Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2055/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2055/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 40593/3/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._ (Număr în format vechi 1426/2015)
Decizia civilă nr.2055
Ședința publică din data de la 3 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: B. A. C.
JUDECĂTOR: R. F. G.
GREFIER: B. M.
Pe rol se află cererea de apel formulată de apelanta-reclamantă Federația S. Transportatorilor Feroviari din România, în numele membrului de sindicat M. I., împotriva sentinței civile nr.696 din data de 26.01.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S. Națională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” S.A., cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: apelanta-reclamantă Federația S. Transportatorilor Feroviari din România, prin vicepreședinte L. Grab, în baza împuternicirii de reprezentare juridică depusă la dosar-fila 101, lipsind intimata-pârâtă S. Națională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” S.A.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Apelanta-reclamantă, prin vicepreședinte, depune la dosar, cu titlu de practică judiciară, extras de pe portalul instanțelor judecătorești cu privire la modul de soluționare a dosarului nr._ al Curții de Apel Pitești – Secția litigii de muncă.
Nefiind cereri de formulat, în temeiul art. 392 din Codul de procedură civilă, Curtea deschide dezbaterile asupra cererii de apel.
Apelanta-reclamantă, prin vicepreședinte, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței civile atacate, în sensul admiterii acțiunii, cu consecința obligării angajatorului la plata drepturilor salariale solicitate în baza contractului colectiv de muncă în vigoare în perioada 1 ianuarie – 20 martie 2014, având în vedere că în urma aplicării dispozițiilor hotărârilor de guvern invocate, în cadrul societății intimate au existat salariați care au fost remunerați sub salariul negociat prin contractul colectiv de muncă, iar ulterior aceste salarii au fost majorate, dar nu pe grila de salarizare, ci numai pentru acei salariați care au fost remunerați sub salariul minim de bază.
Interpelată fiind, apelanta-reclamantă, prin vicepreședinte, precizează că atunci când se referă la salariu se referă la cel menționat în contractul colectiv de muncă față de hotărârile de guvern invocate, având în vedere că în cadrul angajatorului și în prezent există salariați care beneficiază de un drept salariat mai mic decât cel minim brut, fiind încadrați pe funcția de muncitor necalificat.
Curtea în temeiul art. 394 din Codul de procedură civilă, închide dezbaterile.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de muncă și Asigurări sociale sub nr._ la data de 17.11.2014, prin disjungere din dosarul nr._/3/2014, reclamantul M. I., prin Federația S. Transportatorilor Feroviari din România, a solicitat obligarea pârâtei S. Națională de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" SA să calculeze și să-i plătească pentru perioada 18.06._14, diferențele dintre drepturile salariale calculate în raport de salariul de bază minim brut de 670 lei, conform HG nr.1193/2010, în raport de salariul de bază minim brut de 700 lei prevăzut de HG nr.1225/2011, în raport de HG nr.23/28.01.2013 ce stipulează că începând cu 01 februarie 2013 salariul de bază minim brut este 750 lei și începând cu 01 iulie 2013 salariul de bază minim brut este 800 lei lunar și în raport cu HG. nr.871/2013, ce stipulează că începând cu 01 ianuarie 2014 până la 20.04.2014 salariul de bază minim brut este de 850 lei și drepturile salariale efectiv plătite corespunzător activității desfășurate în perioada în care hotărârile de guvern sunt incidente, sume care vor fi actualizate cu rata inflației de la data nașterii drepturilor până la data plătii efective; obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe cu aceste diferențe salariale pentru a fi atașată la cartea de muncă.
Prin sentința civilă nr. 696 din data de 26.01.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de Federația S. Transportatorilor Feroviari din România, în numele și pentru membrul său de sindicat M. I., în contradictoriu cu pârâta S. Națională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători SA ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul M. I. este salariatul pârâtei S. Națională de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" SA, în funcția de șef tren, astfel cum rezultă din actul adițional la contractul individual de muncă nr. 401/a/111/19.04.2011.
Potrivit art. 7 din CCM pe anul 2011 al SNTFM CFR Călători SA, înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului București sub nr. 43/24.03.2011, salariul personalului din CFR Călători SA cuprinde: salariul de bază care se stabilește în raport cu pregătirea, competența, răspunderea și complexitatea sarcinilor funcției ocupate; sporuri la salariul de bază; adaosuri; premii pentru obținerea unor rezultate deosebite în activitatea individuală. Salariile de bază corespunzătoare fiecărei clase de salarizare se stabilesc conform Anexei nr. 1.
Aceleași dispoziții legale sunt reluate și în Contractul colectiv de muncă pe anii 2012-2014 al SNTFM CFR Călători SA înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului București sub nr. 109/20.04.2012.
Prin urmare, conform Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe 2011-2012 și 2012-2014, salariul de bază brut se obține prin înmulțirea salariului de bază brut corespunzător clasei 1 de salarizare cu coeficientul de ierarhizare a claselor de salarizare, în Anexa nr. 1 fiind indicate salariile de bază corespunzătoare fiecărei clase de salarizare, în cuantum concret.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului de aplicare a coeficientului de ierarhizare prin raportare la salariul minim brut pe tară aferent anilor 2011, 2012, 2013 și 2014 (stabilit prin HG nr.1193/2010, HG nr.1225/2011, HG nr.23/2013, HG nr.871/2013), Tribunalul a apreciat că este neîntemeiată, având în vedere că nu există nicio dispoziție legală care să raporteze salariul reclamantului la salariul minim brut pe țară, salariile de bază în cadrul pârâtei fiind cele indicate (în cuantum fix) în anexa nr. 1 a Contractul colectiv de muncă aplicabil la nivel de unitate pe anii 2011 și 2012-2014.
De altfel, s-a reținut faptul că potrivit actelor adiționale la contractul individual de muncă, reclamantul a beneficiat de un salariu de bază lunar de 1179 lei (la care se adaugă spor de vechime – 25%, spor pentru condiții grele de muncă feroviară – 15%, spor pentru condiții periculoase – 15%, spor pentru timpul lucrat în timpul nopții – 25%, spor pentru muncă prestată în zilele nelucrătoare și sărbători legale – 100%, ore staționare la cap secție – 75%), fiind astfel respectat salariul minim brut pe tară stabilit prin HG nr.1193/2010, HG nr.1225/2011, HG nr.23/2013 și HG nr.871/2013.
În consecință, constatând că în perioada 2011 - 2014 salariul de bază cuvenit reclamantului este cel prevăzut de Anexa 1 la CCM corespunzător clasei de salarizare nr. 23 în care se încadrează, fără a exista vreo formulă da calcul cu referire la salariul minim brut pe țară, Tribunalul a apreciat că pretențiile reclamantului de stabilire a salariului prin înmulțirea coeficientului de ierarhizare corespunzător clasei sale de salarizare cu salariul minim brut pe țară, sunt neîntemeiate.
Neexistând o diferență de drepturi salariale cuvenite reclamantului, rezultă că și solicitarea acestuia de obligare a pârâtei la eliberarea unei adeverințe cu diferențele de drepturi salariale este neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal și motivat, reclamantă Federația S. Transportatorilor Feroviari din România, în numele membrului de sindicat M. I., pentru următoarele motive:
În conformitate cu dispozițiile art.7 alin.1 teza II din CCM pe unitate pentru anii 2011-2012 și din CCM pe unitate pentru anii 2012-2014, salariile de bază corespunzătoare fiecărei clase de salarizare se stabilesc în funcție de coeficienții de ierarhizare și de formula de calcul din Anexa nr.1. Formula de calcul pentru salariile de bază brute corespunzătoare fiecărei clase de salarizare este următoarea: S = S clasa 1 x K, unde S - reprezintă salariul de bază brut corespunzător clasei de salarizare respective; S clasa 1 - reprezintă salariul de bază brut corespunzător clasei 1 de salarizare care conform Anexei 1 este în cuantum de 600 de lei; K - este coeficientul de ierarhizare a claselor de salarizare, așa cum rezultă din anexa 1 la CCM.
Prin urmare, pentru calculul salariului de bază corespunzător fiecărei clase de salarizare nu se pornește de la salariul de bază minim brut garantat în plată de HG-uri, ci de la un salariu corespunzător clasei 1 de salarizare.
Salariul corespunzător clasei 1 de salarizare nu poate fi o valoare convenită de părțile semnatare ale contractelor colective de muncă sub salariul de bază minim brut garantat în plată de HG-uri, respectiv nu poate fi suma de 600 de lei.
Suma de 600 de lei reprezintă valoarea salariului minim garantat de părți de la care se pornește în stabilirea salariului brut cuvenit fiecărui salariat al intimate pârâte.
Practic, intimata pârâtă SNTFC „CFR Călători SA evită să se refere la faptul că salariile angajaților săi figurează într-o grilă de salarizare în baza unei formule de calcul în care la clasa 1 de salarizare trebuie să fie trecut salariul cel mai mic din societate la care se aplică coeficientul de ierarhizare K și susține nefondat că acțiunea este neîntemeiată, deoarece salariile de bază ale reclamanților nu au fost mai mici în perioada vizată de acțiune (01.01._14) decât valoarea salariului de bază minim garantat în plată stabilit de art. 1 din HG nr. 1125/2011, H.G. nr. 23/2013 și H.G. nr. 871/2013.
Odată cu modificarea prin lege a salariului de bază brut minim pe economie trebuia să se modifice și salariul de bază din grila de salarizare prevăzută în Anexa 1 la CCM. Instanța de Fond nu a înțeles că în Anexa nr. 1 la CCM la nivel de SNTFC „CFR Călători” SA în vigoare în perioada analizată la fiecare clasă de salarizare există un salariu de bază și nu o valoare convenită de părțile semnatare ăla contractelor colective de muncă, respectiv suma de 600 de lei ce nu este permis de HG-urile ce stabilesc salariul minim brut pe economie care atunci când este stabilit să fie mai mare de 600 lei nu permite ca la clasa 1 a grilei de salarizare să fie valoare mai mică care să reprezinte valoarea salariului minim brut garantat de părți pentru salariul brut cel mai mic ce este totdeauna la clasa 1 de salarizare de la care să se pornească în stabilirea celorlalte clase de salarizare și respectiv a salariului brut cuvenit fiecărui salariat în parte al intimatei pârâte.
În speță s-a solicitat ca salariul de bază de 600 lei, menționat la Clasa 1 de salarizare din Anexa 1 la CCM la nivel de SNTFC CFR Călători în vigoare în perioada analizată, să fie înlocuit cu salariul de bază de 700 lei stabilit prin HG nr. 1125/2011, de 750 lei stabilit prin H.G. nr. 23/2013, de 800 lei stabilit prin H.G. nr. 23/2013 și de 850 lei stabilit prin H.G. nr. 871/2013 astfel încât prin aplicarea coeficientului K, să fie modificată toată grila de salarizare în mod corespunzător în funcția de funcția fiecărui angajat al SNTFC „CFR Călători „SĂ în parte.
Ori, aflându-se în fața stabilirii unei valori minime salariale minim garantate în plată, este neîntemeiată și nelegală aprecierea instanței de fond din care rezultă că este corectă aplicarea sumei minime garantate de părțile contractului colectiv de muncă la nivel de unitatea SNTFC CFR Călători SA la stabilirea salariilor brute ale salariaților societății, deoarece încalcă dispozițiile hotărârilor de Guvern care reglementează valoarea salariului minim garantat în plată începând cu anul 2011.
Mai mult decât atât, prin înscrisurile aflate la dosarul cauzei, s-a arătat instanței de fond că Inspectoratul Teritorial de Muncă București, prin Nota la înregistrarea Contractului Colectiv de muncă încheiat la nivel de SNTFC CFR CĂLĂTORI SA, nr. Registru CCM 43/25.03.2011, înregistrată la ITM sub nr._/24.03.2011, menționează că salariul de bază este stabilit contrar prevederilor legale și că acesta trebuie corelat cu prevederile art.159 din Legea nr.53/2003-CoduI muncii privind salariul de baza minim brut pe țara garantat în plata.
Aceeași poziție o are și Inspectoratul Teritorial de Muncă B. care, prin adresa nr._/26.06.2014, confirmă opinia potrivit căreia Anexa 1 prevede stabilirea valorii salariului minim brut aplicat atât pentru clasa 1 de salarizare cât și celorlalte clase de salarizare la suma de 600 de lei.
La data de 23.03.2015, prin Serviciul Registratură al Curții a depus întâmpinare intimată intimata-pârâtă S. Națională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” S.A., în numele membrilor săi de sindicat, solicitând respingerea apelului și menținerea ca fiind legală și temeinică a sentinței pronunțate de instanța de fond.
Analizând actele dosarului prin prisma criticilor formulate de apelant, în limitele apelului, conform art.477 C.pr.civ., Curtea reține următoarele:
Apelantul a susținut în prezenta cauză stabilirea eronată a salariului de bază de încadrare în perioada 2011 – aprilie 2014, ca urmare a încălcării de către intimata pârâtă a prevederilor contractului colectiv de muncă pe unitate valabile în perioada în litigiu și a dispozițiilor legale cu privire la salariului minim brut garantat în plată pe țară.
Conform prevederilor art. 164 din Codul muncii, republicat, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor, angajatorul neputând negocia și stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe țară. Totodată, angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară.
Potrivit Anexei 1 la contractul colectiv de muncă la nivel de unitate invocat, salariul de bază corespunzător fiecărei clase de salarizare se va calcula după următoarea formulă: S – S clasa 1xK, unde S- salariul de bază brut corespunzător clasei de salarizare respective, S clasa 1 – salariul de bază brut corespunzător clasei 1 de salarizare.
Clasa 1 de salarizare este o constantă aplicată la calcularea salariilor de bază în funcție de ierarhizare, dar nu este și un salariu minim, salariatul având dreptul la un salariu, care poate fi diferit în funcție de felul muncii și de studii.
Potrivit art. 1 din H. G. nr. 1193/2010, începând cu data de 1 ianuarie 2011, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 670 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe lună în anul 2011, reprezentând 3,94 lei/oră, iar conform art. 1 din H.G. nr. 1225/2011, începând cu data de 1 ianuarie 2012 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună în anul 2012, reprezentând 4,13 lei/oră.
Potrivit art. 1 din H.G. nr. 23/2013 începând cu data 01.02.2013 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,44 lei/oră, iar din 1.07.2013, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,74 lei/oră.
Aceste act normative au fost adoptat față de necesitatea respectării art. 41 alin.2 din Constituția României, prin care s-a recunoscut salariaților dreptul la măsuri de protecție socială, respectiv instituirea unui salariu minim brut pe țară, precum și a art. 164 alin.3 C.muncii, prin care angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară.
Instituirea unui salariu minim brut pe țară garantat în plată reprezintă o formă de protecție socială a angajatului, căruia i se garantează un venit minim de subzistență.
Așadar, potrivit dispozițiilor legale enunțate, angajatorul este obligat să stabilească, pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, salarii de bază cel puțin egale cu salariul de bază minim brut pe țară, în caz contrar, riscând să plătească o amendă cuprinsă între 1.000 lei și 2.000 lei, așa cum prevede art. 3 din hotărârile de Guvern.
Apelantul tinde la aplicarea unei lex tertia prin combinarea coeficientului de ierarhizare de la nivel de unitate cu salariul minim prevăzut la nivel național, însă un astfel de mod de interpretare nu poate fi primit de instanță întrucât salariul minim la nivel național nu este echivalent cu clasa 1 de salarizare, cei dou parametrii fiind diferiți.
Nici Codul muncii și nici hotărârile de Guvern care stabilesc valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată nu prevăd ca la stabilirea drepturilor salariale, angajatorii să folosească, ca valoare de referință, salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Pe de altă parte, nici în contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul pârâtei nu s-a prevăzut ca negocierea drepturilor salariale să pornească de la nivelul salariului minim pe economie.
În condițiile în care salariul brut al apelantului nu a fost sub minimul prevăzut de actele normative mai sus enunțate, acesta având în fapt un salariu de bază brut lunar mai mare de 670 lei, respectiv 700 lei, stabilit prin negociere, astfel cum rezultă din contractul individual de muncă, Curtea constată că angajatorul și-a îndeplinit în cauză obligația instituită în art. 164 C.muncii, care vizează numai garantarea în plată a unui salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară.
Argumentul expus de apelantă, în sensul că salariul minim brut pe țară stabilit prin hotărârile de guvern invocate trebuia avut în vedere la algoritmul de calcul stabilit prin contractul colectiv de muncă este eronat întrucât aceste hotărâri nu prevăd un mod de calcul al salariului, ci instituie doar un nivel minim al salariului de bază brut cuvenit salariaților (sector public sau privat), cerință îndeplinită în prezenta cauză.
Curtea apreciază ca fiind nefondată și cererea de obligare a pârâtei la plata diferențelor de drepturi salariale, actualizate cu rata inflației și dobânda legală, la data plății, potrivit principiului de drept potrivit căruia accesoriu urmează soarta principalului.
Pentru toate considerentele arătate, Curtea reține ca fiind nefondate criticile aduse sentinței apelate, motiv pentru care va respinge ca nefondat apelul dedus judecății, în baza art.480 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-reclamantă Federația S. Transportatorilor Feroviari din România, având C._, cont bancar RO11BPOS_ROL01 deschis la B. Post – Sucursala Palat CFR și sediul în București, Calea Griviței nr.347, Depoul de Locomotive București Călători, Clădirea Administrativă, ., sector 1, în numele membrului de sindicat M. I., împotriva sentinței civile nr.696 din data de 26.01.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S. Națională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” S.A., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr.J_, având CUI_, cont bancar RO15BPOS_ROL01 deschis la B. Post – Palat CFR, sediul în București, ..38, sector 1 și sediul procesual ales la Sucursala de Transport Feroviar de Călători Cluj, cu sediul în Cluj-N., . nr.17, județ Cluj.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 3 iunie 2015.
Președinte, Judecător,
B. A. C. R. F. G.
Grefier,
B. M.
Red. Jud. RFG
Dact: D.A.M./4 ex/
Jud.fond: B. D. C.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
