Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 3479/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3479/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-10-2015 în dosarul nr. 3479/2015
Dosar nr._ (Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3479/2015
Ședința publică de la 05 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G. E.
Judecător D. A. C.
Grefier I. R. M.
Pe rol, judecarea apelului formulat de apelantul I. ȘCOLAR AL JUDEȚULUI TELEORMAN împotriva sentinței civile nr.507 din data de 14.05.2015 pronunțate de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata G. A., cauza având ca obiect drepturi bănești plata drepturilor salariale cadre didactice.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că, înainte de stabilirea primului termen de judecată, în faza procedurii prealabile, au fost comunicate motivele de apel intimatului, acesta formulând întâmpinare, fiind înregistrată la dosar la data de 15.07.2015.
Având în vedere că părțile au lipsit la termenul de astăzi, dar s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă prin cuprinsul cererii de apel, Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității declarării apelului și reține cauza în pronunțare sub acest aspect.
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 507 din data de 14.05.2015 pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, a fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul I. Școlar Județean Teleorman și s-a constatat că sunt prescrise pretențiile anterioare datei de 19.03.2012.
A fost respinsă excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul I. Școlar Județean Teleorman ca nefondată.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul G. A. în contradictoriu cu pârâtul I. ȘCOLAR AL JUDEȚULUI TELEORMAN.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului dobânda legală conform următoarelor titluri executorii: sentința civilă nr. 1749/2009 și sentința civilă nr. 2044/_ pronunțată de Tribunalul Teleorman de la data de 19.03.2012 și până la plata efectivă.
În considerentele hotărârii judecătorești, instanța de fond a reținut că excepția autorității de lucru judecat este nefondată.
Prin sentințele civile nr. 1749/30.10.2009 și nr. 2044/21.12.2009, pronunțate de Tribunalul Teleorman în dosarele: nr._ și nr._, acțiunile formulate de reclamant au fost admise, obiectul fiind acordarea drepturilor salariale în temeiul Legii nr. 220/2007 și Legii nr. 221/2008 - irevocabile.
Prin prezenta acțiune, reclamantul a solicitat plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești cuvenite, conform sentințelor civile: nr. 1749/30.10.2009 și nr. 2044/21.12.2009.
S-a constatat astfel că nu există identitate de părți, obiect și cauză între cele două cereri de chemare în judecată, nefiind îndeplinite condițiile art. 430 Cod procedură civilă pentru a putea exista autoritate de lucru judecat.
Excepția prescripției dreptului material la acțiune urmează să fie admisă pentru pretențiile solicitate de reclamant anterior datei de 19.03.2012, având în vedere dispozițiile art. 6 alin. 4 din NCC, respectiv art. 201 din Legea nr. 71/2011, care prevăd că prescripțiile începute sub vechea lege rămân guvernate de dispozițiile legale care le-au instituit conform deciziei nr. 1/2014, pronunțată in dosar nr. 20/2013 de ICCJ.
Astfel, în cauza de față sunt incidente dispozițiile art. 12 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, în conformitate cu care: „în cazul când un debitor este obligat a prestațiuni succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste prestațiuni se stinge printr-o prescripție deosebită".
Fiind vorba, așadar, de prestații periodice, pentru fiecare dintre acestea curge un termen distinct de prescripție, astfel încât pretențiile afirmate pot fi examinate numai pentru perioada de 3 ani, durata termenului general de prescripție, anterioară momentului introducerii acțiunii ( 19.03.2015).
Potrivit art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, durata termenului general de prescripție aplicabil în materia drepturilor de creanță este de 3 ani.
De asemenea, potrivit art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958: „Prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune...".
Cât privește data nașterii dreptului la acțiune, aceasta este data la care dreptul subiectiv este încălcat, negat, contestat ori data de la care dreptul subiectiv trebuie exercitat.
În ceea ce privește momentul de început al curgerii termenului de prescripție, sunt aplicabile dispozițiile art. 8 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția.
Pe fondul cauzei acțiunea este întemeiată însă în parte.
Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.71/2009 s-a prevăzut ca plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, să se realizeze după o procedură de executare eșalonată pe o perioadă inițial cuprinsă între 2010-2012. Prin acte normative ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr.45/2010, Legea nr.230/2011) au fost aduse modificări sub aspectul perioadei și procentelor de plată, urmând ca executarea obligațiilor să fie finalizată în anul 2016.
Împrejurarea că prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată s-a prevăzut actualizarea acestor sume cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de S. nu reprezintă un impediment legal în acordarea dobânzii legale penalizatoare, cu titlu de daune – interese moratorii, deoarece prin neexecutarea integrală a obligației de plată la data la care sumele erau datorate, adică la momentul când creanțele au devenit certe, lichide și exigibile, s-a produs în patrimoniul creditorilor un prejudiciu care trebuie acoperit integral.
Actualizarea creanțelor nu asigură repararea integrală a prejudiciului produs, având o natură juridică diferită de aceea a dobânzii solicitate de reclamanți.
Astfel, actualizarea creanței cu indicele de inflație reprezintă un calcul matematic, aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la puterea lor de cumpărare. Scopul actualizării fiind acela de a menține valoarea reală a obligației monetare la data efectuării plății, aceasta se acordă cu titlu compensatoriu (damnum emergens).
În schimb, dobânda legală penalizatoare, reprezentând câștigul pe care creditorul l-ar fi obținut din investirea banilor, dacă aceștia ar fi fost plătiți la scadență, se acordă cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere și acoperă beneficiul nerealizat (lucrum cessans).
Așadar, acordarea dobânzii legale, până la data plății integrale a drepturilor stabilite prin titluri executorii, alături de actualizarea cu indicele de inflație nu conduce la o dublă reparare a prejudiciului, ci asigură o reparare integrală a acestuia, în acord cu dispozițiile art. 1084 din Codul civil din anului 1864, respectiv art. 1531 din Codul civil din anul 2009.
Se reține și că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 nu au produs efecte în privința exigibilității creanțelor, în sensul amânării scadenței acestora.
Astfel, creanțele recunoscute în favoarea reclamantului, fiind certe, lichide și exigibile, obligația de plată este cu execuție imediată, chiar de la data pronunțării hotărârilor în primă instanță, potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul muncii, republicat (fost art. 289 din același act normativ, anterior republicării). Aceasta înseamnă că plata trebuia făcută la momentul nașterii raportului juridic obligațional, obligația rezultată din aceste titluri executorii nefiind afectată de vreun termen.
Mai mult, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată nu s-a negat existența și întinderea drepturilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu s-a refuzat punerea acestora în executare, ci s-a stabilit o modalitate de executare eșalonată a obligaților de plată conținute în aceste titluri.
Acest act normativ nu are semnificația exonerării debitorilor de plata daunelor interese moratorii, întrucât art. 1082 din Codul civil din anul 1864, respectiv 1530 din Codul civil din anul 2009, consacră principiul răspunderii debitorului pentru executarea cu întârziere, acesta putând fi obligat la despăgubiri, indiferent dacă a acționat cu intenție sau din culpă. Răspunderea sa civilă va fi atrasă ori de câte ori nu se dovedește existența unei cauze străine, exoneratoare de răspundere, reprezentată fie de cazul fortuit, forța majoră, fapta creditorului însuși ori fapta unui terț pentru care debitorul nu este ținut a răspunde. În plus, pentru ca fapta unui terț să producă efectul exonerator, este necesar ca aceasta să aibă caracteristicile forței majore sau ale cazului fortuit.
Or, eșalonarea plății instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată nu este o cauză exoneratoare de răspundere, ci constituie un eveniment pe care debitorii, deși îl puteau prevedea, nu au luat măsuri corespunzătoare, pentru a evita neexecutarea.
Ca atare, în interpretarea dispozițiilor art.1073, art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 și art. 1535 din Codul civil din anul 2009, reclamantul este îndreptățit la acordarea daunelor - interese moratorii, sub forma dobânzii legale, pentru executarea cu întârziere a obligațiilor rezultate din titlurile executorii.
Reclamantul din prezenta cauză, personal bugetar, a obținut drepturi salariale prin sentințe civile: nr. 1749/30.10.2009 și nr. 2044/21.12.2009, pronunțate de Tribunalul Teleorman în dosarele: nr._ și nr._ - irevocabile, plata drepturilor obținute s-a făcut eșalonat potrivit dispozițiilor legale sus menționate, și este îndreptățit la repararea întocmai a prejudiciului material cauzat de neexecutarea la timp a obligației de plată de către angajatorul debitor.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel pârâtul I. ȘCOLAR AL JUDEȚULUI TELEORMAN, cererea fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ (Număr în format vechi_ ), solicitând să se dispună schimbarea sentinței și respingerea cererii pentru lipsa calității procesuale pasive.
În motivare, s-a arătat că în mod greșit apelantul a fost obligat la plata dobânzii legale aferente sumelor cuvenite intimatului în baza titlurilor executorii invocate, deoarece apelantul nu are calitatea de angajator, iar în dosarele nr._ și nr._ a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantului din cauza de față. În consecință, nefiind debitorul intimatului reclamant nu poate fi obligat la plata dobânzii legale.
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 470 Cod procedură civilă.
S-a depus întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
S-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
La termenul de astăzi, în ședință publică, Curtea a invocat excepția tardivității declarării apelului.
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul soluționării excepției tardivității, Curtea reține că sentința civilă atacată a fost comunicată apelantului în data de 12.06.2015, după cum reținem din dovada de primire existentă la fila 42 din dosarul instanței de fond, iar comunicarea îndeplinește toate exigențele impuse de legea procesual civilă.
Cererea de apel a fost depusă la registratura Tribunalului Teleorman în data de 24.06.2015 (fila 3 dosar apel).
Potrivit art. 215 din Legea nr. 62/2011 „Termenul de apel este de 10 zile de la data comunicării hotărârii”, iar art. 216 prevede că „Dispozițiile prezentei legi referitoare la procedura de soluționare a conflictelor individuale de muncă se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă”.
Având în vedere data comunicării hotărârii instanței de fond și data declarării apelului, precum și dispozițiile art. 181 alin 1 pct. 2 Cod procedură civilă, constatăm că a fost depășit termenul de 10 zile prevăzut în mod imperativ de lege, ultima zi de formulare a apelului fiind 23.06.2015.
Sancțiunea nerespectării acestui termen este decăderea din dreptul de a mai exercita calea de atac, conform art. 185 Cod procedură civilă potrivit căruia „Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate”, în speță neexistând vreo dispoziție legală contrară.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că apelul este tardiv declarat, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul I. ȘCOLAR AL JUDEȚULUI TELEORMAN cu sediul în A., ., J. TELEORMAN împotriva sentinței civile nr.507 din data de 14.05.2015 pronunțate de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata G. A. – CNP_ și cu domiciliul în ROȘIORI DE VEDE, .. 304, ., ., ca tardiv declarat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Octombrie 2015.
Președinte, D. G. E. | Judecător, D. A. C. | |
Grefier, I. R. M. |
Red.jud.EDG./16.10.2015/4ex.
Jud.fond: M.R..
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
