Anulare act. Decizia nr. 1252/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1252/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 16-12-2013 în dosarul nr. 639/118/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1252 CM
Ședința publică din 16 decembrie 2013
Complet specializat pentru cauze pentru
conflicte de muncă și asigurări sociale compus din:
PREȘEDINTE – M. G.
JUDECĂTORI –Vanghelița T.
- G. L.
GREFIER -C. I.
Pe rol, soluționarea, în rejudecare, a recursului civil declarat de recurenta reclamantă N. A., cu domiciliul în loc. C., . nr. 31, ., . civile nr. 1963/19.04.2013 pronunțată de Tribunalul C., în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. M.M. R. S.R.L., cu sediul în loc. C., .. 290 A, având ca obiect anulare act.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 9 decembrie 2013, au fost consemnate în încheierea de la acea dată și face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării la data de 16 decembrie 2013, pentru când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea formulată de reclamanta N. A. în contradictoriu cu pârâta S.C. M.M. R. S.R.L. C. înregistrată sub nr._ se solicita constatarea nulității deciziei nr.326/22.12.2011 de modificare unilaterală a postului și de eliberare din funcția de șef de tură, în subsidiar anularea acestei decizii, obligarea acesteia la cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că decizia este lovită de nulitate absolută deoarece este unilaterală fără a fi motivată și nici comunicată și este în totală contradicție cu dispozițiile codului muncii și clasificare a ocupațiilor din România .
A apreciat reclamanta că decizia este anulabilă neexistând nici un temei de fapt sau de drept pentru o asemenea decizie.
Pârâta S.C. „M.M. Recyling” S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a solicita respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind lipsită de obiect deoarece decizia a cărei anulare se cere nu a fost pusă în aplicare niciodată, aceasta a fost doar redactată însă nu s-a dat curs acesteia și nu a fost comunicată niciodată reclamantei.
A fost administrată proba cu înscrisuri.
Soluționând cauza, Tribunalul C. a pronunțat sentința civilă nr. 2223 din 26 aprilie 2012, prin care a respins acțiunea formulată de reclamanta N. A. în contradictoriu cu pârâta S.C. M.M. R. S.R.L. C..
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a constatat că acțiunea reclamantei este rămasă fără obiect având în vedere că din extrasul REVISAL atașat la fila 18 decizia internă nr. 326/22.12.2011, referitoare la reclamanta N. A. nu a fost niciodată înscrisă în acest registru, reclamanta figurând în acest registru ca șef de schimb.
Potrivit art.272 Codul muncii ”Sarcina probei în litigiile de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligată depună dovezi în apărarea sa până la prima zi de înfățișare”.
În cazul de față angajatorul S.C. M.M. R. S.R.L. a făcut dovada nepunerii în aplicare a dispoziției din data de 22.12.2011, astfel încât acțiunea formulată de reclamanta N. A. a rămas fără obiect.
Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat în esență nelegalitatea acesteia în principal din prisma faptului că în mod eronat a fost respinsă cererea de chemare în judecată motivat de lipsa de obiect a acesteia, întrucât nu ar fi fost pusă în aplicare prin programul „REVISAL” înregistrarea deciziei în acest program neafectând existența ei, decizia fiind lovită de nulitate absolută.
Prin decizia civilă nr.767/CM/30.10.2012 a fost admis recursul civil, a fost casată sentința și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului C..
În motivare instanța de recurs a arătat că Tribunalul a ajuns la o concluzie eronată în pronunțarea sentinței atacate pornind de la un raționament greșit. Astfel a apreciat că neînregistrarea deciziei contestate în programul REVISAL are drept consecință lipsirea de efecte a acesteia, reclamanta nefiind afectată în nici un mod, efectul fiind menținerea ei în același loc de muncă. O asemenea concluzie ar fi fost posibilă numai în cazul în care ar fi fost condiționată validitatea deciziei de înregistrare în programul REVISAL conferind acestei înregistrări un caracter constitutiv de drepturi, ceea ce nu este cazul întrucât, nici o reglementare legală nu dispune în acest sens, astfel că interpretarea Tribunalului nu numai că excede cadrului legal, dar și lipsește pe recurentă de posibilitatea de a-și valorifica în justiție un drept și anume acela de a contesta un act emis de către angajator pe care îl apreciază nelegal.
Cauza fost reînregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._ .
Rejudecând cauza în fond după casare, instanța a administrat proba cu înscrisuri.
Soluționând pe fond cauza, după rejudecare, Tribunalul C. a pronunțat sentința civilă nr. 1963 din 19 aprilie 2013, prin care a respins acțiunea formulată de reclamanta N. A. S.C. M.M. R. S.R.L., ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul C. a reținut că prin decizia internă nr. 326 din 22 decembrie 2011 s-a stabilit că începând cu data de 22 decembrie 2011, reclamanta nu mai ocupă postul de șef de tură și nu mai are atribuții de responsabil de calitate.
Din statele de funcții depuse la dosar anterior și ulterior deciziei contestate, precum și din raportul extras de REVISAL rezultă că în privința reclamantei nu a intervenit nici o modificare a funcției ocupate de aceasta întrucât această decizie nu a fost pusă niciodată în aplicare.
În termen legal, împotriva sentinței civile nr. 1963 din 19 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul C. a declarat recurs reclamanta N. A..
Motivează recursul arătând că decizia nr. 326 din 22 decembrie 2011 este lovită de nulitate întrucât:
a) decizia este unilaterală, fără a-i lua consimțământul; nu i-a fost comunicată și motivată în drept;
b) este în totală contradicție cu dispozițiile Codului muncii și cu clasificarea ocupațiilor în România.
Decizia este anulabilă întrucât:
a) este nelegală;
b) se invocă faptul că nu are pregătire profesională, respectiv studii superioare pentru postul pe care-l ocupă.
Precizează că nu are importanță înregistrarea acestei decizii în programul REVISAL, având în vedere că a fost emisă cu încălcarea flagrantă a legislației în vigoare.
În concluzie, decizia nr. 326/2011 prin care s-a dispus modificarea unilaterală a postului ocupat de către recurentă, este lovită de nulitate, astfel cum susține recurenta.
Pentru cele menționate a solicitat admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.
Analizând sentința recurată în baza motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Existența contractului de muncă este guvernată de principiul stabilității în muncă ceea ce presupune că modificarea lui poate interveni numai în condițiile prevăzute de lege.
Textul prevede două cazuri de modificare a contractului de muncă:
- prin acordul părților, care constituie regula și care poate interveni, în principiu, fără nicio restricție, situație probată prin actul adițional la contract;
- unilateral de către angajator, dar numai în cazurile și condițiile prevăzute de Codul muncii (art. 42-48, referitor la delegare și detașare), cu titlu de excepție.
În cauza dedusă judecății, intimata pârâtă, la data de 22 decembrie 2011 a emis decizia internă nr. 326 care a stabilită că începând cu data de 22 decembrie 2011, reclamanta nu mai ocupă postul de șef de tură și nu mai are atribuții de responsabil de calitate întrucât nu a prezentat societății actele care atestă faptul că are studii superioare pentru postul ocupat .
Prin urmare, i s-a modificat unilateral felul muncii (funcția).
Această decizie nu este motivată în drept, nu a fost adusă la cunoștința recurentei, a aflat de această decizie întâmplător și a contestat-o.
Decizia de modificare unilaterală a fost luată cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, având în vedere că aceasta poate interveni, cu titlu de excepție, numai în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod (art. 41 alin. 2 din Codul muncii).
Procedând în acest mod, pârâta intimată a emis o decizie nelegală, neavând relevanță dacă ea a fost pusă sau nu în aplicare.
De altfel, validitatea acestei decizii nu este condiționată de înregistrarea în programul REVISAL, astfel cum s-a reținut la fond, și în mod greșit a fost respinsă acțiunea ca nefondată.
Cu privire la cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată formulată de către recurentă, instanța o va respinge, având în vedere că nu au fost dovedite.
Pentru considerentele expuse, Curtea, în baza art. 312 Cod procedură civilă, va admite recursul, va modifica sentința recurată în sensul că va admite acțiunea și va anula decizia nr. 326 din 22 decembrie 2011 emisă de S.C. M.M. R. S.R.L.
Va respinge cererea de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă N. A., cu domiciliul în loc. C., . nr. 31, ., . civile nr. 1963/19.04.2013 pronunțată de Tribunalul C., în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. M.M. R. S.R.L., cu sediul în loc. C., .. 290 A.
Modifică sentința recurată în sensul că admite acțiunea și anulează decizia nr. 326/22.12.2011 emisă de S.C. M.M. R. S.R.L.
Respinge cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.12.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORJUDECĂTOR
M. GaneaVanghelița TaseGabriel L.
Grefier
C. I.
Jud.fond:I.D. F.
Red.dec.jud.V.T./.01.2014
Tehnored.gref.I.C./05.01.2014/2ex.
| ← Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 697/2013. Curtea... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
