Recalculare pensie. Decizia nr. 1892/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 1892/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-05-2015 în dosarul nr. 2640/87/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr._ (Număr în format vechi 431/2015)

DECIZIE Nr. 1892/2015

Ședința publică de la 25 Mai 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE E. D. B.

Judecător M. P.

Grefier R. N. C.

Pe rol, soluționarea apelului declarat de apelanta-pârâtă C. J. DE PENSII TELEORMAN, împotriva sentinței civile nr.1638 din data de 18.11.2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și C. Administrativ Fiscal – Complet specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant T. M. cauza având ca obiect: obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul-reclamant T. M., prin avocat T. C. R., conform împuternicirii avocațiale . nr._, ce se depune la dosarul cauzei, lipsind apelanta-pârâtă C. J. DE PENSII TELEORMAN.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Intimatul-reclamant T. M., prin avocat, depune la dosar decizia nr._/27.02.2015, privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, arătând că nu i-a fost valorificată de la începutadeverința pentru a putea îndeplini condițiile de pensionare, precum și chitanța nr._/25.05.2015, privind cheltuielile de judecată solicitate în apel.

Curtea încuviințează proba cu înscrisurile depuse și, nemaifiind cererii de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea apelului.

Intimatul-reclamant T. M., prin avocat, având cuvântul solicită respingerea apelului formulat de partea adversă și menținerea ca temeinică a sentinței pronunțate de instanța de fond, precizând că în mod temeinic și legal instanța de fond a obligat pârâta la valorificarea adeverinței nr. 35/15.07.2008 eliberată de fostul angajator .. Turnul M.. Cu privire la crearea de apel formulată precizează nu are legătură cu situația de fapt care a stat la baza deciziei de pensionare.

Curtea în raport de prevederile art. 394 din Codul de procedură civilă, constatând că apelul este în stare de judecată, îl reține în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

I.SOLUȚIA PRIMEI INSTANȚE

Prin cererea înregistrată la data de 26.08.2014, pe rolul Tribunalului Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și C. Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, sub nr._ , reclamantul T. M., a chemat în judecată pârâta C. Județeană de Pensii Teleorman, solicitând obligarea acesteia la revizuirea Deciziei de pensionare_/19.03.2014 prin luarea în calcul a Adeverinței nr. 35/15.07.2008 eliberată de . T. M.. De asemenea, a solicitat reclamantul și cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr.1638 din data de 18.11.2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman, a fost decăzută din probă pârâta C. Județeană de Pensii Teleorman, în ceea ce privește formularea în cauză a cererii reconvenționale, privind anularea adeverinței nr. 35/15 07 2008 emisă de . T.-M.; a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul T. M., împotriva deciziei de pensionare nr._/19.03.2014, emisă de pârâta C. Județeană de Pensii Teleorman, pe care a anulat-o; a fost obligată pârâta la emiterea unei noi decizii de pensie cu luarea în calcul a adeverinței nr.35/15.07.2008 emisă de . T.-M.; a fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 600 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată-onorariu de avocat.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Dispozițiile art. 107 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 prevăd că: „În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv C. de Pensii Sectorială, operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun prin decizie de revizuire „sunt incidente în cauză și pot constitui temei legal pentru revizuirea deciziei de pensie de către C. Județeană de Pensii, chiar din oficiu, întrucât nefiind valorificate venituri și stagii de cotizare cuprinse în adeverințele în discuție, cuantumul dreptului de pensie al reclamantului este mai mic și nu există nici un motiv ca pensionarul să nu solicite o asemenea revizuire.

Atât timp cât legea conferă principiul contributivității, este firesc ca această normă juridică să fie avută în vedere și în cazul reglementărilor speciale care privesc modalitatea de calcul a acestor pensii, prin luarea în considerare a unor venituri realizate de salariați, întrucât legea prevede în mod clar care sunt veniturile cu caracter permanent, ce pot fi valorificate la stabilirea punctajului mediu anual, pârâta interpretând în mod eronat dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 și art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor acestui act normativ.

Din adeverința depusă de reclamant, fila 8, rezultă că acesta a fost salariatul unității emitente iar pentru perioada 01.01.1986/22.11.1993, 01.03.1994/01.12.1995 și 01.05.1996/31.12.1996, a fost nominalizat ca prestând activități în grupa 1 de muncă, în procent de 100%, conform pct. 3 din Ordinul 50/1990 al MMOS.

Adeverința îndeplinește condițiile de formă și fond pentru a fi valorificată, indicându-se perioada în care reclamantul a desfășurat activitate în cadrul instituției emitente în grupă de muncă, temeiul legal al nominalizării în grupă de muncă, numărul și data eliberării, denumirea unității, sigiliul acesteia și semnătura persoanei care angajează unitatea, conform art. 126 din HG 257/2011 privind normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 precum și a Anexei 14 la acest act normative.

Pe de altă parte, reclamantul a depus la dosarul cauzei și tabelul nominal cu personalul care a lucrat în secțiile de pe platforma CIC T.-M., în aceleași condiții cu personalul combinatului, în perioada 01.01.1986/31.12.1996 și care se încadrează în grupa 1 de muncă, în procent de 100%, conf. Ord 50/1990 pct. 6, tabel înregistrat sub nr. 105/06 02 1997.

Prin urmare, nu există nici un motiv care să împiedice valorificarea adeverinței arătate, refuzul pârâtei în acest sens fiind lipsit de temei legal.

Pe cererea reconvențională instanța a reținut că aceasta a fost depusă la data de 07.10.2009.

În conformitate cu dispozițiile art. 209 alin 3 C., cererea reconvențională se depune sub sancțiunea decăderii, odată cu întâmpinarea sau dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare ,cel mai târziu la primul termen de judecată.

Prin rezoluția din 28 august s-a pus în vedere pârâtului ca în termen de 25 de zile de la primirea comunicării să depună întâmpinare.

Însă acesta a formulat întâmpinarea și cererea reconvențională abia la data de 07.10.2014, astfel instanța l-a decăzut din probă, în ceea ce privește formularea în cauză a cererii reconvenționale privind anularea adeverinței nr.12/17.04.2009 emisă de ..

Față de cele ce preced s-a admis cererea pârâtul fiind obligat la emiterea unei noi decizii de pensionare prin valorificarea adeverinței precitate, conform dispozitivului sentinței.

Ca parte căzută în pretenții pârâta a fost obligată și la plata cheltuielilor de judecată în conformitate cu dispozițiile art. 451/453 C., conform chitanței depuse la dosar și reprezentând onorariu de avocat.

II. APELUL FORMULAT DE C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TELEORMAN

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel în termen legal și motivat pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TELEORMAN, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.480 din Codul de procedură civilă, apelanta a arătat că reclamantul solicită valorificarea Adeverinței nr. 35/15.07.2008 emisă de . T. M..

Adeverința nr.35/15.07.2008 referitoare la încadrarea în grupa I de muncă din perioada 01.01._93, temeiul legal al încadrării în grupă de muncă fiind Ordinul 50/1990.

Instanța de fond, prin sentința apelată, a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensie prin valorificarea Adeverinței nr. 35/15.07.2008 emisă de . T. M..

Prin urmare, consideră că atitudinea CJP față de modalitatea de analiză și valorificare a unei Adeverințe care atestă o anumită vechime în grupă de muncă, respectiva Adeverința trebuie analizată sub aspectul condițiilor de formă și de fond, condiții care trebuie îndeplinite cumulativ de către aceste Adeverințe, astfel a fost emisă decizia de pensie nr._/19.03.2014 prin care se respinge cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă deoarece reclamantul nu face dovada detașării pe platforma Combinatului Chimic Tr. M.. Reclamantul a desfășurat activitate în perioada precizată în respectiva Adeverință ca fiind detașat pe platforma combinatului chimic.

Mai mult decât atât, Ordinul 50/1990 reprezintă un act normativ care precizează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă.

În conformitate cu prevederile de la pct.6 din ORD 50/1990 al MMPS. nominalizarea persoanelor care se încadrau în grupele I și II de muncă se făcea de către conducerile unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile concrete în care și-au desfășurat activitatea persoanele respective.

Adeverința menționată anterior nu încalcă principiul contributivității, în măsura în care se consideră că CJP Teleorman nu a manifestat un refuz nejustificat, întrucât, conform anexei 12 la Normele de aplicare a Legii 263/2010 Adeverințele de încadrare în grupele superioare de muncă se întocmesc conform formularului prezentat în norme care trebuie să conțină toate elementele referitoare la temeiul juridic al încadrării, precum și nominalizarea care ar trebuie făcută printr-un act administrativ emis de unitate conf. prevederilor Ordinului 50/1990, completându-se actul normativ care anterior datei de 01.04.2001 a constituit temeiul juridic pentru încadrarea în grupa II de muncă.

Potrivit prevederilor alin.2 de la pct.15 din Ordinul menționat anterior, unitățile aveau obligația să analizeze și să precizeze în termen de 30 de zile, de la data aprobării Ordinului, pe baza documentelor existente în unitate, situația încadrării personalului în grupele I sau II de muncă începând cu data de 18.03.1969.

Actele normative care reglementau încadrarea în fostele grupe I sau II de muncă au fost abrogate la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, abrogate de Legea 263/2010, respectiv la data de 01.04.2001.

După această dată nu mai există bază legală pentru încadrarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite de muncă în grupe superioare de muncă, iar eliberarea Adeverințelor privind atestarea faptului că, în anumite perioade anterioare datei de 01.04.2001, o persoană și-a desfășurat activitate în locurile de muncă încadrate în grupele 1 sau II de muncă, se va face numai pe baza documentelor întocmite la acea vreme, verificabile, aflate în evidența angajatorilor sau deținătorilor de arhive (proces verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor în grupe superioare de muncă).

Potrivit dispozițiilor art.126 (1) din normele de aplicare a Legii 263/2010 „în situația prezentării și a altor acte de vechime în muncă prevăzute de lege, acestea vor cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente: denumirea angajatorului, datele de identificare ale persoanei, perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă, menționarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea" etc., iar în conformitate cu cele precizate anterior, la art. 128 (5) "Adeverințele întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Muncii, familiei și Egalității de Șanse nr. 590/15.09.2008, până la . legii, vor putea fi valorificate la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie dacă îndeplinesc condițiile de fond și formă prevăzute de acestea.

În concluzie, solicită admiterea apelului, respingerea sentinței pronunțate de instanța de fond și menținerea ca temeinică și legală a deciziei de pensie aflată în plată.

III. ANALIZA APELULUI

Potrivit art. 477 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum șic u privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.

Față de aceste prevederi, Curtea urmează a analiza numai criticile cu privire la valorificarea adeverinței nr. 35/15.07.2008 emisa de .. T. M., prin cererea de apel neatacându-se soluția cu privire la cererea reconvențională.

Potrivit menționatei adeverințe, intimatul reclamant, în perioadele: 01.01._93, 01.03.1994 – 01.12.1995 și 01.06.1996 – 31.12.1996 a lucrat pe platforma S.C. T. S.A. în cadrul lucrărilor executate de S.C. CORIM S.A. în construcții și reparații, în aceleași locuri de muncă cu personalul muncitor, 100% în condiții grele de muncă, la instalațiile: acid sulfuric, acid fosforic, acid azotic, amoniac, uree, îngrășăminte complexe, în cadrul secțiilor npk1, npk2, azot 1, azot ii.

Criticile cu privire la forma adeverinței sunt neîntemeiat, întrucât condițiile de formă ale adeverinței, prevăzute de art. 26 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin HG nr. 257/2011 nu sunt aplicabile în speță, având în vedere că adeverințe a fost emisă în anul 2008, când nu era în vigoare art. 26 menționat și nici Legea nr. 19/2000.

Prin urmare, în situația în care nu sunt prevăzute condiții de formă pentru adeverințele care atestă desfășurarea activității în grupe de muncă, este necesar ca, din conținutul acesteia, să rezulte suficiente elemente, verificabile, care să ateste că angajatul a fost, într-adevăr, încadrat în grupă de muncă.

În ceea ce privește încadrarea activității intimatului reclamant în dispozițiile legale invocate în adeverință, ca temei al grupei de munca recunoscute, Curtea reține că angajatorul era singurul răspunzător de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor, elementelor si informațiilor înscrise. In atare situație, casa de pensii nu putea interveni in verificarea conformității datelor din adeverință cu actele normative ce au constituit fundamental încadrării in grupa.

De asemenea, pe lângă asumarea răspunderii de către emitentul adeverinței cu privire la exactitatea informațiilor privind încadrarea în grupa I de muncă, în speță, din tabelul nominal nr. 105/06.02.1997 emis de S.C. CORIM S.A. T. M., rezultă că intimatul reclamant T. M. (poziția 708) a lucrat în secțiile de pe platforma C.I.C. T. M., în aceleași condiții cu personalul combinatului în perioada 01.01._96, și care se încadrează în grupa I de muncă, în procent de 100% conform Ordinului nr. 50/1990, pct. 6 (filele 6,7 din dosarul de fond).

Așadar, prin nominalizarea conform tabelului indicat, au fost respectate dispozițiile punctului 6 din Ordinul nr. 50/1990 al MMPS, invocat în cererea de apel (conform căruia nominalizarea persoanelor care se încadrau în grupele I și II de muncă se făcea de către conducerile unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile concrete în care și-au desfășurat activitatea persoanele respective).

Față de aceste considerente, Curtea reține că adeverința în cauză face dovada desfășurării de către intimatul reclamant a activității în grupa I de muncă, soluția primei instanțe fiind legală.

În baza art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul, ca nefondat și va obliga apelanta la plata către intimat a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (potrivit chitanței nr. 504/25.05.2015 – fila 19).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TELEORMAN, având CUI_, cu sediul în A., ., județul Teleorman, împotriva sentinței civile nr.1638 din data de 18.11.2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și C. Administrativ Fiscal – Complet specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant T. M., având CNP_, cu domiciliul în ..

Obligă apelanta la plata către intimat a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 25 Mai 2015.

Președinte,

E. D. B.

Judecător,

M. P.

Grefier,

R. N. C.

Tehnored.: B.E.D./26.06.2015

Dact: N.V./4 ex./09.06.2015

Jud. fond: M. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Recalculare pensie. Decizia nr. 1892/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI