Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 80/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 80/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-01-2015 în dosarul nr. 7162/3/2013
Dosar nr._ (Număr în format vechi 6829/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr.80
Ședința publică din data de 09.01.2015
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE C. G. C.
Judecător D. E. O.
Grefier N. C.
Pe rol, soluționarea apelului formulat de apelantul I. ȘCOLAR AL MUNICPIULUI BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr.6293 din data de 29.05.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._ /LM/2013, în contradictoriu cu intimații S. ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA - SECTOR 5, în numele și pentru membrii de sindicat O. E. E., M. F. Clarissa, M. M., F. N., A. M., S. V., C. G., B. G. A., T. T., I. L., M. V., P. V. I., F. G. D., ȘCOALA G. NR.144, ȘCOALA G. NR.127, ȘCOALA G. „SFINȚII C. ȘI E.”, GRUPUL ȘCOLAR P. Ș. CIOROGÂRLA, ȘCOALA G. COTMEANA și M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, având ca obiect „drepturi bănești”.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul de ședință expune referatul cauzei, în cadrul căruia învederează instanței că intimatul S. Învățământului Preuniversitar din România - Sector 5 a depus la dosar întâmpinare, la data de 19.09.2014, prin serviciul registratură al acestei secții, precum și faptul că acesta a solicitat soluționarea cauzei în lipsă, conform art.411 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere că prin întâmpinare s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.411 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6293 din data de 29.05.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._ /LM/2013, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții O. E. E., M. F. Clarissa, M. M., F. N., A. M., S. V., C. G., B. G. A., Târau T., I. L., M. V., P. V. I., F. G. D. - prin S. Învățământului Preuniversitar din România - Sector 5, în contradictoriu cu pârâții Școala Gimnaziala nr.144, Școala Gimnaziala nr.127, Școala Gimnaziala Sfinții C. și E., G. Școlar P. Ș., Școala Gimnaziala Cotmeana, M. Educației Naționale, I. Școlar al Municipiului București și au fost obligate pârâtele unități de învățământ să plătească reclamanților salariați ai acestora, echivalentul în lei al sumei de 100 euro, cu titlu de ajutor financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic necesare îmbunătățirii calității didactice prevăzut de Legea 315/2006, pe anul 2010, actualizată cu rata inflației la data efectuării plății.
Prin aceeași sentință, a fost obligat pârâtul I. Școlar al Municipiului București să aloce pârâților unitățile de învățământ, sumele necesare efectuării plăți sumelor acordate reclamanților și a fost obligat pârâtul M. Educației Naționale să aloce Inspectoratului Școlar al Municipiului București sumele necesare efectuării plăți sumelor acordate reclamanților.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanții O. E. E., M. F. Clarissa, M. M., F. N., A. M., S. V., C. G., B. G. A., Târau T., I. L., M. V., P. V. I., F. G. D. au avut calitatea de cadre didactice titulare în cadrul unității de învățământ preuniversitar la parata Școala Gimnaziala nr.144 în cursul anului școlar 2009-2010.
A mai reținut tribunalul că reclamanta C. G. a avut calitatea de cadru didactic în aceeași perioadă și la Școala Gimnaziala nr.127, reclamantul B. G. A. a avut calitatea de cadru didactic în aceeași perioadă și la Școala Gimnaziala Sfinții C. și E., iar reclamanta A. M. (fostă Z.) a avut calitatea de cadru didactic în aceeași perioadă și la Grupul Școlar P. Ș., Școala Gimnaziala Cotmeana, așa cum atestă adeverințele aflate la dosar.
Potrivit acelorași înscrisuri, reclamanții au depus până la data de 01.11.2009, cerere pentru plata ajutorului financiar în vederea achiziționării de cărți sau programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, prevăzut de Legea 315/2006, aferent anului 2010 dar nu a primit acest ajutor.
Prin promovarea prezentei acțiuni, astfel cum a fost precizată, reclamanții au urmărit obținerea sumei de 100 euro reprezentând cuantumul integral al acestui ajutor cuvenit pentru anul 2010.
Instanța a constatat că pretențiile deduse judecății formulate împotriva pârâților sunt întemeiate.
În acest sens, potrivit art.1 și art.2 din Legea 315/2006, se acordă un ajutor financiar cadrelor didactice titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar, în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, ajutorul financiar acordându-se anual, la solicitarea cadrelor didactice, și reprezintă echivalentul în lei a 100 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data plății.
De asemenea, potrivit art.3 din HG 453/2007, ajutorul financiar se acordă anual pe bază de cerere formulată de beneficiar și înregistrată până la data de 1 noiembrie pentru anul următor la unitatea de învățământ la care beneficiarul exercită funcția de bază, iar plățile se efectuează începând cu luna ianuarie din anul următor.
Potrivit art.5 alin.6 din HG 453/2007, plata ajutorului financiar se face de către unitățile de învățământ, integral, pe baza documentelor justificative, sau în avans, într-o singură tranșă, cu încadrare în cuantumul stabilit la art.1 alin.2. Plata se face în lei, la cursul de schimb din data efectuării plății. Justificarea sumelor primite ca avans se realizează în condițiile legii, în termen de 15 zile calendaristice.
Prin raportare la dispozițiile legale mai sus enunțate, a rezultat că reclamanții din prezența cauză sunt îndreptățite să primească sumele reprezentând ajutorul financiar, îndeplinind condițiile prevăzute de lege, anume de a fi cadre didactice titulare, în învățământul preuniversitar, fapt atestat de adeverința aflată la dosar.
Din probele administrate, rezultă că instituțiile implicate în procedura de acordare a ajutorului financiar prevăzut de Legea 315/2006, nu și-au îndeplinit obligațiile legale consacrate de art.5 din HG 453/2007 pentru anul 2010.
Instanța nu a primit apărarea pârâtului I. Școlar al Municipiului București expusă în cadrul întâmpinării, referitoare la faptul că plata ajutorului financiar s-a realizat cu respectarea dispozițiilor art.5 alin.3 din HG 453/2007, și anume în limita creditelor aprobate. Sub acest aspect, instanța apreciază că prin Normele Metodologice aprobate prin HG 453/2007, se adaugă la dispozițiile legale în aplicarea cărora acestea au fost edictate, în sensul că prin dispozițiile art.1 și art.2 din Legea 315/2006 se prevede expres dreptul cadrelor didactice la acordarea ajutorului financiar în cuantum cert, respectiv echivalentul a 100 euro, iar prin dispozițiile art.4 din același act normativ se prevede sursa de asigurare a finanțării acestui ajutor, și anume de la bugetul de stat prin M. Educației și Cercetării, fără a se institui nicio condiționare cu privire la limita fondurilor bugetare. Prin urmare, dispoziția art.5 alin.3 din HG 453/2007, care statuează că sumele necesare plății ajutorului financiar se suportă din bugetul ministerului de resort în limita creditelor bugetare aprobate, este susceptibilă să anihileze, practic, dreptul cadrelor didactice la ajutorul financiar ce li se cuvine, în puterea legii, într-un cuantum prestabilit, și anume echivalentul în lei a sumei de 100 euro. În condițiile în care legiuitorul a înțeles să confere acest ajutor bănesc cu o valoare fixă, atunci în contextul adoptării metodologiei de aplicare a dispozițiilor legale nu se poate restricționa acest drept, prin introducerea unor condiții neavute în vedere la edictarea actului normativ cu forță juridică superioară.
Deopotrivă, este nefondată, apărarea invocată atât de pârâta I. Școlar al Municipiului București cât și de pârâta M. Educației Naționale referitoare la faptul că, potrivit art.5 alin.6 din HG 453/2007, regula instituită este aceea a dovedirii anticipate a efectuării cheltuielii pentru scopul prevăzut și numai ca excepție este prevăzută posibilitatea avansării sumei cu justificarea ulterioară a acesteia.
Din interpretarea gramaticală a textului de lege enunțat, instanța constată că nu poate fi primită teza avansată de pârâte, întrucât dispoziția legală nu prevede în nicio măsură o ordine în care se poate realiza plata ajutorului financiar, în sensul clamat de pârâte.
Dimpotrivă, conform art.5 alin.6 din HG 453/2007, sunt concepute două modalități alternative, și anume fie plată integrală pe baza documentelor justificative, fie în avans, într-o singură tranșă, cu justificarea ulterioară a sumelor, în termen de 15 zile calendaristice, fără ca, din interpretarea textului de lege, să se deducă concluzia că prima modalitate de plată ar constitui regula iar cea de-a doua modalitate ar avea caracter excepțional, sensul literal al termenilor excluzând o atare interpretare.
Așa fiind, nu poate fi negat dreptul reclamanților la plata în avans a ajutorului financiar, pe considerentul că aceștia nu au făcut dovada angajării unor cheltuieli personale în scopul achiziționării cărților și programelor educaționale, spre a putea fi ulterior decontate, câtă vreme legea le conferă dreptul de a primi în avans suma de 100 euro cu titlu de ajutor financiar, cu obligația de a justifica ulterior, pe bază de documente contabile, cheltuirea sumei în scopul prevăzut de lege.
În același sens, invocarea de către pârâte a dispozițiilor art.61 din Legea 500/2002, nu este de natură să susțină netemeinicia pretențiilor deduse judecății. Faptul că, potrivit art.61 alin.3 din actul normativ invocat, creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului (31 decembrie) sunt anulate de drept, nu este de natură să stingă vocația reclamanților la acordarea integrală a ajutorului financiar aferent anului 2010.
Cât privește abrogarea Legii 315/2006 prin dispozițiile art.15 lit.k din Legea 118/2010, aceasta a intervenit începând cu data de 03.07.2010, fără să poată afecta drepturile bănești cuvenite reclamanților până la această dată, în virtutea principiului constituțional al neretroactivității legii.
Consecința abrogării Legii 315/2006 este aceea că ajutorul financiar invocat în cauză nu poate fi acordat decât până la data de 03.07.2010. Cu toate acestea, însă, cuantumul efectiv al ajutorului financiar este de 100 euro, în echivalent în lei la data plății, iar nu jumătate din această sumă, proporțional cu perioada 01.01._10, deoarece pârâtele aveau obligația de a plăti ajutorul financiar integral, începând cu luna ianuarie 2010, astfel cum rezultă din dispozițiile art.3 alin.1 și art.5 alin.6 din HG 453/2007. De altfel, concluzia se impune și din perspectiva rațiunii pentru care a fost conceput acest ajutor financiar, și anume stimularea cadrelor didactice de a achiziționa cărți și programe educaționale, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, beneficiarul final al acestui demers fiind, deci, elevul. Or, în acest sens, este justificată solicitarea de plată a ajutorului financiar aferent anului 2010, în integralitatea sa, pentru cadrele didactice care și-au îndeplinit obligația legală de a depune cererea în acest sens, până la data de 01.11.2009, întrucât destinația sumei integral remise cu titlu de ajutor financiar este aceea de a achiziționa materialele al căror studiu permite cadrului didactic să-și îmbunătățească activitatea în considerarea întregului an didactic 2010 iar nu doar în prima jumătate a acestuia, așteptarea sa legitimă, prin formularea cererii la data de 01.11.2009 pentru anul 2010, fiind aceea de a primi în avans întreaga sumă anual cuvenită, pe care urmează să o investească în cărți și programe educaționale, fără relevanță fiind, sub acest aspect, faptul că legiuitorul a înțeles că, la jumătatea anului 2010, să suprime acest beneficiu, împrejurare pe care reclamanții nu o puteau prefigura.
Pentru aceste considerente, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâtele unități de învățământ Școala Gimnaziala nr.144, Școala Gimnaziala nr.127, Școala Gimnaziala Sfinții C. și E., G. Școlar P. Ș., Școala Gimnaziala Cotmeana să plătească reclamanților salariați ai acestora, echivalentul în lei al sumei de 100 euro, cu titlu de ajutor financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic necesare îmbunătățirii calității didactice prevăzut de Legea 315/2006, pe anul 2010, actualizată cu rata inflației la data efectuării plății. Soluția actualizării sumelor cu indicele de inflație se justifică, conform art.1082-1084 Cod civil, întrucât reclamanții au dreptul la repararea integrală a prejudiciului suferit, care include și beneficiul de care au fost lipsiți.
În temeiul art.5 și art.6 din HG 453/2007, a obligat pârâtul I. Școlar al Municipiului București să aloce pârâtelor unitățile de învățământ Școala Gimnaziala nr.144, Școala Gimnaziala nr.127, Școala Gimnaziala Sfinții C. și E., G. Școlar P. Ș., Școala Gimnaziala Cotmeana, sumele necesare efectuării plăți sumelor acordate reclamanților și a obligat pârâtul M. Educației Naționale să aloce pârâtului I. Școlar al Municipiului București fondurile necesare plății integrale a sumelor mai sus menționate.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termen legal și motivat, pârâtul I. Școlar al Municipiului București.
În motivarea apelului, apelantul a considerat că instanța de fond în mod greșit a apreciat ca reclamanții sunt îndreptățiți să primească 100 de euro pentru întreg anul 2010, deoarece la 03.07.2010 Legea 315/2006 a fost abrogată. Ajutorul financiar fiind unul anual, rezulta că pentru cele 6 luni și 3 zile cât legea a mai fost în vigoare cererea reclamanților poate fi justificată doar pentru 50 de euro proporțional cu timpul din an în care actul normativ a fost în vigoare, respectiv perioada 01.01._10.
Reclamanții nu sunt îndreptățiți să primească în întregime cei 100 de euro pentru că acest drept ar fi unul dobândit în prima jumătate a anului pentru întreaga suma, iar Legea 118/2010, care a abrogat Legea 315/2006 nu poate reactiva deoarece suma de 100 de euro este o sumă ce se cuvine pentru tot anul, adică pentru 12 luni iar normele metodologice au stabilit că ar fi trebuit să se plătească începând cu luna ianuarie în transe sau într-o singură plata (art.3 din HG nr.453/2007).
Având în vedere că normele metodologice oferă două posibilități de plată a acestui ajutor ori în avans ori în transe lunare iar legea califica suma primită integral ca plata primită în avans, rezulta că suma datorată pentru parata angajatoare este acordată pentru cele 12 luni, proporțional cu timpul lucrat de către cadrul didactic sau cu perioada în care legea a fost în vigoare, iar dacă plata ar fi fost făcuta în avans atunci parata ar fi avut dreptul la restituirea sumei necuvenite pentru perioada din an în care cadrul didactic nu ar mai fi lucrat sau pentru perioada ulterioară abrogării legii.
În ceea ce privește celelalte motive de apel, învederează că în conformitate cu prevederile art.5 din Normele metodologice aprobate cu H.G. nr.453/2007, unitățile școlare solicită lunar, până la data de 10 a fiecărei luni, sumele necesare pentru plata ajutorului financiar aferent lunii următoare, iar I. școlar solicită de la M. Educației, până la data de 20 a fiecărei luni, necesarul de deschideri de credite bugetare pentru luna următoare.
În baza prevederilor art.5, alin.4 din aceeași metodologie, Direcția Generală Buget Finanțe din cadrul M.E.C.I. trebuie să aloce lunar inspectoratelor școlare sumele aferente ajutorului financiar, în limita creditelor bugetare deschise.
În conformitate cu art.5, alin.6 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.315/2006, aprobate prin H.G. nr.433/2007, se prevede că plata ajutorului financiar se face de unitățile de învățământ pe bază de documente justificative, sau în avans, într-o singură tranșă, cu încadrarea în cuantumul stabilit de art.1, alin.2, iar justificarea sumelor primite ca avans se realizează în condițiile legii.
Prin urmare, conform prevederilor legale, regulă, pentru că ajutorul să devină debit de plată este aceea a dovedirii anticipate, cu înscrisuri, a efectuării cheltuielii pentru scopul prevăzut, iar numai ca excepție este consacrată posibilitatea avansării sumei cu justificarea ulterioară a acestora, în condițiile legii.
Din dosarul cauzei nu rezultă ca reclamanții să fi angajat cheltuieli personale pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic pentru perioada 01.01._10, deși modalitatea regulă instituită de lege este decontarea acesteia și achitarea ulterioară.
Conform art.61 din Legea 500/2002, Legea Finanțelor Publice, execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an, iar potrivit alin.2 orice venit neîncasat și orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată, în cadrul prevederilor bugetare și neplătită până la data de 31 decembrie, se vor încasa sau se vor plătii în contul bugetar pe anul următor. Conform alin.3 al aceluiași articol, creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului, sunt anulate de drept.
Mai mult decât atât, deși art.3 din Norme prevede ca ajutorul financiar se acorda anual pe bază de cerere formulată de beneficiar și înregistrata până la data de 1 noiembrie pentru anul următor, la unitatea de învățământ la care beneficiarul exercita funcția de bază, reclamantul S. Național al Educatorilor nu a depus la dosarul cauzei dovadă privind înregistrarea cererilor până la data de 1 noiembrie 2009.
Apelantul a solicitat a se avea în vedere și faptul că prin alocarea inițială a fondurilor necesare achiziționării de materiale didactice s-a dorit îmbunătățirea activității didactice, respectiv creșterea eficienței sistemului educațional în favoarea beneficiarilor direcți - elevii, și nu acordarea unui drept patrimonial în favoarea cadrelor didactice, cu atât mai mult cu cât funcționarea sistemului public de învățământ este finanțata din bugetul statului în măsura posibilităților bugetare.
În aceste condiții unitățile de învățământ nu au alocat/achitat sumele necesare acordării acestui drept cadrelor didactice și nici nu mai au posibilitatea legală de a le achita.
În plus, precizează că Legea nr.315/2006, privind stimularea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, în învățământul preuniversitar, a fost abrogată în mod expres prin art.15 lit.k din Legea nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul S. Învățământului Preuniversitar din România - Sector 5, a solicitat respingerea apelului, ca neîntemeiat.
Analizând apelul declarat, potrivit art.477 Cod procedură civilă, în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Referitor la criticile prezentat în apelul dedus judecății, se are în vedere că art.1 din Legea nr.315/2006 prevede dreptul cadrelor didactice titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar, de a beneficia de un ajutor financiar, în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, în vreme ce art.2 din același act normativ stipulează în sensul că ajutorul financiar amintit se acordă anual, la solicitarea cadrelor didactice, și reprezintă echivalentul în lei a 100 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data plății.
În speță, în mod corect instanța de fond, constatând că sunt întrunite condițiile expres prevăzute de lege și având în vedere și dispozițiile art.3 alin.1 și art.5 alin.6 din HG nr.453/2007 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr.315/2006, reținând că intimatei-pârâte unitatea de învățământ, în calitate de angajator, îi revine obligația de plată a ajutorului financiar, conform art.1 din Legea nr.315/2006, a dispus în acest sens.
În conformitate cu prevederile art.5 alin.1, 5 din HG nr.453/2007 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr.315/2006 pârâtul I. Școlar Județean Călărași are obligația să aloce către unitatea de învățământ sumele necesare plății ajutorului prevăzut de Legea nr.315/2006, iar potrivit art.4 din Legea nr.315/2006, sumele necesare acordării ajutorului financiar se asigură de la bugetul de stat, prin M. Educației și Cercetării.
Se reține faptul că din cuprinsul adeverințelor eliberate de unitățile de învățământ depuse la dosarul de fond, rezultă că intimații-reclamanți nu au primit ajutorul financiar prevăzut de Legea nr.315/2006, pentru anul 2010. Se mai reține că, potrivit dispozițiilor art.3 din HG nr.453/2007, sumele necesare plății ajutorului financiar prevăzut la art.1 alin.2 se asigură din bugetul Ministerului Educației Cercetării și Tineretului, în limita creditelor bugetare aprobate.
Inspectoratelor școlare le revine obligația, conform dispozițiilor art.2 și 5 din același act normativ de a solicita lunar, până la data de 20 a fiecărei luni, la M. Educației, Cercetării și Tineretului - Direcția generală buget-finanțe, patrimoniu și investiții, necesarul de deschideri de credite bugetare pentru luna următoare, iar în urma alocării lunare de către Direcția generală buget-finanțe, patrimoniu și investiții din cadrul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului a sumelor solicitate, în limita creditelor bugetare deschise, inspectoratele școlare au obligația de a aloca lunar către unitățile școlare sumele necesare efectuării plății ajutoarelor într-un cont de disponibil deschis în afara bugetului local.
În ceea ce privește susținerea apelantului-pârât, în sensul că nu s-ar putea reține culpa sa, câtă vreme nu a primit solicitări din partea unității școlare în vederea comunicării și solicitării deschiderii de finanțare pentru aceste ajutoare și alocarea de către minister a acestor sume, aceasta nu este de natură a justifica neacordarea ajutorului financiar, drept prevăzut de Legea nr.315/2006, pentru anul 2010.
Aceasta, întrucât, eventuala neîndeplinire de către unitatea școlară a atribuțiilor stabilite în sarcina sa, nu poate conduce la înlăturarea dreptului beneficiarilor ajutorului prevăzut de Legea nr.315/2006, la plata sumei cuvenite cu acest titlu.
Art.5 alin.6 din HG nr.453/2007, la care apelantul-pârât se referă, prevede în sensul că plata ajutorului financiar se face de către unitățile de învățământ, integral, pe baza documentelor justificative, sau în avans, într-o singură tranșă, cu încadrare în cuantumul stabilit la art.1 alin.2, urmând ca justificarea sumelor primite ca avans să se realizeze în condițiile legii, în termen de 15 zile calendaristice.
Prin urmare, actul normativ la care ne referim prevede și posibilitatea plății ajutorului financiar în avans, iar acest lucru este în concordanță și cu prevederile Legii nr.315/2006, care dispune, pe de o parte, la art.2 că ajutorul financiar prevăzut la art.1 se acordă anual, la solicitarea cadrelor didactice, și reprezintă echivalentul în lei a 100 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data plății, iar, pe de altă parte, art.3 din lege stipulează în sensul că, cadrele didactice beneficiare ale ajutorului financiar vor primi de la unitățile de învățământ unde sunt încadrate documentele necesare în vederea valorificării acestui ajutor, ceea ce conduce tocmai la concluzia acordării anticipate a ajutorului financiar în discuție.
Se mai reține faptul că, la data de 3 iulie 2010, a fost abrogată Legea nr.315/2006, conform dispozițiilor art.15 alin.1 nr.k din Legea nr.118/2010, însă abrogarea actului normativ menționat nu prezintă relevanță sub aspectul acordării ajutorului financiar prevăzut de Legea nr.315/2006, pentru anul 2010.
Aceasta, întrucât, în raport de prevederile conținute în Legea nr.315/2006, precum și de dispozițiile HG nr.453/2007, cu referire la art.3 care stipulează în sensul că ajutorul se acordă anual pe bază de cerere formulată de beneficiar și înregistrată până la data de 1 noiembrie pentru anul următor la unitatea de învățământ la care beneficiarul exercită funcția de bază, rezultă, în mod evident, că nașterea dreptului la acordarea ajutorului financiar la care ne referim, a avut loc la momentul la care acesta a fost solicitat, prin cerere formulată de beneficiar și înregistrată până la 01 noiembrie pentru anul următor, obligația de plată în sarcina angajatorului urmând a fi îndeplinită, începând cu luna ianuarie a anului următor.
Prin urmare, la data abrogării Legii nr.315/2006, prin art.15 lit.k din Legea nr.118/2010 – 3 iulie 2010, dreptul intimaților-reclamanți la acordarea ajutorului financiar prevăzut de Legea nr.315/2006, pentru anul 2010, era născut, iar în atare condiții, abrogarea Legii nr.315/2006, nu poate produce efecte în ceea ce privește dreptul intimaților la plata ajutorului financiar, drept născut anterior abrogării și care, în consecință, se impune a fi acordat.
Pentru considerentele arătate, în baza art.480 alin.1 C.pr.civ., Curtea va respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul I. ȘCOLAR AL MUNICPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în sector 2, București, ., împotriva sentinței civile nr.6293 din data de 29.05.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._ /LM/2013, în contradictoriu cu intimații S. ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA - SECTOR 5, cu sediul în București, ..6, sector 5, în numele și pentru membrii de sindicat O. E. E., M. F. Clarissa, M. M., F. N., A. M., S. V., C. G., B. G. A., T. T., I. L., M. V., P. V. I., F. G. D., ȘCOALA G. NR.144, cu sediul în București, Prel. G., nr.87, sector 5, ȘCOALA G. NR.127, cu sediul în București, Munții Carpați, nr.72, sector 5, ȘCOALA G. „SFINȚII C. ȘI E.”, cu sediul în București, ..3, sector 6, GRUPUL ȘCOLAR P. Ș. CIOROGÂRLA, cu sediul în Ciorogârla, ., ȘCOALA G. COTMEANA, cu sediul în Cotmeana și M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, cu sediul în București, General Berthelot, nr.28-30, sector 1.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.01.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. G. C. D. E. O.
GREFIER
N. C.
Red.: C.G.C.
Dact.: A.C./10ex
23.01.2015
Jud. fond: P. I.
| ← Despăgubire. Decizia nr. 1655/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Despăgubire. Decizia nr. 298/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
