Obligaţie de a face. Decizia nr. 2537/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2537/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 4371/3/2014
Dosar nr._ (Număr în format vechi 2178/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr. 2537
Ședința publică din data de 25.06.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – L. H.
JUDECĂTOR - P. A.
GREFIER - F. V.
Pe rol fiind soluționarea cererii de apel formulată de apelantul-reclamant T. E. prin SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE împotriva sentinței civile nr.671/LM-AS din data de 26.11.2014, pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți M. APĂRĂRII NAȚIONALE și C. SECTORIALĂ DE P. A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE, având ca obiect „contestație decizie de pensionare – obligație de a face”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 24.06.2015 prin Serviciul Registratură, apelantul-reclamant T. E. a depus concluzii scrise și practică judiciară.
În prezenta cauză s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Nemaifiind alte cereri formulate și având în vedere că s-a solicitat judecarea pricinii în condițiile prevăzute de art. 411 alin. 1 pct.2 ultima teză Cod procedură civilă, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra cererii de apel de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 8251 din 11.09.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII a Conflicte de Muncă și asigurări Sociale a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul T. E. prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în favoarea Tribunalului G..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului G. la data de 23.10.2014 sub nr._ .
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în numele membrului de sindicat T. E. a chemat în judecată pârâții M. A. Interne și C. de P. Sectorială a Ministerului A. Interne, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea deciziei nr._/09.10.2013 pentru punerea în plată a drepturilor de pensie conform Legii nr. 241/2013 și emiterea unei noi decizii de pensie care sa aibă in vedere valorificarea condițiilor de munca si a stagiului de cotizare aferent adeverinței nr. A/675/02.02.2012, cu obligarea Casei de P. Sectoriale a Ministerului A. Interne la plata diferenței dintre pensia emisă la 01.10.2013, plătită în prezent și noua pensie ce va fi emisă, precum și la plata dobânzii legale și a indicelui de inflație aferentă sumelor reprezentând diferența dintre cele două decizii, dobândă calculată până la data plății efective a noii pensii; recunoașterea dreptului pretins, urmare a deciziei emise in baza Legii nr.241/2013, respectiv acordarea sumelor reținute in baza deciziilor de revizuire, în suma totala de_ lei, reținuta începând cu Decizia de revizuire nr._ din 12.12.2011, din luna ianuarie 2012 pana in luna septembrie 2013, inclusiv; obligarea intimatelor la repararea pagubei cauzate, respectiv achitarea în totalitate sumelor reținute menționate mai sus, la care sa se adauge dobânda legală și indicele de inflație aferente sumelor datorate, dobândă calculată până la data plății efective a acestora și indexarea cuantumului pensiei stabilite in urma ultimei decizii emise in baza Legii nr.241/2013, respectiv Decizia de pensie nr._/ 09.10.2013 anual, începând cu anul 2013, in funcție de inflație si de creșterea salariului real.
Prin sentința civilă nr.671/LM/AS/26.11.2014, Tribunalul G. – Secția Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei M.A.I. și în consecință, a respins acțiunea formulată de contestatorul T. E., prin SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE, în contradictoriu cu pârâta M. A. Interne, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins cererea formulată de către contestatorul T. E. prin SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE în contradictoriu cu pârâta C. de P. Sectorială a M.A.I,ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul M. A. Interne, tribunalul a admis-o pentru următoarele considerente:
Acțiunea are ca obiect obligarea pârâtului M. A. Interne la anularea deciziei de revizuire a drepturilor la pensie cuvenite recurentului T. E. nr._/09.10.2013 și a fost promovată pe rolul primei instanțe, Tribunalul Bucuresti, la data de 10.02.2014.
La această dată erau in vigoare, de la 01.01.2011, dispozițiile legii pensiilor nr.263/2010 și în conformitate cu prevederile art.132 alin.1 din Legea nr.263/2010, în subordinea Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Administrației si Internelor si a Serviciului R. de Informații se înființează Casele de pensii sectoriale, ca structuri cu personalitate juridica si sediul in mun. București. A..2 al aceluiași articol stipula ca nou înființatele case sectoriale de pensii sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituțiile menționate la alin.1.
Potrivit dispozițiilor art.135 din Legea nr.263/2010, atribuțiile, organizarea și funcționarea caselor de pensii sectoriale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului adoptata in termen de 30 zile de la data publicării prezentei legi.
Potrivit stipulațiilor art.139 lit.l din Legea nr.263/2010, casele sectoriale de pensii asigura reprezentarea in fata instanțelor judecătorești in litigiile in care sunt parte ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei legi.
Cum, astfel după cum s-a arătat, casele sectoriale de pensii sunt succesoarele de drept ale fostelor structuri responsabile cu pensiile din cadrul Ministerului Administrației si Internelor, Ministerului Apărării Naționale si Serviciului R. de Informații, este necesar ca aceste case sectoriale să figureze ca parate/intimate in litigiile introduse de foștii angajați ai instituțiilor menționate imediat după data înființării acestora.
Introducând, insa, cererea de chemare in judecata in contradictoriu cu pârâtul M. A. Interne, reclamantul, reprezentat de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, a nesocotit dispozițiile legale in vigoare, acțiunea introductivă nefiind promovata in contradictoriu cu continuatorul de drept al fostei structuri abilitate sa gestioneze sistemul de pensii din M. A. Interne.
Pentru motivele expuse, tribunalul a admis excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului A. Interne, cu consecința respingerii acțiunii promovată in contradictoriu cu acest parat ca fiind formulata in contradictoriu cu o persoana fără calitate procesual pasivă.
Pe fondul cauzei tribunalul a reținut că reclamantul T. E. a fost beneficiarul unei pensii de serviciu stabilită în condițiile Legii nr. 164/2001.
Odată cu . Legii nr. 119/2010 pensiile de serviciu devin „pensii”, în sensul Legii nr. 19/2000, iar în temeiul acestei legi și a O.U.G. nr. 1/2011 pensia reclamantului a fost revizuită, fiind emisă decizia nr._ din 12.12.2011 împotriva căreia reclamantul a formulat contestație.
Prin sentința civilă nr. 256 din 30.04.2013 pronunțată de Tribunalul G. s-a admis contestația, s-a anulat Decizia nr._/12.12.2011 emisă de pârâta C. Sectorială de P. a MAI, Decizia nr._/06.08.2012 emisă de aceeași pârâtă, Decizia nr._/19.11.2012 emisă de aceeași pârâtă, precum și Decizia nr._/19.12.2012 emisă de aceeași pârâtă, în parte, în sensul că:
Dispune emiterea unei decizii de revizuire a pensiei reclamantului conform OUG 1/2011 care să valorifice, pe lângă toate drepturile valorificate prin decizia de revizuire nr._/19.11.2012 și adeverința nr._ din 18.01.2012 eliberată de IJFP G., respectiv recompensele salariale menționate în aceasta, drepturile de pensie astfel revizuite urmând a fi acordate începând cu data de 01.01.2011.
Dispune emiterea unei decizii de recalculare a pensiei astfel revizuite, prin care să se valorifice stagiul de cotizare menționat în adeverința nr. 134/14.01.2011, realizat după trecerea în rezervă a reclamantului, adeverință emisă de C. de P. G., drepturile astfel recalculate urmând a fi acordate începând cu 01.02.2011.
Pârâta prin decizia nr._ din 17.01.2014 a revizuit drepturile de pensie ale reclamantului, în baza O.U.G. nr. 1/2011, valorificând și adeverința nr._/18.01.2012 emisă de I.J.P.F. G., care cuprinde recompensele salariale, stabilindu-se un cuantum brut al pensiei de 3.171 lei, drepturile fiind stabilite începând cu data de 01.01.2011.
La aceeași dată 17.01.2014, pârâta a emis decizia nr._ privind recalcularea pensiei în baza art. 107 alin. 4 din Legea nr. 263/2010, valorificându-se stagiul de cotizare realizat după trecerea în rezervă, stabilindu-se un cuantum al pensiei de 3.652 lei începând cu data de 01.02.2011.
Odată cu . Legii nr. 241/2013 s-a reglementat cuantumul pensiilor recalculate ori revizuite prin legile anterioare,”Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale O.U.G. nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010”. Plata drepturilor bănești prevăzute la alin. 1 se efectuează începând cu data de 1 octombrie 2013
Prin decizia nr._ din 17.01.2014, pârâta C. de P. Sectorială a Ministerului A. Interne, din oficiu, a recalculat pensia reclamantului în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, în sensul plății pensiilor în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010, pentru pensionarii ale căror pensii recalculate sau revizuite în temeiul Legii nr. 119/2010 și O.U.G. nr. 1/2011, au fost mai mici, începând cu luna octombrie 2013.
Astfel, potrivit deciziei nr._ din 17.01.2014 totalul drepturilor de pensie ale reclamantului sunt în cuantum de 4.412 lei, plata drepturilor urmând a se face începând cu data de 01.10.2013.
În ce privește valorificarea condițiilor de muncă și a stagiului aferent adeverinței nr. A/675/02.02.2012 tribunalul reține că această adeverință a fost valorificată, potrivit buletinului de calcul „date privitoare la activitatea în muncă” (filele 94 – 98 din dosarul Tribunalului București).
Referitor la acordarea sumelor reținute în baza deciziilor de revizuire, începând cu decizia nr._/12.12.2011, pentru perioada ianuarie 2012 – septembrie 2013, tribunalul reține că, în luna decembrie reclamantul avea o pensie în cuantum brut de 3.912 lei, cuantum pe care la primit pe întregul an 2011, iar începând cu ianuarie 2012, dată de la care a început să se rețină CASS și impozit, drepturile de pensie încasate de reclamant au fost 3126 lei, până în decembrie 2012, primind totodată și o diferență de 415 lei.
Astfel, în urma revizuirii drepturilor de pensie prevăzute de O.U.G. nr. 1/2011 și a aplicării prevederilor O.U.G. nr. 1/2013, prin efectuarea regularizării drepturilor de pensie ale reclamantului, s-a stabilit în favoarea acestuia o sumă în cuantum net de 4.565 lei, sumă ce a fost achitată împreună cu plata drepturilor de pensie aferente lunii septembrie 2013 (potrivit anexei la adresa nr._/28.08.2013 filele 113 – 115 din dosarul Tribunalului București).
Mai reține tribunalul că emiterea deciziei nr._ din 09.10.2013 s-a făcut de către pârâta C. de P. Sectorială a Ministerului A. Interne în baza dispozițiilor Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Potrivit acestui act normativ:Art. 1. - (1) Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010”; 2) Plata drepturilor bănești prevăzute la alin. (1) se efectuează începând cu data de 1 octombrie 2013; (3) În cazul în care beneficiarii pensiilor prevăzute la alin. (1) au realizat stagii de cotizare după data înscrierii la pensie, cuantumul aferent acestora se adaugă la cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, calculat conform alin. (1); (4) Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la alin. (1), se menține în plată până când cuantumul pensiei rezultat din înmulțirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.
Or, din conținutul deciziei nr._ din 17.01.2014 emisă de pârâta C. de P. Sectorială a Ministerului A. Interne, rezultă că reclamantului în luna decembrie 2010 i se cuvenea o pensie în cuantum de 3.912 lei la care i s-a adăugat pensia aferentă stagiului de cotizare realizat după trecerea în rezervă, rezultând un cuantum total de 4.412 lei, iar drepturile au fost acordate începând cu data de 01.10.2013.
Cum în perioada ianuarie 2012 – septembrie 2013 reclamantul a încasat o pensie mai mare decât pensia stabilită în urma recalculării, iar în luna septembrie 2013 a încasat o diferență în sumă de 4.565 lei, pentru perioada solicitată de reclamant nu există alte diferențe pentru a fi acordate reclamantului.
Cu privire la încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului începând cu decizia de revizuire nr._ din 12.12.2011, în sensul art.1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, ce se referă de fapt la neconcordanța Legii nr. 119/2010 cu prevederile Convenției și protocolului nr. 1, nu vor mai fi analizate, avându-se în vedere pronunțarea Deciziei nr. 29/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, obligatorie potrivit art. 330 ind. 7 alin. 4 Cod procedură civilă. S-a reținut pronunțarea numai cu privire la ipoteza legală prevăzută de art. 1 lit. c din Legea nr. 119/2010, însă considerentele deciziei sunt valabile, pentru identitate de rațiune, și în cazul celorlalte ipoteze reglementate în cuprinsul art. 1 din lege.
Referitor la motivele potrivit cărora prin aplicarea dispozițiilor legii și diminuarea cuantumului pensiilor s-ar încălca prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în aceeași decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a reținut în ce privește existența unui ,,bun” sau ,,interes patrimonial”, în sensul autonom al art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la CEDO, că instanțele au constatat că aceasta se verifică în patrimoniul petenților care, înainte de adoptarea Legii nr. 119/2010 și a recalculării pensiilor speciale pe care aplicarea acesteia a presupus-o, se puteau prevala de garanțiile oferite de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1.
În mod corect instanțele au constatat că pensiile de serviciu, stabilite în temeiul actelor normative speciale în baza cărora cei vizați le încasau, reprezintă un ,,interes patrimonial” în sensul autonom al art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la CEDO, atât sub aspectul părții contributive, cât și sub aspectul părții necontributive.
Instanțele au apreciat unanim că, întrucât prin adoptarea Legii nr. 119/2010 pensiile speciale au devenit pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000, iar titularii de pensii speciale au devenit titulari de pensii de asigurări sociale de stat, cu consecința diminuării cuantumului pensiei până la limita corespunzătoare unui beneficiu contributiv, statul suprimând achitarea părții necontributive, aceasta reprezintă o ,,ingerință” din perspectiva respectării dreptului de proprietate al reclamanților, în raport cu art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la CEDO.
Pentru ca ingerința să nu conducă la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 ea trebuie să fie legală, să urmărească un scop legitim și să respecte un rezonabil raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit a fi realizat.
Din perspectiva acestor condiții, Înalta Curte a constatat că, în mod unanim, instanțele au reținut că ingerința este legală, fiind reglementată de Legea nr. 119/2010, și urmărește un ,,scop legitim”, de utilitate publică, în deplină concordanță cu jurisprudența CEDO, constând în necesitatea reformării sistemului de pensii, eliminarea inechităților existente și situația de criză economică cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât și cel de asigurări sociale.
În considerentele aceleiași decizii s-a mai reținut că este necesar, în analiza raportului de proporționalitate, ca instanțele să urmărească raționamentul CEDO în plângerile vizând încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la CEDO și în care Curtea însăși a analizat tipuri de ,,ingerințe” în dreptul la respectarea bunurilor prin măsuri legislative adoptate de stat în prestațiile de asigurări sociale.
Privitor la pretenția reclamantului de a se indexa cuantumul pensiei cu rata inflației și dobânzii legale, aceste pretenții se vor respinge întrucât nu există temei legal pentru acordarea ratei inflației, care în materie de pensii se acoperă prin actualizarea valorii punctului de pensie și prin hotărârile de guvern de majorare a pensiilor, iar drepturile de pensie nu sunt purtătoare de dobânzi.
Mai mult potrivit art. 102 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, „Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat”.
Pentru aceste considerente, tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. A. Interne și în consecință a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins cererea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta C. de P. sectorială a Ministerului A. Interne, ca nefondată.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat cerere de apel reclamantul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate in numele membrului de sindicat T. EVGHEM.
In motivarea apelului se arata ca in mod greșit, instanța a reținut că revenirea la cuantumul pensiei existent la nivelul lunii decembrie 2010 reprezintă o măsura reparatorie exclusiv pentru viitor, neexistand nici o dispoziție in cuprinsul Legii nr.241/2013 care sa confere dreptul la despăgubiri pentru perioada decembrie 2010 - septembrie 2013.
In mod greșit, instanța a considerat un beneficiu acordat de legiuitor categoriilor pensionarilor care au intrat sub incidența QUG nr. 1/2011 motiv pentru care pensia repusa in plata incepand cu luna octombrie 2013 nici nu ar putea fi indexata, deoarece cuantumul acesteia nu este produsul dintre punctajul mediu anual si valoarea punctului de pensie, ci este rezultatul aplicării modului de caicul prevăzut de legea speciala.
F. de cele menționate mai sus, arată apelantul următoarele:
Pensia contestatorului a fost stabilita in baza Legii nr. 164/2001 si a avut vedere următoarele:Activitatea cadrelor militare din sistemul național de apărare, ordine publică si securitate naționala nu s-a limitat in timp la durata programului normal de lucru si nu a existat posibilitatea compensării muncii prestate cu timp liber sau plați suplimentare;Exercitarea prerogativelor constituționale de apărare, ordine publica si securitate naționala se caracterizează prin continuitate;Instituțiile publice au obligația legala de a asigura realizarea drepturilor prin dispozițiile in Vigoare referitoare Ia specificul muncii prestate, importanta sociala si restricțiile aferente; Expunerea cadrelor militare la un grad ridicat de stres si risc.
Având in vedere necesitatea corectării unor neconcordante la nivelul reglementarilor, in privința modului de calcul al drepturilor de pensie, corelate eu incalcarea principiilor neretroactivitații legii, dreptului de proprietate, drepturilor câștigate, precum si discriminarea in raport de alte categorii de pensionari» legiuitorul, prin Legea nr.241/2013, a revenit la cuantumul pensiei existent ta nivelul lunii decembrie 2010 ca o măsura reparatorie.
In aceasta situație, consideram ca măsura reparatorie trebuie sa privească un just echilibru, intre interesul general si imperativele protecției drepturilor fundamentale ale persoanelor, echilibru care nu este menținut ori de cate ori, prin diminuarea drepturilor patrimoniale, persoanele trebuie sa suporte o sarcina excesiva si disproporționata,
O.U.G. nr. 1/2011, actul normativ in baza căruia au fost emise deciziile de revizuire care au condus la diminuarea pensiei contestatorului, a avut ca scop reformarea sistemului de pensii si înlăturarea situațiilor inechitabile pe fondul crizei economico-financiare cu care statul roman s-a confruntat in momentul apariției acestor dispoziții legale.
Este evident si de netăgăduit dreptul statului de a legifera si de a Înlătura eventualele inechități, dar aceasta operațiune se impune a ti efectuata astfel incat sa nu aducă atingere dreptului de pensie dobândit legal, ca urmare a desfășurării unor activități in calitate de militari activi, in care s-au supus tuturor rigorilor specifice vieții militare, cu promisiunea certă din partea .statului eâ vor beneficia de un cuantum al pensiei care sa compenseze restricțiile pe care le-au suferit.
Față de cele menționate, apreciază apelantul ca intervenția statului de a elimina pensia de serviciu prin revizuire numai in raport de principiul contributivitatii, reprezintă in mod incontestabil o ingerința in exercițiul unui drept legal dobândit,
Prin urmare, statul avea obligația de a tine cont de asigurarea unei proporționalitati intre acest interes si speranța legitima a contestatorilor de a se bucura de dreptul câștigat pe viitor.
Considera apelantul că dreptul de pensie i-a fost stabilit contestatorului sub imperiul legii nr.164/2001, având dreptul la o continuitate in ceea ce privește evoluția acelei legi in viitor, Or, reducerea pensiei s-a produs in mod total si evident imprevizibil.
Mai mult, imposibilitatea de a-și recupera vreodată sumele de bani pierdute si neindexarea pensiilor au dus la ruperea justului echilibru ce trebuie păstrat intre protecția proprietății si" cerințele interesului general.
Daca am interpreta imposibilitatea indexării pensiilor in sensul art.102 din Legea nr.263/2010, deoarece cuantumul acesteia nu este produsul dintre punctajul mediu anual si valoarea punctului de pensie, fiind rezultatul aplicării modului de calcul prevăzut de legea speciala, pe cale de consecința aceasta indexare nu s-ar aplica nici celor care in urmă revizuirii au obținut un cuantum mai mare al pensiei - fapt care nu corespunde realității.
Menționam ca pe toata durata exercitării activității de cadru militar activ, contestatorul nu a avut șansa de a-si suplimenta veniturile, având de suportat incompatibilități si interdicții totale in vreme ce categorii profesionale au beneficiat de șansa suplimentarii veniturilor lor in lipsă oricăror incompatibilități si restricții.
Totodată, invoca apelantul obligația interpretării si aplicării dispozițiilor constituționale in materia drepturilor omului in conformitate cu tratatele internaționale ratificate de România, deci si in conformitate cu dispozițiile Convenției, care se impune tuturor autorităților publice romane.
Constatarea ca nu exista nici o dispoziție in cuprinsul Legii nr.241/20.13 care să confere dreptul la despăgubiri pentru perioada decembrie 2010-sepțembrie 2013, nu împiedica instanțele de judecata sa faca aplicarea art.20 din Legea fundamentala si sa dea prioritate pactelor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care" România este parte si sa analizeze, nemijlocit convenționalitatea acestor norme si a efectelor ei concrete asupra pârtilor cauzei din litigiul cu care sunt sesizate, in raport cu circumstanțele fiecărei spete.
În cauză, considera apelantul că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Pentru motivele invocate, solicită apelantul in temeiul prevederilor art.480 pct.2 NCPC, admiterea apelului, schimbarea în tot a Sentinței Civile nr. 671 LM AS/26.11.2014 pronunțata de Tribunalul G. Secția civila, in dosarul nr._, in sensul recunoașterii dreptului pretins, urmare a deciziilor emise in baza Legii nr.241/20l3 respectiv acordarea sumelor reținute in baza deciziilor de revizuire, obligarea intimatelor la repararea pagubei cauzate si indexarea cuantumului pensiei stabilite in urma ultimei decizii emise in baza Legii nr.241/2013, pentru contestatorul sus-mentionat.
La data de 12.05.2015 și respectiv 18.05.2015, prin Serviciul Registratură al Curții, au depus întâmpinări intimații M. A. Interne și C. de P. Sectorială a Ministerului A. Interne, solicitând admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a MAI și respingerea apelului ca nefondat.
Apelantul a formulat răspuns la întâmpinare în combaterea apărărilor formulate de intimați.
Analizând apelul declarat, potrivit dispozițiilor art.477 C.pr.civ., în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Solutia tribunalului este temeinica si legala iar Curtea isi insuseste integral considerentele acesteia, pentru a nu le mai relua.
Referitor la dispozițiile Legii nr.241/2013, în condițiile în care, potrivit reglementarilor acestui act normativ, revenirea la cuantumul pensiei existent la nivelul lunii decembrie 2010, reprezintă o măsură care produce efecte exclusiv pentru viitor, neexistând nici o dispoziție în cuprinsul acestei legi care să confere dreptul la despăgubiri pentru perioada anterioara.
În acest sens, art.1 alin.1 din Legea nr.241/2013 prevede că pensiile recalculate sau revizuite conform prevederilor Legii nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiei și ale OUG nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr.165/2011 cu modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantum cuvenit pentru luna decembrie 2010, în timp ce alin.2 al aceluiași text delimitează sfera de aplicare a dispozițiilor conținute în primul aliniat, stipulând că plata drepturilor bănești prevăzută la alin.1 se efectuează începând cu data de 1 octombrie 2013.
Legea nr.241/2013 nu cuprinde nicio reglementare privind acordarea drepturilor bănești prevăzute la art.1 alin.1, pentru intervalul ianuarie 2012-septembrie 2013 inclusiv, iar legea se aplică, de la data intrării sale în vigoare, în sensul dispozițiilor pe care aceasta le conține.
Pentru considerentele arătate, Curtea, în baza art.480 C.pr.civ., va respinge ca nefundat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul-reclamant T. E. domiciliat în G., ..32/511, ., ., prin SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE, cu sediul în București, ., sector 1 împotriva sentinței civile nr.671/LM-AS din data de 26.11.2014, pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți M. A. INTERNE cu sediul în București, ..1A, sector 1, și C. SECTORIALĂ DE P. A MINISTERULUI A. INTERNE, cu sediul în București, ..3, sector 4.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.06.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. H. P. A.
GREFIER,
F. V.
Red. Jud. LH.
Dact: Z.G./6 ex/20.07.2015
Jud.fond: Ghe. T.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 88/2015.... | Despăgubire. Decizia nr. 433/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
