in data de 26.04.2010. Or, în speță este vorba de certificate medicale în cazul cărora nu mai este aplicabilă norma tranzitorie prevăzută de art.II din O.U.G. nr.36/2010.
În plus, textul respectiv reglementează un termen imperativ până la care angajatorii au obligația să depună la casele de asigurări de sănătate certificatele medicale eliberate pana la data intrării in vigoare a O…G nr.36/2010, fără ca acesta să se aplice cererii de recuperare a formulate în baza art.38 din O.U.G. nr.158/2005.
În cazul dreptului angajatorului de a solicita recuperareasumelor reprezentând indemnizații plătite asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, O.U.G. nr.158/2005 sau Ordinul nr._ emis de Ministrul Sănătății si de Președintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nu prevăd nici un termen special de prescripție extinctivă, motiv pentru care dreptul la acțiune cu acest obiect este supus termenului general de prescripție de 3 ani prevăzut de dreptul comun, termen care este respectat in speța.
Ca atare, niciunul din argumentele invocate de apelanta-parata nu este legal, refuzul de plata a sumelor solicitate fiind nejustificat.
Angajatorul a depus certificatele medicale în baza cărora a făcut plata indemnizațiilor către beneficiari, iar apelanta nu a contestat sumele solicitate, invocând doar nerespectarea termenului de 90 de zile, prevăzut de art.40 din O.U.G. nr.158/2005, care nu este aplicabil în cauză.
În consecință, potrivit celor expuse și în aplicarea art. 480 C.pr.civ., Curtea va respinge apelul declarat de apelanta C. DE A. DE SĂNĂTATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Ia act de renunțarea apelantei .., Cod fiscal RO_, cu sediul ales în Otopeni, Calea București nr. 275-277, județul Ilfov, la judecata apelului declarat împotriva sentinței civile nr._ din data de 07.11.2014 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și A. Sociale, în dosarul nr._ .
Respinge apelul declarat de apelanta C. DE A. DE SĂNĂTATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, sector 2, . nr. 1-3 împotriva sentinței civile nr._ din data de 07.11.2014 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și A. Sociale, în dosarul nr._, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Aprilie 2015.
Președinte, D. A. C. | Judecător, D. G. E. | |
Grefier, I. R. M. |
Red. DAC
Dact: Z.G./4 ex/05.05.2015
Jud.fond. A. C.
← Despăgubiri. Decizia nr. 2777/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 1622/2015.... → |
---|