Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1195/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1195/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 44842/3/2012
Dosar nr._ (Număr în format vechi 1041/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1195/2015
Ședința publică de la 08 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G.
Judecător P. I. N.
Judecător F.-G. R.
Grefier M. P.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurentul B. C. D., împotriva sentinței civile nr.8899/29.09.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata . SA - PRIN ADMINISTRATOR JUDCIAR ., având ca obiect - obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care
Se învederează că la dosar recurentul a depus prin intermediul serviciului registratură, note scrise.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, reținând că s-a solicitat judecarea pricinii în lipsa părților, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față,constată următoarele:
Prin cererea înregistrată cu nr._ pe rolul Tribunalului București, numitul B. C. D., a chemat in judecata . SA - prin lichidator judiciar ., pentru eliberarea unui document care sa ateste raporturile de munca si calitatea de salariat detașat al paratei in cadrul firmei, pentru perioada 17 martie-16 iulie 2008, cu indicarea duratei detașării si a contractului de munca, a funcției și duratei acesteia, a tuturor drepturilor salariale de care am beneficiat pe durata detașării, vechimea in munca, in meserie si in specialitate pe perioada desfășurării raporturilor de munca in calitate de salariat detașat și cu mențiunea ca au fost achitate toate contribuțiile la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale.
Prin sentința civilă nr.8899/29.09.2014 Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins acțiunea, ca neîntemeiata.
Pentru a se pronunța astfel,instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamantul a fost salariat al paratei in perioada 17 martie-16 iulie 2008 cu contract individual de munca. Din actele de la dosar, instanța a constatat că acesta s-a mai judecat cu parata pentru eliberarea unei astfel de adeverințe, fiind pronunțată de către Tribunalul București sentința civila nr._ din data de 20 decembrie 2013, prin care a fost admisa cererea reclamantului si obligata parata sa emită o adeverință de salariat, conform cererii formulate.
In aceasta situație, instanța a apreciat că o noua cerere in acest sens este neîntemeiata, acesta putând eventual sa facă punerea in executare a sentinței, in caz de neconformare sau sa urmeze alte cai legale pentru a îndeplini obligația din sentința mai sus arătata.
In ce privește daunele solicitate, atâta timp cat intre părți a mai existat acest proces si nu s-a făcut dovada punerii in executare a sentinței si refuzul de o executa, nu se poate vorbi despre producerea vreunui prejudiciu adus reclamantului de către parata, aceasta solicitare fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat cerere de recurs, în termenul legal, reclamantul B. C. D., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei pentru rejudecare la Tribunalul București sau modificarea sentinței recurate de către C., cu admiterea acțiunii, invocând următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Prin modul de judecare și de soluționare a cererii de chemare în judecată instanța a încălcat dispozițiile din codul de procedură civilă ale art. 304 alin. 7,8,9, ale art. 297 alin. 1, ale art. 129 alin. 6, ale art. 306 alin. 2 și 3, ale art. 304 ind.1, fiind incidente dispozițiile art. 312 alin. 3 și 5 prin încălcarea de instanță a dispozițiilor Codului muncii ale art. 1, art. 16, art. 34 alin. 5, art. 40 alin. 2 lit. h,. 295, art. 278, instanța a încălcat dispozițiile art. 70 și 71 din Contractul Colectiv de muncă unic la nivel național 2007 - 2010, instanța a încălcat dispozițiile Ordinului nr. 64/2003 actualizat pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de muncă, instanța a încălcat dispozițiile art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 4/2001 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, instanța a încălcat Ordinul Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 192/2013 publicat în Monitorul Oficial nr. 49/2013, instanța a încălcat dispozițiile art. 12 și 15 din Ordinul Inspecției muncii aprobat prin Decizie a Inspectorului General de Stat privind procedura de lucra privind întocmirea, certificarea și eliberarea adeverințelor de vechime de ITM și angajatori în domeniul relațiilor de muncă, instanța a încălcat dispozițiile art. 1 alin. 3 și 5 și art. 41 alin. 5 din Constituție, instanța a încălcat dispozițiile art. 6 CEDO.
Codul muncii se completează, prin art. 295 și 278, cu dispozițiile legale sus invocate, iar instanța a încălcat prin modul cum a judecat și soluționat cauza și principiul disponibilității și regulile care definesc autoritatea de lucru judecat, aplicându-le nelegal asupra întregii cauze, fără a judeca fondul cauzei, în sensul atestării integrale conform dispozițiilor art. 34 și 40 din C. muncii în adeverința eliberată a tuturor elementelor componente detaliate ale desfășurării raportului de muncă.
In speță, luând în considerare modificarea și precizarea acțiunii inițiale așa cum a cerut instanța, reclamantul a solicitat: " 1. Să fie obligată . SA-fosta . administratorul judiciar . conform legii la emiterea unei adeverințe care să ateste calitatea sa de salariat al angajatorului . perioada 17.03._08, activitatea desfășurată și raporturile juridice de muncă derulate de acesta în calitate de salariat al angajatorului . perioada 17.03._08, funcția ocupată de acesta în calitate de salariat al angajatorului . perioada 17.03._08, salariul brut de încadrare de 2112 lei și cuantumul drepturilor salariate lunare brute și nete cuvenite de care a beneficiat pentru activitatea desfășurată în calitate de salariat al angajatorului . perioada 17.03._08, locul de muncă la sediul central al angajatorului . zilnic de lucru de 8 ore ca salariat al angajatorului . în muncă realizată în funcția îndeplinită ca salariat al angajatorului . de fapt și temeiul juridic de drept pentru care în data de 17 iulie 2008 au încetat raporturile juridice de muncă desfășurate în calitate de salariat al angajatorului . inițiativa acestuia, că nu a fost detașat ca salariat la angajatorul . angajatorul . plătit contribuțiile către bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat reținute din salariile lunare ale recurentului în calitate de salariat al angajatorului . perioada 17.03._08.
Prin sentința civilă nr._/20.12.2013, instanța reținut obligat pârâta la emiterea către reclamant a unei adeverințe care să ateste calitatea de salariat al acesteia pentru perioada 17.03._08, funcția ocupată, cuantumul drepturilor salariale cuvenite, mențiunea dacă s-au plătit contribuțiile către bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat.
Prin urmare pretențiile admise prin hotărârea sus menționată se integrează în cauză dar nu o poate limita și nu poate determina respingerea acțiunii, întrucât oricâte adeverințe ar elibera angajatorul, acesta trebuie să elibereze o adeverință care să ateste complet și în detaliu toate elementele raportului juridic de muncă, astfel că acțiunea recurentului nu poate fi respinsă integral, reținând asupra întregii cauze autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr._/20.12.2013.
In același sens, instanța nu a judecat fondul cauzei în ce privește întocmirea în formă scrisă și comunicarea contractului de muncă întrucât faptul că raporturile de muncă au încetat în iulie 2008 și faptul eliberării adeverinței nu exclude dreptul la încheierea contractului de muncă în formă scrisă care reprezintă un drept garantat de lege independent și necondiționat de întocmirea altor acte, din contră, dreptul la încheierea contractului de muncă în formă scrisă este un drept fundamental.
În lipsa formei scrise a contractului de muncă, imputabilă angajatorului, acesta are obligația legală să înscrie în adeverința eliberată ca element component obligatoriu al acesteia temeiul de drept din Legea 53/2003 - Codul muncii - în baza căruia a încetat contractul de muncă și raporturile juridice de muncă derulate între părți în baza acestuia
Precizează recurentul că în urma probării existenței contractului de munca și angajării și derulării raporturilor juridice de muncă in baza contractului de munca, inclusiv probarea contractului de munca cu hotărârea necontestata cu recurs de . și în urma probării încetării raporturilor juridice de munca în prezent, . obligația probării și înscrierii în adeverință a motivului de drept al încetării în data de 17.07.2008 a raporturilor de muncă derulate între recurent ca salariat și angajatorul .>
Recurentul solicită a se avea în vedere și notele scrise depuse pentru termenul din 29.09.2014.
Nepronunțarea asupra tuturor solicitărilor cuprinse într-un capăt de cerere echivalează, în lumina jurisprudenței CEDO, cu lipsa unui proces echitabil, ceea ce încalcă din nou art. 6 din Convenția Europeană (în acest sens Cauza R. împotriva României, par. 77-79,Cauza V. I. împotriva României, par. 44-47). Este cunoscut faptul că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității părților asupra cadrului juridic al acțiunii și, potrivit art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, instanța este ținută de limitele investirii sale determinate prin cererea de chemare în judecată, instanța nu poate depăși limitele investirii sale soluționând prin hotărârea pronunțată numai pretențiile care formează obiectul cererii deduse judecății și instanța este obligată să soluționeze integral toate capetele de cerere cu judecata cărora a fost investită și toate criticile și motivația integrală de susținere a acestora.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor de recurs, ținând seama și de dispozițiile art.3041 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Acțiunea dedusă judecății în cauza de față, astfel cum a fost modificată prin cererea depusă în ședința publică din data de 20.01.2014 (fila 20 fond), are ca obiect solicitarea reclamantului B. C. D. de obligare a pârâtei . SA - prin lichidator judiciar . (fosta S.C.Rodipet S.A.) la eliberarea unei adeverințe care să ateste calitatea de salariat al angajatorului S.C.Rodipet S.A., funcția ocupată și raporturile de muncă derulate între părți începând cu data de 17.03.2008, să fie menționat contractul individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată pentru funcția de tehnician salarizare, să fie menționat locul de muncă la angajatorul S.C.Rodipet S.A., salariul brut și net de încadrare, programul zilnic de 8 ore, vechimea în muncă, toate drepturile salariale de care a beneficiat, să fie menționată încetarea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, temeiul de fapt și de drept al încetării raporturilor de muncă, să se menționeze dacă au fost achitate toate contribuțiile la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat.
De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea angajatorului la întocmirea și comunicarea contractului individual de muncă în formă scrisă, începând cu data de la care acesta a desfășurat activitate pentru S.C.Rodipet S.A., respectiv 17.03.2008, contract în care să insereze clauzele contractuale în condițiile arătate la capătul 1 de cerere.
Contrar susținerilor recurentului-reclamant, Curtea constată că toate aceste cereri deduse judecății în prezenta cauză au fost soluționate cu autoritate de lucru judecat prin sentința civilă nr._/20.12.2013, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2012, aspect în mod corect reținut de prima instanță.
Astfel, așa cum rezultă din conținutul hotărârii judecătorești sus menționate, prin cererea înregistrată sub nr._/3/2012, reclamantul B. C. D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta N. P. Concept SA, prin administrator judiciar . obligarea acesteia la eliberarea unei adeverințe care să conțină durata detașării, funcția ocupată, tipul activității desfășurate, salariul de care a beneficiat în raport de art.34 alin.5 raportat la art.38 și 40 pct.2 alin.a, c și h din Codul Muncii.
În aceeași pricină, la termenul de judecată din data de 23.04.2013, reclamantul a formulat o cerere modificatoare și completatoare a acțiunii inițiale, în care a învederat că solicit obligarea pârâtei la comunicarea unei adeverințe în care să menționeze expres prima și ultima zi din perioada în care au derulat raporturi de muncă cu obligativitatea inserării mențiunilor referitoare la: data și motivul încetării raporturilor de muncă, vechimea în muncă, meserie, specialitate, funcție/funcțiile ocupate în baza contractelor al căror număr de înregistrare să fie menționat, salariul/salariile de încadrare, numărul de zile de concediu efectuate și indemnizația de concediu brută primită, numărul de ore suplimentare prestate, sporul brut aferent acestora, suma brută reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, toate veniturile brute încasate, mențiunea dacă au fost plătite contribuțiile la asigurările sociale de stat, sub sancțiunea plății de daune cominatorii în cuantum de 100 lei/zi.
La termenul de judecată din data de 23.04.2013, reclamantul a formulat o nouă cerere modificatoare și completatoare a acțiunii inițiale, în care a învederat că înțelege să introducă în cauză trei noi capete de cerere prin care solicită să se constate că în lipsa încheierii contractului de muncă în formă scrisă, pentru funcția de tehnician de salarizare, începând cu data de 17.03.2008, au existat raporturi juridice de dreptul muncii în derularea cărora a prestat cu acordul pârâtei funcția anterior menționată, să fie obligată pârâta la încheierea cu acesta a unui contract individual de muncă în formă scrisă, care să reflecte elementele obligatorii ale convențiilor de dreptul muncii, pentru funcția de tehnician de salarizare, pe durată nedeterminată, în schimbul unei remunerații lunare brute de 2112 lei, corespunzător unui salariu net de 1.500 lei, începând cu data de 17.03.2008, sub sancțiunea plății de daune cominatorii de 100 lei/zi întârziere pentru fiecare act necomunicat. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la comunicarea către acesta a deciziei de concediere din funcția de tehnician salarizare, începând cu data de 17.08.2008.
Prin sentința civilă nr._/20.12.2013, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2012, instanța a admis în parte cererea de chemare in judecată, astfel cum a fost completată și precizată, dispunând
obligarea pârâtei la emiterea către reclamant a unei adeverințe care să ateste calitatea de salariat al acesteia pentru perioada 17.03._08, funcția ocupată, cuantumul drepturilor salariale cuvenite, mențiunea dacă s-au plătit contribuțiile către bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat. Restul pretențiilor au fost respinse, ca neîntemeiate.
Prin urmare, în raport cu ambele capete de cerere deduse judecății în cauza de față (eliberarea de către fostul angajator a adeverinței solicitate, respectiv obligarea angajatorului la încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă), sunt întrunite elementele lucrului judecat, respectiv acelea care structurează lucrul judecat și care îi determină efectele, în conformitate cu dispozițiile art.1201 Cod civil, text care se referă la tripla identitate: de părți (eadem condițio personarum), obiect (eadem res) și cauză (eadem causa).
Împrejurarea că reclamantul uzitează de formularea unor cereri în care sunt introduse aparente elemente de noutate, cum ar fi faptul că în dosarul nr._/3/2012 a cerut ca adeverința să menționeze motivul încetării raporturilor de muncă, în timp ce în dosarul de față cere ca adeverința să menționeze temeiul de fapt și de drept al încetării raporturilor de muncă derulate, în raport cu cele soluționate anterior, nu poate conduce la înlăturarea autorității de lucru judecat, scopul urmărit de reclamant prin cele două acțiuni fiind același. De altfel, parte din pretențiile deduse judecății în cele două pricini sunt formulate identic, fapt care, coroborat cu cele anterior reținute, conturează o situație în care se poate vorbi despre o exercitare abuzivă a drepturilor procesuale.
Este adevărat că în considerentele sentinței recurate nu se face referire în mod precis la capătul de cerere prin care s-a solicitat obligarea angajatorului la încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, însă chiar și în situația în care s-ar aprecia că prima instanță a omis să se pronunțe asupra celui de-al doilea petit formulat, această omisiune a instanței ar putea fi complinită numai prin formularea unei cereri de completare a hotărârii, în condițiile art.2812din Codul de procedură civilă, fără ca o atare critică să poată fi examinată în cadrul prezentului recurs.
Astfel, art.2812din Codul de procedură civilă prevede că, dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare.
De asemenea, art.2812a din Codul de procedură civilă, prevede în mod expres faptul că îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 281-2812.
Având în vedere cele mai sus expuse, văzând și dispozițiile art.312 alin.1 Cod pr.civ., Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul B. C. D., împotriva sentinței civile nr.8899/29.09.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata . SA - PRIN ADMINISTRATOR JUDCIAR ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,azi 08 aprilie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. G. P. I. N. F. G. R.
GREFIER
M. P.
Red. PIN
Dact: Z.G./2 ex/15.05.2015
Jud.fond:C.A.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Despăgubire. Decizia nr. 273/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
