Obligaţie de a face. Decizia nr. 199/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 199/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 29739/3/2012
Dosar nr._ (Număr în format vechi 6343/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 199/2015
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. A. C.
Judecător D. G. E.
Judecător E. D. B.
Grefier I. R. M.
Pe rol, judecarea recursului formulat de recurentul-reclamant S. I. PREUNIVERSITAR SECTOR 3 în numele și pentru membrii de sindicat S. I. C., O. G., P. G., I. I., L. R., D. A. M., M. C., C. G., D. H. G., C. M., N. A. E., D. C., V. A., Z. I., G. D., I. M. D., M. M., S. C., H. M., D. S., B. D., S. M., P. T., D. C., R. R., G. L., A. V., N. C. C., S. G., C. R., M. D., T. C., B. M., Z. A., C. N., D. M. G., M. T., A. P., C. G., B. M., E. C. C., D. L. împotriva sentinței civile nr.1943 din data de 19.02.2014 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți C. T. "A. SALIGNY", I. S. AL MUNICIPIULUI BUCURESTI și M. E. NAȚIONALE, cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că, prin cererea de recurs s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.
Având în vedere că părțile au lipsit la termenul de astăzi, dar s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă prin cererea de recurs, Curtea constată cauza în pronunțare și o reține în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, la data de 30.07.2012, S. Învățământului Preuniversitar Sector 3 a solicitat obligarea unității de învățământ la plata ajutorului pentru achiziționarea de cărți, programe educaționale pe suport electronic necesare îmbunătățirii calității didactice aferent anului 2009 și anului 2010, actualizat în funcție de rata inflației la data plății, obligarea pârâtului I. Școlar al Municipiului București să aloce către unitatea de învățământ suma necesară efectuării plății, obligarea pârâtului M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aloce Inspectoratului Școlar al Municipiului București suma necesară efectuării plății.
Prin sentința civilă nr.1943/19.02.2014, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamanții, reprezentați de Sindicat, au îndeplinit funcții didactice în învățământul preuniversitar în perioada anii școlari 2009, 2010 la C. T. „A. Saligny”, formulând și cerere de ajutor financiar pentru stimularea achiziționării de cărți sau programe educaționale prevăzut de Legea nr. 315/2006.
Legea nr. 315/2006 privind stimularea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, în învățământul preuniversitar a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2007 și a fost abrogată expres la data de 3 iulie 2010. Potrivit prevederilor sale, cadrele didactice titulare din învățământul preuniversitar, beneficiau de un ajutor financiar în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, ajutor ce se acorda anual, la solicitarea cadrelor didactice, și reprezenta echivalentul în lei a 100 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data plății.
Întrucât, normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 (art. 3 alin. 1 din H.G. nr. 453/2007) impuneau ca cererea pentru plata ajutorului financiar să fie înregistrată la unitatea învățământ la care beneficiarul exercita funcția, până la data de 1 noiembrie pentru anul următor, rezultă că abrogarea legii în cursul anului 2010 nu a afectat dreptul beneficiarilor născut în perioada de activitate a legii, respectiv în anul 2009, pentru încasarea drepturilor aferente anului 2010.
Cu toate acestea, reclamanții nu sunt îndrituiți la primirea ajutorului financiar aferent anilor 2009 și 2010 întrucât, așa cum rezultă din art. 5 alin. 6 și 7 H.G. nr. 453/2007, plata ajutorului financiar se face de către unitățile de învățământ, integral, pe baza documentelor justificative, sau în avans, într-o singură tranșă. Beneficiarii ajutorului financiar au obligația de a prezenta documentele justificative, conform reglementărilor financiar-contabile în vigoare. Cum în prezent nu mai poate fi vorba despre o plată în avans a ajutorului financiar (întrucât sunt vizate achizițiile pentru anii 2009 și 2010 și, corespunzător, îmbunătățirea actului educațional în anii școlari respectivi), plata ajutorului financiar este condiționată de prezentarea documentelor justificative, respectiv a documentelor contabile de achiziționare a cărților sau a programelor educaționale pe suport electronic. Reclamanții nu au făcut aceste dovezi, impunându-se concluzia că astfel de achiziții nu au fost efectuate în cursul anului 2009 sau 2010. Prin urmare, nici ajutorul financiar pentru această perioadă nu este justificat. A fost respinsă ca neîntemeiată cererea principală și, pe cale de consecință, și cererile subsidiare vizând alocarea fondurilor necesare de către ordonatorii succesivi de credite.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat cerere de recurs recurentul S. Învățământului Preuniversitar Sector 3, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate, iar pe fondul cauzei admiterea acțiunii, din următoarele considerente:
În fapt, reclamanții, reprezentați de S. Învățământului Preuniversitar Sector 3, au solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, să dispună: obligarea pârâtei, unitatea de învățământ, la plata sumei reprezentând diferența dintre ajutorul financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic necesare îmbunătățirii calității didactice, prevăzut de Legea nr. 315/2006, aferentă anului 2009 si suma efectiv plătită și cea aferentă anului 2010 în cuantumul a 100 euro, echivalent în Iei, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data plății, sume actualizate în funcție de rata inflației Ia data plătii; obligarea pârâtului I. Școlar al Municipiului București să aloce către unitatea de învățământ sumele necesare plătii ajutorului prevăzut de Legea nr. 315/2006; obligarea pârâtului Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aloce inspectoratului școlar sumele necesare plătii ajutoruluiprevăzut de Legea nr. 315/2006.
Prima instanță, judecând fondul în mod greșit a respins cererea formulată de S. învățământului Preuniversitar Sector 3, în numele membrilor săi. Instanța nu a ținut cont de prevederile legale invocate și a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Art.5 alin. 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 prevede: "Plata ajutorului financiar se face de către unitățile de învățământ pe baza documentelor justificative sau in avans, ., cu încadrare in cuantumul stabilit la art.1 alin.2. Justificarea sumelor primite ca avans, se realizează in condițiile legii, in termen de 15 zile calendaristice. " Astfel, conform art. 3 alin. 1 din Normele metodologice "Ajutorul financiar se acorda anual pe baza de cerere formulata de beneficiar si înregistrata pana la data de 1 noiembrie pentru anul următor la unitatea de învățământ la care beneficiarul exercita funcția de baza, iar plățile se efectuează începând cu luna ianuarie a anului următor".
Prin urmare, pentru ajutorul care face obiectul acțiunii noastre, cererile trebuiau depuse la unitate de către beneficiari pana la data de 01 noiembrie 2008, respectiv 01 noiembrie 2009, lucru realizat întocmai, astfel cum in mod expres este expus de reprezentantul unității școlare prin adeverința eliberata si depusa drept înscris probatoriu la dosar.
Interpretare greșita pe care o face instanța de fond este sa susțină faptul ca reclamanții ar fi trebuit sa facă dovada achiziționării de cârti sau de programe educaționale depunând înscrisuri doveditoare, întrucât aceștia nu au făcut aceasta dovada, in mod greșit instanța a înțeles sa respingă cererea de acordare a ajutorului financiar pentru anul 2009, respectiv anul 2010. Din interpretarea gramaticala a textului de lege nu rezulta ca regula pentru ca ajutorul sa devină debit este aceea a dovedirii anticipate a efectuării cheltuielilor in scopul expus, iar excepția este avansarea sumei cu justificarea ulterioara, așa cum in mod greșit susține instanța de fond. Intre cele două modalități de plata legiuitorul a utilizat conjuncția disjunctiva sau, conjuncție ce exprima o alternativa, nu creează reguli si excepții. Este stabilita astfel in mod expres existenta a doua posibilități alternative de plata a ajutorului de 100 Euro, fie prin plata ajutorului integral pe baza documentelor justificative, fie in avans, ., urmând ca justificarea sa fie făcuta ulterior in 15 zile calendaristice.
Conjuncția disjunctiva "sau" utilizata de legiuitor exprima, conform regulilor gramaticale, ideea de alternanta a celor doua modalități de plata a ajutorului către cadrele didactice. Nu exista in textul citat nici un element care sa sugereze măcar ideea ca plata in avans a acestei sume ar avea caracter excepțional sau ca plata in baza unor documente justificative ar constitui o regula. Din contra, practica anului 2009 infirma cele susținute de instanța de fond in motivarea hotărârii. Astfel, anterior, ajutorul corespunzător anului 2009, s-a plătit tot in avans, iar documentele justificative au fost depuse in 15 zile calendaristice de la plata.
In lumina prevederilor art. 5 alin. 6 rezulta cu puterea evidentei ca plata ajutorului se poate face si sub forma de avans, beneficiarii având la dispoziție termenul de 15 zile pentru a justifica utilizarea sumei înaintate către ei. rt. 5 alin. 7 (Beneficiarii ajutorului financiar prevăzut la art. 1 alin. (2) au obligația de a prezenta documentele justificative, conform reglementarilor financiar-contabile in vigoare")stabilește doar obligativitatea pentru beneficiarii ajutorului de a prezenta documente justificative, conform reglementărilor financiar contabile în vigoare, ceea ce implică anumite condiții de fond si de formă pentru aceste documente (spre exemplu, facturi si chitanțele corespunzătoare, nu înscrisuri sub semnătură privată). Reglementările financiar-contabile aplicabile în sistemul bugetar nu exclud posibilitatea plăților în avans, fapt confirmat de alin. 6 al aceluiași articol, care stabilește în mod expres această modalitate de plată a ajutorului, precum si termenul de depunere a documentelor justificative. Ne îndoim că legiuitorul a stabilit această modalitate de plată în mod expres . a o interzice în următorul.
Mai mult, si Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice stabilește posibilitatea plătii în avans a unor sume de bani. Astfel, in art. 52 alin. 7 se face vorbire tocmai de situația care face obiectul acestor precizări ale recurentului, după cum urmează: "Guvernul poate stabili prin hotărâre, la propunerea ministrului finanțelor publice, acțiunile și categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plăți în avans de până la 30% din fondurile publice, criteriile, procedurile și limitele care se vor folosi în acest scop." Ori, art. 5 alin. 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 îndeplinește condițiile menționate, prin acest text reglementându-se o astfel de plată în avans, prin Hotărâre de Guvern (normele metodologice fiind aprobate prin H.G. nr. 453/2007). Prin același articol si alineat (art. 5 alin.6) teza finală este menționată expres atât procedura de plată a sumei în avans, cât si intervalul de timp în care urmează a fi justificata suma astfel plătită. De altfel, in practica a fost mereu utilizata procedura plaților in avans, documente justificative fiind depuse ulterior. Si asta tocmai din cauza lipsei resursei financiare a cadrelor didactice, care nu isi permit sa înainteze anumite cheltuieli care cu greu le-ar fi decontate in absenta unei alte acțiuni in instanța. Prin urmare, referitor la acest aspect, considera recurentul ca instanța de fond a interpretat in mod greșit textul de lege, fără a lua in considerare valoarea gramaticală a conjuncției sau, utilizata in mod expres de legiuitor in vederea creării unei posibilități de opțiune.
Cercetând recursul declarat, prin prisma criticilor formulate, Curtea constată următoarele:
Potrivit art.1 din Legea nr. 315/2006 privind stimularea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, „se acordă un ajutor financiar cadrelor didactice titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar, în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice.” Conform acestui act normativ, ajutorul financiar se acordă anual, la solicitarea cadrelor didactice și reprezintă echivalentul în lei a 100 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data plății.
De asemenea, dispozițiile art.3 alin.1 și art.5 alin.6 din H.G. nr.453/2007 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr.315/2006, statuează că pârâtei, unitate de învățământ, în calitate de angajator, îi revine obligația de plata a diferenței de ajutorului financiar aferent anului 2009, conform art. 1 din Legea nr. 315/2006, iar în conformitate cu prevederile art.5 alin.1 din H.G. nr. 453/2007 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006, inspectoratul școlar are obligația să aloce către unitatea de învățământ sumele necesare plății ajutorului prevăzut de Legea nr.315/2006, mai departe, revenindu-i pârâtului M. Educației Cercetării și Inovării, obligația să aloce către I. Școlar Județean sumele necesare plății ajutorului financiar (prevederile art. 5 alin. 2, 3 din H.G. nr. 453/2007).
Prin urmare, nu se poate invoca faptul că în buget nu au existat fonduri suficiente în vederea achitării pretențiilor reclamanților, deoarece lipsa fondurilor ori neprevederea lor în buget nu poate împiedica plata drepturilor salariaților, pe de o parte pentru că în alcătuirea bugetelor, ordonatorii de credite au obligația de a respecta prevederile dreptului muncii, pe de altă parte pentru că o obligație se sancționează sau nu după cum există un temei la baza acesteia, în lege, în contract etc., iar nu după posibilitățile de plată ale debitorului, care răspunde pentru îndeplinirea îndatoririlor cu valoare economică ce-i revin, cu tot patrimoniul.
În același sens, dispozițiile art.40 alin.2 din Codul muncii raportat la art.243 din Codul muncii, art.30 din Legea nr.130/1996, art.155 din Codul muncii si art.41 alin.5 din Constituție statuează obligația angajatorului de a acorda salariaților, pe lângă drepturile ce decurg din contractul colectiv de munca aplicabil și contractele individuale de munca, și toate drepturile ce decurg din lege.
În cauza, in baza art.1 din Legea nr. 315/2006, care stipulează că se acordă un ajutor financiar cadrelor didactice titulare / suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar, în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii activității didactice, iar la articolul 2 din același act normativ se prevede că ajutorul financiar se acordă anual, la solicitarea cadrelor didactice, și reprezintă echivalentul în lei a 100 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data plății. Constatând că sunt îndeplinite condițiile legale, in temeiul art.3 alin.1 și art.5 alin.6 din H.G. nr.453/2007 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr.315/2006, așadar pârâtei unitate de învățământ în calitate de angajator, îi revine obligația de plată a ajutorului financiar, conform art.1 din Legea nr.315/2006.
Din modul de reglementare al acestui drept instituit în favoarea cadrelor didactice, rezultă că acesta este un ajutor material cu destinație specifică, ce poate fi înmânat în avans, justificările urmând a fi depuse ulterior, potrivit art. 5 alin. 6 din H.G. nr. 453/2007. Prin urmare, câtă vreme sumele nu au fost avansate reclamanților, nu era scadentă nici obligația de justificare a modului în care au fost cheltuite.
Potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 315/2006 privind stimularea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, în învățământul preuniversitar, sumele necesare acordării ajutorului financiar se asigură de la bugetul de stat, prin M. Educației și Cercetării. În conformitate cu art. 6 din Norme, responsabilitatea privind asigurarea ajutorului financiar prevăzut la art. 1 alin. (2) revine directorului (la nivelul instituției de învățământ), inspectorului școlar general responsabil de curriculum (la nivelul inspectoratului școlar județean/al municipiului București) și direcțiilor de specialitate (la nivelul M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului).
În plus, valoarea cuvenită a ajutorului financiar în cauză pentru anul 2010, se determină conform dispozițiilor exprese ale art. 3 din normele metodologice de aplicare a legii, care prevăd că ajutorul financiar se acordă anual pe bază de cerere formulată de beneficiar și înregistrată până la data de 01 noiembrie a anului școlar la unitatea de învățământ la care beneficiarul exercită funcția de bază, situația în speță a cererilor formulate în termen (dovedită la filele 11-91 dosarul primei instanțe), iar plățile se efectuează începând cu luna ianuarie din anul următor. Rezultă din acest text care reglementează condițiile de acordare și scadența ajutorului solicitat, că dreptul în cauză nu e fragmentabil, nu presupune o executare succesivă, aferent unor unități lunare, trimestriale etc., ci se acordă o singură dată în cursul anului școlar, astfel că dacă numai un moment din intervalul în care obligația este scadentă și neprescrisă cade în interiorul perioadei de valabilitate a legii care-l consacră, el trebuie acordat integral. În consecință, nu există niciun motiv pentru a înjumătăți valoarea legală justificat de abrogarea Legii nr.315/2006 în cursul anului 2010, de vreme ce dreptul era deja scadent și acordabil în cuantum integral încă de la 1 ianuarie 2010, dată la care legea de referință era în vigoare. Chiar daca Legea nr. 315/2006 a fost abrogată de Legea nr. 118/2010 începând cu luna iulie, nu se poate retine că reclamanților li se poate acorda, cel mult, acest ajutor numai pe perioada în care Legea nr. 315/2006 s-a aflat în vigoare, adică numai 50%. O astfel de speculație juridica ar lipsi însă reclamanții chiar de substanța dreptului lor, întrucât legea noua nu prevede înjumătățirea sa pentru anul 2010, ci are efecte cu privire la drepturile anuale ulterioare intrării sale in vigoare.
În concluzie, potrivit considerațiilor anterioare și în aplicarea art. 312 alin.1-3 raportat la art. 304 pct.9 din Codul de procedură civilă, Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentința atacată în sensul că va admite în parte cererea și va obligă pârâtul C. T. A. Saligny să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând diferențe între ajutorul financiar pentru achiziționare de cărți prevăzute de Legea nr.315/2006 cuvenit pentru anul 2009 de 100 euro și suma efectiv încasată (130 lei), precum și ajutorul financiar cuvenit pentru anul 2010, în cuantum de 100 euro, în echivalent în lei la data plății efective, la cursul oficial comunicat de BNR.
Va obliga pârâtul M. Educației Naționale să aloce Inspectoratului Școlar al Municipiului București sumele necesare plății acestor drepturi.
Va obliga pârâtul I. Școlar al Municipiului București să aloce unității de învățământ sumele necesare plății drepturilor cuvenite reclamanților.
Va respinge cererea având ca obiect actualizarea drepturilor cu indicele de inflație, ca neîntemeiată. În România moneda națională este leul, Institutul N. de S. fiind în măsura sa stabilească rata inflației doar pentru moneda națională, iar nu si pentru o alta monedă, ca urmare rata inflației pentru euro putând fi calculata numai pentru tarile care fac parte din Zona Euro, pentru moment nu si pentru România.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul S. ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR SECTOR 3, în numele și pentru membrii de sindicat S. I. C., O. G., P. G., I. I., L. R., D. A. M., M. C., C. G., D. H. G., C. M., N. A. E., D. C., V. A., Z. I., G. D., I. M. D., M. M., S. C., H. M., D. S., B. D., S. M., P. T., D. C., R. R., G. L., A. V., N. C. C., S. G., C. R., M. D., T. C., B. M., Z. A., C. N., D. M. G., M. T., A. P., C. G., B. M., E. C. C., D. L., împotriva sentinței civile nr.1943/19.02.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâții C. T. "A. SALIGNY", I. S. AL MUNICIPIULUI BUCURESTI și M. E. NAȚIONALE.
Modifică în tot sentința atacată în sensul că:
Admite în parte cererea.
Obligă pârâtul C. T. A. SALIGNY să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând diferențe între ajutorul financiar pentru achiziționare de cărți prevăzute de Legea nr.315/2006 cuvenit pentru anul 2009 de 100 euro și suma efectiv încasată (130 lei), precum și ajutorul financiar cuvenit pentru anul 2010, în cuantum de 100 euro, în echivalent în lei la data plății efective, la cursul oficial comunicat de BNR.
Obligă pârâtul M. E. NAȚIONALE să aloce INSPECTORATULUI S. AL MUNICIPIULUI BUCURESTI sumele necesare plății acestor drepturi.
Obligă pârâtul I. S. AL MUNICIPIULUI BUCURESTI să aloce unității de învățământ sumele necesare plății drepturilor cuvenite reclamanților.
Respinge cererea având ca obiect actualizarea drepturilor cu indicele de inflație, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Ianuarie 2015.
Președinte, D. A. C. | Judecător, D. G. E. | Judecător, E. D. B. |
Grefier, I. R. M. |
Red: DAC
Dact: Z.G./2ex/23.01.2015
Jud.fond.A.V.G.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Despăgubire. Decizia nr. 577/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
