Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2644/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2644/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-07-2015 în dosarul nr. 1909/93/2014
Dosar nr._ (Număr în format vechi 2192/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2644/2015
Ședința publică de la 01 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G. E.
Judecător D. A. C.
Grefier I. R. M.
Pe rol, soluționarea apelului declarat de apelanta . D.D.D. SRL împotriva sentinței nr.25 din data de 08.01.2015 pronunțate de Tribunalul Ilfov - Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul G. N. I., cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta . D.D.D. SRL, prin avocat C. A., ce depune împuternicire avocațială ._/2015 și intimatul G. I. personal și asistat de avocat D. M., ce depune delegație de substituire a avocatului L. S. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că, înainte de stabilire a primului termen de judecată, în faza procedurii prealabile, au fost comunicate motivele de apel intimatului, iar acesta nu au formulat întâmpinare, ci la data de 18.06.2015 a depus la dosar o cerere în care solicită să fie citat la Penitenciarul Jilava. În acest sens, s-a procedat la citarea intimatului atât la Penitenciarul Jilava, cât și la domiciliul ales.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea/combaterea apelului.
Apelanta . D.D.D. SRL, prin avocat, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, cu consecința desființării sentinței apelate, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant. Prin sentința atacată s-a admis atât acțiunea formulată de reclamant, prin care solicita drepturi salariale și daune morale de 1000 lei, cât și cererea reconvențională prin care solicita constatarea nulității absolute a CIM între societate și reclamant, pentru lipsa semnăturii. Consideră că sentința pronunțată de instanța de fond este netemeinică și nelegală. Instanța de fond nu avea cum să ajungă la concluzia că reclamantul ar fi prestat vreodată activitate în cadrul acestei societăți doar în baza unei facturi și în baza acelei declarații a martorului care nu știa absolut nimic, nici ce nume avea societatea pârâtă, nici cine sunt asociații societății, nici unde era sediul societății și unde își desfășura activitatea. Din această declarație, ce nu a fost coroborată cu alte probe, nu se poate trage concluzia că reclamantul și-a desfășurat activitatea la sediul societății pârâte. Pe de altă parte, solicită a se avea în vedere că s-a constatat nulitatea contractului individual de muncă pentru lipsa semnăturii. Societatea a fost de bună credință și a dorit să încheie un contract de muncă cu reclamantul, însă acesta nu l-a semnat. Nesemnând contractul, acesta nu a putut fi înregistrat la ITM. Reclamantul s-a prezentat o singură lună la serviciu, iar pentru acea lună i s-a pus la dispoziție salariul. Astfel că nu înțelege pentru ce solicită drepturi salariale pentru o perioadă în care reclamantul nu a prestat activitate pentru societate. De fapt, problema este că reclamantul și cu reprezentatul societății pârâte au fost soți. Cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.
Intimatul G. I., prin avocat, solicită respingerea apelului, ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond, ca fiind legală și temeinică. De fapt, reclamantul și cu reprezentatul societății pârâte au fost soți și pe acest fond au apărut și neînțelegeri între aceștia. Astfel, toate probele administrate în dosarul de fond al cauzei, respectiv proba cu interogatoriu și proba testimonială, sunt probe suficiente pentru temeinicia hotărârii date. Nu solicită cheltuieli de judecată.
În temeiul art.394 Cod procedură civilă, Curtea închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 25 din data de 08.01.2015 pronunțată de Tribunalul Ilfov - Secția Civilă, în dosarul nr._, a fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul – pârât G. I. în contradictoriu cu pârâta – reclamantă . D.D.D. SRL, CUI –_.
A fost obligată pârâta la plata către reclamant a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada 15.09._12, conform contractului individual de muncă, actualizate cu indicele de inflație începând cu data de 03.06.2014 până la plata efectivă a acestor drepturi.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 1000 lei cu titlu de daune morale.
A fost respinsă cererea pentru rest.
A fost admisă cererea reconvențională.
A fost anulat contractul individual de muncă al reclamantului înregistrat sub nr.7/15.09.2011 în Registrul general de evidență a salariaților.
În considerentele hotărârii judecătorești, instanța de fond a reținut că reclamantul a solicitat prin cererea de chemare in judecata obligarea paratei la plata sumei de_ de lei, actualizata cu indicele de inflatie, reprezentand drepturi salariale cuvenite pentru perioada iulie 2011- august 2012.
Intre reclamant si parata s-a incheiat contractul individual de munca inregistrat in registrul de evidenta al salariatilor sub nr. 7/15.09.2011.
Potrivit acestui contract, reclamantul a ocupat functia de director adjunct avand un salariu de baza de 750 lei lunar.
Potrivit dispozitiilor art. 16 Codul Muncii (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
(2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.
(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.
(4) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.
Potrivit dispozitiilor art. 55 Codul muncii Contractul individual de muncă poate înceta astfel:
a) de drept;
b) ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea;
c) ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în cazurile și în condițiile limitativ prevăzute de lege.
Potrivit dispozitiilor art. 159 alin 1 si 2 Codul muncii (1) Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.
(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.
Potrivit dispozitiilor art. 168 Codul muncii (1) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
(2) Statele de plată, precum și celelalte documente justificative se păstrează și se arhivează de către angajator în aceleași condiții și termene ca în cazul actelor contabile, conform legii.
Potrivit dispozitiilor art. 166 alin 4 Codul muncii: (4) Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului
Potrivit dispozitiilor art. 272 Codul muncii, sarcina probei, in conflictele de munca, revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezi in aparare sa pana la prima zi de intarziere.
Reclamantul a facut dovada faptului ca a avut calitate de salariat al paratei in baza contractului individual de munca incheiat cu aceasta.
Totodata, din declaratia martorului D. G. audiat de instanta precum si din inscrisurile depuse la dosarul cauzei de catre reclamnat, respectiv procesul verbal din data de 17.07.2012 si factura fiscala, rezulta ca acesta a prestat munca in favoarea paratei.
Conform dispzoitiilor legale mai sus mentionate, parata avea obligatia sa faca dovada faptului ca pentru munca prestata aceasta a achitat drepturile salariale cuvenite reclamantului, ori sa faca dovada incetarii raportului de munca prin depunerea la dosarul cauzei a unei decizii de incetare a contractului individual de munca.
Sustinerile paratei referitor la faptul ca reclamantul nu a semnat contractul individual de munca sunt lipsite de relevanta avand in vedere ca nu exista nici o dovada in sensul ca reclamnatul ar fi refuzat sa semneze acest contract.
Totodata, exista numai culpa paratei pentru faptul ca aceasta a inregistrat contractul individual de munca in registrul general de evidenta a salariatilor fara sa fie semnat de catre salariat.
Avand in vedere ca reclamnatul a facut dovada prestarii unei activitati in favoarea paratei, tribunalul a constatat ca este intemeiata solicitarea acestuia de a o obliga pe parata la plata drepturilor salariale incepand cu data de 15.09.2011 si pana la data de 31.08.2012.
Avand in vedere ca salariatul a suferit un prejudiciu ca urmare a intarzierii nejustificate a platii salariului de catre parata, tribunalul a obligat parata la plata sumei de 1000 lei cu titlu de daune morale, urmand sa fie admis numai in parte acest capat de cerere.
Totodata, a fost respins capatul de cerere privind drepturile salariale solicitate de reclamnat pentru perioada iulie_11 avand in vedere ca data de la care si-a inceput efectul contractul individual de munca este 15.09.2011, iar existenta raporturilor de munca se poate face numai in baza unui contract individual de munca incheiat in forma scrisa.
Referitor la sumele de bani pe care parata va fi obligată sa le plateasca reclamantului, acestea vor fi actualizate cu indicele de inflatie incepand cu data formularii cererii de chemare in judecata, respectiv 03.06.2014, aceasta fiind data de la care parata este in intarziere in conditiile prevazute de lege.
In ceea ce priveste cererea reconventionala formulata de parata-reclamantă, tribunalul a constatat că, potrivit dispozitiilor art. 57 Codul muncii, nerespectarea oricăreia dintre condițiile legale necesare pentru încheierea valabilă a contractului individual de muncă atrage nulitatea acestuia.
(2) Constatarea nulității contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor.
(3) Nulitatea contractului individual de muncă poate fi acoperită prin îndeplinirea ulterioară a condițiilor impuse de lege.
(4) În situația în care o clauză este afectată de nulitate, întrucât stabilește drepturi sau obligații pentru salariați, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de muncă aplicabile, aceasta este înlocuită de drept cu dispozițiile legale sau convenționale aplicabile, salariatul având dreptul la despăgubiri.
(5) Persoana care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu.
(6) Constatarea nulității și stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul părților.
(7) Dacă părțile nu se înțeleg, nulitatea se pronunță de către instanța judecătorească
Potrivit dispozitiilor art. 268 alin. 1 lit. d) Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate: d) pe toată durata existenței contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulității unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
Tribunalul a constatat ca parata-reclamanta nu a facut dovada existentei unui acord al partilor cu privire la nulitatea contractului individual de munca pentru lipsa semnaturii salariatului.
Pe de alta parte, avand in vedere ca nu s-a facut dovada incetarii raporturilor de munca . prevazute de lege, contractul individual de munca ce face obiectul cauzei a continuat sa-si produca unele efecte.
Tribunalul a constatat ca, . salariatului reclamant reprezinta o cauza de nulitate a contractului individual de munca, astfel ca a admis cererea reconventionala formulata de parata reclamanta si a anulat contractul individual de munca inregistrat sub nr.7/15.09.2011 în registrul general de evidență a salariaților.
Pentru toate aceste considerente de fapt si de drept, tribunalul a admis în parte cererea formulată de reclamantul – pârât, a obligat pârâta la plata către acesta a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada 15.09._12, conform contractului individual de muncă, actualizate cu indicele de inflație începând cu data de 03.06.2014 până la plata efectivă a acestor drepturi.
Totodata, a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 1000 lei cu titlu de daune morale.
A admis cererea reconvențională si a anulat contractul individual de muncă al reclamantului înregistrat sub nr.7/15.09.2011 în registrul general de evidență a salariaților.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel pârâta . D.D.D. SRL, cererea fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ (Număr în format vechi 2192/2015), solicitând să se dispună schimbarea sentinței și respingerea acțiunii.
În motivare, s-a arătat, în esență, că sentința este nelegală și netemeinică deoarece a fost reținută eronat situația de fapt prezentată de reclamant. Apelanta a arătat că a încercat să încheie cu reclamantul un contract individual de muncă în 15.09.2011 pentru postul de director adjunct, cu salariul lunar brut de 750 lei, dar acesta a refuzat să semneze și nu a prestat activitate decât în luna septembrie 2011. Asociatul unic al apelantei este fosta soție a reclamantului intimat. În lipsa unei activități prestate de reclamantul intimat pentru societate este evident că nu poate fi vorba de vreun salariu. Pretențiile reclamantului se întemeiază pe un contract individual de muncă pe care nu l-a semnat. S-a mai arătat că din declarația martorului audiat în cauză nu rezultă că ar fi lucrat pentru societatea apelantă. A precizat apelanta că reclamantul prestează activități similare cu cele ale sale, în cadrul unei alte societăți cu o denumire similară, iar reclamantul a profitat de această confuzie. A arătat apelanta că nici un prejudiciu de imagine ori material nu i-a fost cauzat intimatului, dimpotrivă reprezentanta societății apelante este cea prejudiciată. Plata salariului restant va fi actualizat cu indicele de inflație, acoperind eventualele daune prin întârzierea plății.
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 466 Cod procedură civilă.
S-a depus întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și de dispozițiile art. 476 și urm.Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Prima instanță și-a întemeiat soluția de admitere a cererii reclamantului privind plata drepturilor salariale pe perioada 15.09._12 pe probele administrate.
Într-adevăr, din declarația martorului audiat (fila 74 dosar fond) rezultă că acesta a fost angajat de intimatul reclamant să presteze diverse activități ce se încadrau în specificul obiectului de activitate al societății apelante pârâte, nu în nume propriu, ci pe seama unei societăți. Faptul că martorul nu a fost în măsură să precizeze denumirea acestei societăți nu schimbă situația de fapt, din moment ce apelanta pârâtă nu a adus vreo probă că declarația ar fi nesinceră ori nu ar corespunde adevărului sau că în acea perioadă intimatul reclamant desfășura activitate în numele altei societăți. Deși nu a putut să precizeze denumirea societății apelante, martorul a arătat că societatea aparținea fostei soții a intimatului, ceea ce este o individualizare suficientă. Necunoașterea altor detalii legate de această societate este explicabilă prin activitatea prestată, ocazională, martorul precizând că lucra ca ziler, munca se desfășura pe teren, nu la sediul societății, dat fiind specificul acesteia. Mai reținem că s-a încuviințat proba cu martori și pentru apelanta pârâtă, însă aceasta nu a fost în măsură să administreze proba, martorul propus nefiind prezent la nici unul din termenele de judecată, așa încât susținerile reclamantului nu au fost combătute într-un mod susținut prin probe.
De asemenea, la dosar a fost depus și un proces-verbal din 17 iulie 2012 (fila 31 dosar fond) prin care i se înmâna intimatului o anumită sumă de bani pentru a plăti muncitorii angajați, act în care este menționată expres denumirea societății apelante, necontestat de apelantă; or, încheierea acestui proces-verbal justifică și confirmă declarația martorului și susținerile intimatului că a desfășurat activitate pentru societatea apelantă până în august 2012.
Anularea contractului individual de muncă pentru lipsa semnăturii intimatului în calitate de salariat nu aduce atingere recunoașterii dreptului acestuia de a i se plăti salariul pentru munca prestată în fapt, ceea ce se deduce din dispozițiile art. 57 alin. 5 din Codul muncii. Conform acestui text, persoana care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu. În scopul aplicării acestei norme, cel interesat poate face dovada executării în concret a contractului, chiar nul, cu orice mijloace de probă, fiind vorba de aspecte de fapt. Prin urmare, va fi respinsă susținerea apelantei că pretențiile reclamantului sunt întemeiate pe un contract nesemnat, nul.
Neplata la timp a drepturilor salariale este de natură să cauzeze reclamantului intimat un prejudiciu material și moral, acesta din urmă constând în nerecunoașterea muncii prestate, a valorii acesteia pentru activitatea societății, în condițiile în care apelanta a beneficiat de munca intimatului deși cunoștea că era necesară semnătura acestuia pentru a fi valabil contractul individual de muncă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă, Curtea constată că apelul nu este fondat și-l va respinge ca atare.
Va lua act că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată, în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta . D.D.D. SRL – CUI RO28793909 cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la punctul de lucru din ..7, corp I, parter, sector 6, împotriva sentinței nr.25 din data de 08.01.2015 pronunțate de Tribunalul Ilfov - Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul G. N. I. – CNP_ - la Penitenciarul Jilava ., . domiciliul ales la avocat D. L. -Drm.Ciorogârla nr.163D, sector 6, ca nefondat.
Ia act că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată, în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Iulie 2015.
Președinte, D. G. E. | Judecător, D. A. C. | |
Grefier, I. R. M. |
Red.jud.EDG./06.07.2015/4ex.
Jud.fond: Gh. N..
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 599/2015.... | Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 3005/2015.... → |
|---|
