Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1068/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1068/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 541/2/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._ (Număr în format vechi 682/2015)
Decizia civilă nr.1068
Ședința publică din data de la 1 aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: B. A. C.
JUDECĂTOR: R. F. G.
GREFIER: B. M.
Pe rol se află cererea de revizuire formulată de revizuientul S. Învățământului Preuniversitar Teleorman, în numele membrilor de sindicat C. M., C. I., S. M., A. V., T. E., B. A., F. R C., S. T. N., F. N G., C. C.-D., P. M., M. C., T. (G.) N., M. D. E., D. G. V., P. G. M.-I., M. V., R. M. D., C. G. V., Ț. M., împotriva deciziei civile nr.2027 din data de 09.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata Școala G. Drăgănești-V..
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează Curții că revizuientul, prin cererea de revizuire dedusă judecății, a solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.223 alin.(3) din Codul de procedură civilă. Se mai arată că cererea de revizuire a fost comunicată părții intimate, precum și faptul că s-a atașat dosarul nr._ al Curții de Apel București –Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în care s-a pronunțat decizia civilă nr.2027/09.12.2014, împotriva căreia s-a exercitat prezenta cale extraordinară de atac a revizuirii.
Curtea reține cauza în vederea soluționării asupra admisibilității cererii de revizuire, în raport de dispozițiile art.513 din Codul de procedură civilă, dată fiind solicitarea părții revizuiente de judecare a pricinii în lipsă.
CURTEA,
Prin cererea de revizuire formulată la data de 29.01.2015, înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr._, revizuientul S. Învățământului Preuniversitar Teleorman a solicitat anularea deciziei civile nr.2027/09.12.2014 pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata Școala G. Drăgănești V..
Prin decizia civilă atacată cu prezenta cale extraordinară de atac, Curtea de Apel București-Secția a-VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a respins apelul declarat de apelantul-reclamant S. Învățământului Preuniversitar Teleorman, în numele și pentru membrii de sindicat: C. M., C. I., S. M., A. V., T. E., B. A., F. R C., S. T. N., F. N G., C. C. D., P. M., M. C., T. (G.) N., M. D. E., D. G. V., P. G. M. I., M. V., R. M. D., C. G. V., Ț. M., împotriva sentinței civile nr. 950/06.08.2014 pronunțată de Tribunalul Teleorman – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu intimata Școala G. Drăgănești V. ca nefondat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de recurs a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Potrivit dispozițiilor art.1 alin. (1) din Legea nr.63/2011, privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ „începând cu data intrării în vigoare a prezenței legi și până la 31 decembrie 2011, personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la prezența lege”. A..(2) al aceluiași articol stipulează că „cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ este cel prevăzut în anexele nr. 1, 2, 3a și 3b, după caz.
În acord cu mențiunile alin.(4) al articolului 1 „sporurile, indemnizațiile, compensațiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază personalul prevăzut la alin. (1), precum și metodologia de calcul al acestora sunt prevăzute în anexa nr. 5”.
Așadar, dispozițiile cu caracter legislativ enunțate în cadrul prevederilor art.1 din Legea nr.63/2011, stabilesc cadrul normativ în care vor fi calculate drepturile salariale cuvenite în anul 2011 personalului didactic și nedidactic din învățământ, respectiv anexele nr.1, 2, 3a și 3b pentru cuantumul brut de încadrare al salariilor cuvenite acestei categorii de personal, precum și anexă nr.5 a legii pentru sporurile, indemnizațiile, compensațiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare de care urmează a beneficia categoria de personal reprezentată de sindicatul-apelant din prezenta cauză.
Faptul că doar acesta este cadrul normativ în care pot fi stabilite salariile personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ ulterior momentului intrării în vigoare a Legii nr.63/2011, iar nu alte dispoziții anterioare, este confirmat și de prevederile art.6 al legii, în conformitate cu care „orice alte dispoziții contrare cu privire la stabilirea salariilor și a celorlalte drepturi de natură salarială, în anul 2011, pentru personalul prevăzut la art. 1 alin. (1), se abrogă”.
Mențiunile art.2 alin.(1) al Anexei nr.5 a Legii nr.63/2011 au în vedere sporurile, indemnizațiile, precum și alte drepturi de natura salarială prevăzute de prezenta lege, în speță Legea nr.63/2011, iar nu alte legi de salarizare aplicabile anterior personalului din învățământ.
Acest din urmă articol nu poate fi interpretat izolat, scos din contextul legii, doar prin coroborarea sa cu dispozițiile art.1 alin.(1) al Legii nr.63/2011 poate fi identificată cu exactitate funcția sa de reglementare. Ori, art.1 alin.(1) dispune că „începând cu data intrării în vigoare a prezenței legi și până la 31 decembrie 2011, personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege”.
A fost statuat de către Curtea Constituțională că „legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. În acest sens sunt considerentele deciziilor nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 și nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011 și nr. 99 din 8 februarie 2012.
Nu prezintă relevanță juridică în cauză considerentele expuse de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul recursului în interesul Legii nr.11/2012, întrucât instanța supremă a avut de soluționat categoria de drepturi salariale ce se cuvin cadrelor didactice după data de 01.01.2010, iar nu cele care se cuvin aceleiași categorii profesionale după data de 13.05.2011.
Astfel, drepturile salariale cuvenite categoriei de personal reprezentate de sindicatul apelant au fost fixate prin dispozițiile Legii nr.63/2011, ulterior momentului în care aceasta a intrat în vigoare, orice alte dispoziții contrare fiind abrogate.
Prin cererea de revizuire, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 411, alin. l, pct. l, art. 509 alin. l, pct l, art. 513 din Codul de procedură civilă, art. 28 din Legea 62/2011, revizuientul S. Învățământului Preuniversitar Teleorman a solicitat admiterea cererii, schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul de a suspenda judecarea cauzei, în conformitate cu art. 411 alin l, pct.l din Codul de procedură civilă, Ia cererea formulată de ambele părți.
Instanța de apel a soluționat în fond cauza, fără a lua în considerare cererile de suspendare ale ambelor părți, depuse prin fax la data de 08.12.2014, ora 14:29.
În condițiile în care la dosarul cauzei se regăsesc cererea de suspendare emisă de S. Învățământului Preuniversitar Teleorman, sub nr. 1725/08.12.2014 și cererea nr. 2463/08.12.2014, emisă de intimata Școala gimnazială Drăgănești V., devin incidente dispozițiile art. 509 alin.1 pct.1 din Codul de procedură civilă, dat fiind că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, anume asupra cererilor de suspendare depuse de ambele părți din proces.
Prin cererile depuse de sindicat și unitatea școlară au fost îndeplinite cerințele prevăzute de art. 411 alin.1 pct.1 din Codul de procedură civilă.
Analizând actele dosarului, Curtea reține că revizuirea este o cale de atac, de retractare, care poate fi formulată împotriva unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul, conform art.509 alin.1 C.pr.civ..
Curtea reține că hotărârile instanțelor de apel care evocă fondul sunt acelea prin care instanțele admit apelul și rejudecând cauza dedusă judecății, schimbă în tot sau în parte hotărârea apelată, nefăcând astfel obiectul cererii de revizuire deciziile prin care apelul a fost respins ca nefondat.
În speță, prin decizia supusă revizuirii, instanța de apel nu a admis apelul pentru a rejudeca acțiunea apelantului și deci nu a evocat astfel fondul cauzei, ci a respins ca nefondat apelul declarat de acesta, analizând doar criticile invocate prin cererea de apel, menținând sentința dată în fond și implicit situația de fapt reținută de tribunal.
Se constată așadar că prin decizia supusă prezentei revizuiri, instanța de apel nu a stabilit o altă stare de fapt decât cea care fusese reținută în faza de judecată anterioară și nici nu a aplicat alte dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, de natură a conduce la o altă dezlegare a raportului juridic dedus judecății decât cea care fusese hotărâtă până în acel moment.
Prin urmare, în condițiile în care prin respingerea ca nefondat a apelului și menținerea în întregime a hotărârii primei instanțe, instanța de apel nu a evocat fondul cauzei, în sensul art. 509 alin.1 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că decizia atacată în prezenta cauză nu este susceptibilă a fi atacată cu revizuire.
În plus, în condițiile în care părțile au fost citate pentru judecata pricinii pentru ora 9,00, iar cererile de suspendare a judecății apelului în temeiul art. 411 alin.1 pct.1 din codul de procedură civilă au fost expediate prin fax, după soluționarea cauzei, nu s-ar putea reține că instanța de apel a omis a se pronunța asupra unui lucru cerut.
Față de considerentele arătate, având în vedere nu este îndeplinită condiția premisă de admisibilitate a cereri de revizuire prevăzută de art.509 alin.1 C.pr.civ., aceea a evocării fondului, Curtea va respinge cererea de revizuire a deciziei atacate ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuientul S. Învățământului Preuniversitar Teleorman, având CF_ și sediul în A., ., județ Teleorman, în numele membrilor de sindicat C. M., C. I., S. M., A. V., T. E., B. A., F. R C., S. T. N., F. N G., C. C.-D., P. M., M. C., T. (G.) N., M. D. E., D. G. V., P. G. M.-I., M. V., R. M. D., C. G. V., Ț. M., împotriva deciziei civile nr.2027 din data de 09.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata Școala G. Drăgănești-V., cu sediul în cu sediul în comună Drăgănești-V., județ Teleorman.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi,1 aprilie 2015.
Președinte, Judecător,
B. A. C. R. F. G.
Grefier,
B. M.
Red. Jud.RFG
Dact: Z.G./2 ex/
Jud. C.:A.F.
R.G.
Jud.fond: I.T.
| ← Pretentii. Decizia nr. 892/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
