Recalculare pensie. Decizia nr. 347/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 347/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 28-05-2013 în dosarul nr. 14547/118/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 347/AS
Ședința publică din 28 mai 2013
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE J. Z.
Judecător R. A.
Judecător M. B.
Grefier C. M.
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurentul reclamant G. G., domiciliat în mun. C., ., jud. C., împotriva sentinței civile nr. 1261/08.03.2013 pronunțată de Tribunalul C. – secția I civilă – în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în mun. C., ., jud. C., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat și motivat în termen și scutit de plata taxelor de timbru.
După referatul grefierului de ședință:
Fiind lămurită cu privire la cauza dedusă judecății și având în vedere că nu sunt chestiuni prealabile de discutat și că în cererea de recurs reclamantul a solicitat judecarea cauzei și în lipsa acestuia, instanța constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul C. sub nr._ reclamantul G. G. în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii C. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- obligarea pârâtei la recalcularea drepturilor de pensie în baza OUG 100/2008;
- obligarea pârâtei la plata drepturilor recalculate și plata diferențelor cuvenite începând cu 3 ani anterior introducerii cererii;
- obligarea paratei la recalcularea drepturilor de pensie în baza art.169 din Legea nr.263/2010;
- obligarea pârâtei la plata drepturilor recalculate și plata diferențelor cuvenite începând cu 1.01.2011, sumă actualizată cu indicele de inflație;
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată .
În considerentele cererii, reclamantul a învederat instanței că beneficiază de pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă, dreptul la pensie fiind stabilit în temeiul Legii 3/1977, prin luarea în considerare a unui stagiu prestat în grupa I de muncă, 26 ani și 4 luni și 13 zile.
Reclamantul susține că, în mod nejustificat, pârâta nu a aplicat dispozițiile legale care impun majorarea punctajelor anuale și implicit a punctajului mediu anual fiind prejudiciat în mod nelegal la stabilirea drepturilor de pensie.
În drept: Legea 263/2010; OUG 100/2008.
Cererii i-au fost anexate înscrisuri, în copie: decizie de pensie nr._/21.06.1194, decizii de recalculare, decizia civilă nr. 289/AS/2011 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ .
În apărare, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
În cuprinsul întâmpinării pârâta a precizat că în speță nu sunt incidente dispozițiile din Legea 263/2010 și OUG 100/2008, reclamantul nefiind îndreptățit la suplimentarea punctajelor anuale și implicit a cuantumului pensiei întrucât la recalcularea pensiei în temeiul Legii 19/2000, OUG 4/2005 și HG 1550/2004 s-a utilizat un stagiu complet de cotizare special, de numai 20 de ani, acesta fiind impus prin hotărâre judecătorească.
Prin sentința civilă nr. 1261/ 08.03.2013 Tribunalul C. a respins cererea formulată de reclamantul G. G. în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii C., ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr._/1999 a fost admisă cererea reclamantului G. G. și, în baza Legii nr. 3/1977, s-a acordat acestuia - începând cu data de 01.10.1997 o pensie pentru limită de vârstă și munca depusă, recalculată avându-se în vedere o vechime totala în muncă de 49 ani,, din care in grupa I de muncă, 26 ani și 4 luni și 13 zile. Drepturile i-au fost recalculate ulterior, în baza OUG. 4/2005 și HG.1550/2004 prin deciziile aflate la dosar, parata luând in considerare un stagiu complet de cotizare de 30 ani.
Această recalculare din oficiu, în temeiul legii, a fost contestată în instanță de către reclamant care a invocat o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor OUG 4/2005 și HG nr. 1550/2004 privitoare la durata stagiului complet de cotizare, utilizat în algoritmul de calcul al drepturilor de pensie.
Prin sentința civilă nr. 2737/2011 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, s-a admis cererea reclamantului și s-a dispus obligarea pârâtei C. Județeană de Pensii C. să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, conform dispozițiilor OUG 4/2005, în care, la stabilirea punctajului mediu anual, să se aibă în vedere un stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
De asemenea, s-au acordat reclamantului diferențe bănești rezultate din recalcularea pensiei prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, începând cu data de 25.03.2008.
În executarea acestei hotărâri judecătorești, pârâta C. Județeană de Pensii C. a emis decizia de pensie nr._/2011 prin care, punctajul mediu anual și implicit cuantumul pensiei au fost majorate, urmare a luării în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani .
Din înscrisurile depuse la dosar de către pârâtă coroborate cu poziția sa procesuală exprimată prin întâmpinare, rezultă că reclamantul nu a beneficiat de dispozițiile OUG 100/2008, Legea 218/2008 și art. 169 din Legea 263/2010.
Prin prezenta cerere, potrivit expunerii anterioare, reclamantul solicită obligarea pârâtei C. Județeană de Pensii C. la aplicarea dispozițiilor OUG 100/2008 și art. 169 din Legea 263/2010, în sensul majorării punctajelor anuale realizate în perioada în care a desfășurat activități în grupa I de muncă (26 ani și 4 luni și 13 zile) .
Reclamantului i-a fost recunoscut un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, prin sentința civilă nr. 2737/2011 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ ,, irevocabila, hotărâre care se bucura de autoritate de lucru judecat si nu mai poate fi pusa in discuție. Această hotărâre judecătorească produce efecte retroactive, operând o modificare a stagiului complet de cotizare, ca element esențial ce intră în algoritmul de calcul a cuantumului pensiei, de la data aplicării dispozițiilor legale ce a stat la baza stabilirii sale, anume HG 1550/2004 și OUG 4/2005.
Un efect al caracterului retroactiv este și recunoașterea dreptului reclamantului la plata de diferențe bănești rezultate din recalculare, cu începere din data de 25.03,2008, delimitarea fiind impusă de respectarea termenului general de prescripție de 3 ani, anterior introducerii cererii de chemare în judecată.
Prin art. I al O.U.G. nr. 100 din 27 august 2008, după articolul 781 din Legea nr. 19/2000, s-a introdus un nou articol, articolul 782, cu următorul cuprins:
„Art. 782. - (1) Asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa II de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, beneficiază de un număr suplimentar de puncte, după cum urmează:
a) 0,50 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,_ puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa I de muncă;
b) 0,25 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,_ puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa II de muncă”.
Art. II. - Prevederile art. 782 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și persoanelor:
a) ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu completările ulterioare, cu excepția acelora în cazul cărora pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special;
Prin OUG nr. 100/2008 s-a urmărit înlăturarea inechităților apărute in calcularea pensiilor pentru persoanele care au lucrat in grupa I si II de munca, deoarece bonusul acordat la stagiul de cotizare, recunoscut de legislația in vigoare pana la data de 1 aprilie 2001, nu reprezintă o perioada contributiva.
Potrivit art. II, OUG nr. 100/2008 se aplica doar celor care nu au beneficiat de stagii speciale de cotizare, reclamantul beneficiind in baza hotărârii judecătorești irevocabile la care s-a făcut referire mai sus, de un stagiu complet de cotizare redus, de 20 de ani, derogator de la normele generale – art. 8 din Legea 3/1977.
În cazul în care s-ar recunoaște acest drept în favoarea reclamantului, s-ar ajunge în situația unei duble recompense sau unui dublu beneficiu pentru activitatea prestată în grupe superioare de muncă, fiind astfel încălcat principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul public de pensii, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege;
În ceea ce privește cererea de obligare a pârâtei la acordarea unor punctaje suplimentare în baza Legii 263/2010, instanța constată că, la situația de fapt expusă în motivarea cererii de chemare în judecată, dovedită prin înscrisurile anexate, astfel cum a fost reținută și de instanță, devin incidente dispozițiile art. 169 din Legea 263/2010.
Potrivit art. 169. - (1) din Legea 263/2010 ,, Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează: a) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă; b) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația în care, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.
În speță, instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de dispozițiile legale precizate, iar reclamantul nu face parte din categoria asiguraților care beneficiază de majorarea punctajelor anuale pentru stagiul realizat în grupe superioare de muncă.
Trimiterea la legi speciale din art. 169 din Legea nr. 263/2010 trebuie înțeleasă în sens larg, ca o trimitere la norme cu caracter special.
Stagiul complet de cotizare în cazul persoanelor pensionate în baza Legii nr. 3/1977 a fost stabilit în baza OUG nr. 4/2005 și HG nr. 1550/2004 care au echivalat vechimea necesară pensionării stabilită de Legea nr. 3/1977 cu stagiul complet de cotizare la care făcea referire Legea nr. 19/2000. În cazul persoanelor care au desfășurat activități în grupa I sau II de muncă, cum este și cazul reclamantului, vechimea în muncă necesară pensionării, redusă pe baza prevederilor art.14 din Legea nr. 3/1977 la 20 respectiv 25 de ani, a fost echivalată cu un stagiu complet de cotizare astfel cum s-a stabilit prin sentința civilă nr. 305/23.04.2010, pronunțată de Tribunalul C., în dosarul nr._, în temeiul actelor normative cu caracter special privind recalcularea pensiilor.
Fiind beneficiar al unui mod de calcul la rândul său stabilit printr-o lege specială – art.4 din OUG nr. 4/2005 cu aplicarea HG nr.1550/2004, care a implicat folosirea unui stagiu complet de cotizare redus, ce a determinat creșterea punctajului mediu anual, reclamantul nu poate beneficia și de majorarea punctajului mediu anual corespunzător aceluiași stagiu de cotizare realizat în grupe speciale de muncă
În baza considerentelor expuse, instanța a respins atât cererea principală, de recunoaștere a beneficiului acordat de legiuitor prin dispozițiile OUG 100/2008 și Legea 263/2010, cât și cererile accesorii, ca nefondate.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamantul. În motivarea recursului său, acesta a arătat următoarele:
A fost pensionat pentru limită de vârstă și vechime utilă prin decizia nr._/06.05.1998, decizie emisă în baza Legii nr.3/1977 cu o activitate de 26 ani, 4 luni și 13 zile încadrată în grupa I-a de muncă îndeplinind condițiile de recalculare în raport de prevederile O.U.G.nr.100/2008 și cele ale Legii nr.263/2010.
Menționează că a formulat cerere de chemare în judecată prin care i-a fost stabilit un stagiu de cotizare de 20 ani, așa cum reiese din decizia_ din 15.02.2012.
La prima recalculare a pensiei – provenită din fostul sistem al asigurărilor sociale pârâta i-a stabilit greșit stagiul complet de cotizare, și a solicitat instanței recalcularea pensiei cu un stagiu complet de cotizare aferent anilor lucrați în grupele superioare de muncă, și a obținut prin hotărâre irevocabilă un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, în loc de 30 de ani cum greșit i-a recalculat pârâta în baza O.U.G.4/2005 și H.G.1550/2004.
Pentru o înțelegere mai bună a situației de fapt, arată că drepturile de pensie au fost recalculate în baza unei hotărâri judecătorești – care a îndreptat tot o eroare a pârâtei în ceea ce privește stagiul complet de cotizare aplicabil persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au stabilit anterior datei de 01.04.2001, deci în baza Legii nr.3/1977, art.14 așa cum a reținut instanța la pronunțarea hotărârii judecătorești pentru stabilirea stagiului complet de cotizare de 20 ani cât și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.40/2008, pronunțată de Secțiile Unite în recursul în interesul legii prin care a statuat că: „ stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01 iulie 1977 – 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Stagiul complet de cotizare de 30 de ani utilizat greșit de către pârâtă s-a aplicat începând cu data de 01.04.2001, când a intrat în vigoare Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi sociale, astfel că, drepturile de pensie ale reclamantului s-au deschis în baza art.14 din Legea nr.3/1977, lege cu caracter general, iar nu special cum greșit afirmă pârâta și fără a face alte dovezi în acest sens, respectiv vreun temei legal.
Apreciază că nici Legea nr.3/1977 și nici dispozițiile referitoare la stagiul complet de cotizare mai favorabil celor care au prestat activitatea în grupele superioare de muncă nu reprezintă o lege specială în înțelesul O.U.G. nr.100/2008.
Corectarea greșelilor pârâtei privind drepturile de pensie printr-o hotărâre judecătorească nu constituie temei pentru a invoca „caracterul special” în cazul determinării punctajului mediu anual iar în lumina dispozițiilor art.6 alin.(2) din H.G.257/2001 care prevede că documentele doveditoare pentru determinarea stagiului de cotizare, poate fi, pe lângă actele de pensionare și o hotărâre judecătorească prin care s-au reconstituit elementele necesare stabilirii drepturilor de pensie.
De aceea, în baza situației de fapt și de drept expuse, consideră că se impune obligarea pârâtei la toate recalculările ce le va efectua să utilizeze un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, deoarece nu s-a făcut nicio dovadă cu privire la faptul că este încadrat în limitele vreunei dispoziții cu caracter special care nu i se poate recalcula pensia, adică mai concret, că nu se încadrează în excepția prevăzută de art.II lit.”a” din O.U.G._ sau de art.169 alin.(2) din Legea nr.263/2010.
În ceea ce privește al doilea capăt de cerere privind obligarea pârâtei la recalcularea drepturilor de pensie în baza art.169 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, se impun următoarele distincții:
- Legea nr.263/2010 instituie două tipuri de recalculări privind majorarea punctajelor lunare sau anuale, iar în final majorarea punctajului mediu anual astfel:
Art.100 din Legea nr.263/2010 sau în condiții de muncă deosebite sau speciale prevăzute atât de Legea nr.19/2000, cât și de Legea nr.263/2010.
Această recalculare se cuvine exclusiv persoanelor care s-au pensionat după data de 03 noiembrie 2008 (în conformitate cu prevederile alin.(3) ale art.169 din Legea nr.263/2010), adică celor pensionați atât în baza Legii nr.19/2000, cât și în baza Legii nr.263/2010.
Această recalculare se aplică după data de 03 noiembrie 2008 pentru că acelora care li se aplică art.100 din Legea nr._ nu li s-au majorat punctajele medii anuale pentru sporul de grupă prevăzut de O.U.G.nr.100/2008 și O.U.G.209/2008. Această dată și dispozițiile alin.(3) al art.169 din Legea 263/2010.
Art.169 din Legea nr._ – care este incident în speță, dispune o nouă recalculare a drepturilor de pensie atât pentru cei pensionați anterior datei de 01 aprilie 2001 (deci în baza Legii nr.3/1977, cum este și cazul de față), cât și celor pensionați în baza Legii nr.19/2000 dar numai până la data de 02 noiembrie 2008 inclusiv și care au mai beneficiat de dispozițiile O.U.G.4/2005, ale O.U.G.100/2008 și ale O.U.G.209/2008.
Diferența rezultată conform alin.(4) al art.169 din Legea 263/2010 se va raporta la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, pentru că în evoluția de prestații sociale nu a intervenit nici un element de drept pentru a justifica raportarea la un stagiu complet de cotizare.
Totuși, pentru o justă și echitabilă despăgubire, consideră că pârâta trebuie obligată și la actualizarea cu indicele de inflație a diferențelor de drepturi de pensie dintre pensia recalculată conform art.169 din Legea nr.263/2010 și pensia efectiv încasată, începând cu data scadenței lor, respectiv 01.01.2011 (data intrării în vigoare a Legii nr.263/2010) și până la achitarea lor efectivă.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 3041 Cod.pr.civ., Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În urma aplicării sentinței civile nr. 2737/09.05.2011 pronunțate de Tribunalul C. în dosarul nr._, s-a emis decizia de pensie decizia nr._.0/15.02.2012 din care rezultă că pentru determinarea punctajului mediu anual s-a folosit un stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Trebuie avut în vedere că prin OUG nr. 100/2008, Legea nr. 218/2008 și OUG nr.209/2008 aprobată prin Legea nr. 155/2009, s-a urmărit înlăturarea discrepanțelor existente între persoanele care au desfășurat activități încadrate în grupele I și II de muncă înainte de data de 1 aprilie 2001.
Aceeași soluție a fost preluată în Legea nr. 263/2010 în art. 100 care prevede majorarea punctajului mediu cu 25% respectiv 50% pentru persoanele care au desfășurat activități în grupa I și II de muncă înainte de 01.04.2001 respectiv în condiții speciale și deosebite ulterior acestei date dar, pentru a elimina orice diferență de tratament între asigurații care obțin pensie sub imperiul noii legi și asigurații pensionați sub imperiul Legii nr. 3/1977 și Legii nr. 19/2000, prevede aceeași soluție în art.169 în favoarea acestor din urmă asigurați.
Prin aceste acte normative s-a urmărit asigurarea unui cadrul legal unitar pe baza căruia să se recalculeze pensiile persoanelor care au activat în grupa I sau II de muncă și astfel să se înlăture inechitatea rezultată de determinarea punctajului mediu anual prin raportare la stagiul de cotizare prevăzut în anexa III la Legea nr. 19/2000 în cazul persoanelor care potrivit Legii nr. 3/1977 se puteau pensiona după împlinirea unui stagiu de 20 ani – pentru grupa I, respectiv 25 ani – pentru grupa II sau prin raportare la stagiul complet de cotizare prevăzut de Anexa 5 la Legea nr. 263/2010.
Așa cum a arătat Curtea Constituțională în decizia 1126/16.10.2008 (publicată în Monitorul Oficial nr.778 din 20.11.2008), legiuitorul este liber să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, putând să instituie, în același timp, tratamente juridice diferențiate în cazul unor situații obiectiv diferite avute în vedere.
Așadar, prin actele normative indicate, legiuitorul a stabilit un beneficiu pentru persoanele care au activat în grupa I și II de muncă, pensionate anterior anului 2001, beneficiu echivalent matematic cu rezultatul determinării punctajului mediu anual prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani respectiv 25 de ani.
Legiuitorul a urmărit însă și înlăturarea inechităților rezultate din determinarea punctajului mediu anual prin raportarea tot la stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000 respectiv Legea nr. 263/2010 a punctajului realizat de către persoanele care au activat doar o perioadă în grupele I și II de muncă respectiv în condiții speciale sau deosebite.
Astfel, persoanele care nu îndeplineau condițiile legale pentru a beneficia de calcularea punctajului mediu anual prin folosirea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani sau 25 ani în acord cu prevederile OUG nr.4/2005 puteau beneficia de prevederile OUG nr. 100/2008 de majorarea punctajului pentru activitatea desfășurată în grupa I de muncă respectiv grupa II de muncă în conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2010, această măsură fiind una cu caracter echivalent, de natură a înlătura inechitățile care rezultă din recalcularea pensiei tocmai pentru că majorarea punctajului mediu anula prin folosirea unui stagiu complet de cotizare mai mic nu poate opera decât în cazul pensionarilor care au realizat cel puțin 25 ani în grupa II sau 20 ani în grupa I în timp ce pensionarii care nu îndeplineau aceste condiții nu beneficiau de o majorare a punctajului.
Este adevărat că prevederile art. 782(2) din Legea nr. 19/2000 (introdus prin Legea nr. 218/2008, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 209/2008), erau mai clare în acest sens întrucât stabileau în mod expres că beneficiul acordat de aceste legi nu se aplică în cazul în care punctajul mediu anual nu a fost stabilit prin raportare la stagiul complet de cotizare indicat în Anexa III la Legea nr. 19/2000 în timp ce actuala reglementare, în art.169 din Legea nr. 263/2010 se referă la situația în care punctajul mediu anual a fost determinat prin raportare la vechimea în muncă necesară deschiderii drepturilor de pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.
Dar, în interpretarea sintagmei „acte normative cu caracter special” trebuie avut în vedere și scopul legii.
O interpretare contrară nu numai că nu este de natură a înlătura inechitățile rezultate din modul diferit de calcul al punctajului mediu anual prevăzut de acte normative diferite în cazul unor persoane ce se regăsesc în situații similare sau identice din punct de vedere al activității în grupa I sau de II de muncă respectiv în condiții speciale sau deosebite, dar au obținut pensie în perioade diferite, dar este chiar de natură a crea o situație discriminatorie între acestea.
Astfel, interpretarea contrară a art. 169 din Legea nr. 263/2010 ar genera un dublu beneficiu determinat de aceeași cauză – activitatea desfășurată în grupa I de muncă; reclamanta a beneficiat de creșterea punctajului mediu anual prin recalcularea acestuia în conformitate cu OUG nr. 4/2005 raportat la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani în loc de 30 de ani ceea ce atrage o majorare a rezultatului prin reducerea numitorului raportului; reclamanta ar beneficia și de o majorare cu 50% a punctajului mediu anual.
Pe de altă parte, în cazul persoanelor pensionate sub imperiul Legii nr. 263/2010, chiar în condiții identice de vechime în grupa I sau II respectiv în condiții speciale sau deosebite în care se asimilează activitățile în grupa I sau II de muncă, ar fi aplicabil doar beneficiul prevăzut de art.100 din Legea nr. 263/2010 adică majorarea punctajului cu 50% respectiv 25% după caz, fără a beneficia însă și de reducerea stagiului complet de cotizare față de cel stabilit în Anexa 5 din Legea nr. 263/2010 și deci de creșterea punctajului mediu anual din acest motiv.
Ceea ce a urmărit legiuitorul prin prevederile legale menționate, în contextul modificărilor aduse modului de stabilire a pensiilor prin Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 263/2010, a fost să valorifice în favoarea asiguraților cât mai echitabil activitatea desfășurată în grupele I și II de muncă respectiv în condiții speciale sau deosebite, inclusiv în cazul celor care nu au realizat stagii minime de 20 respectiv 25 de ani ci perioade mai mici, asigurând un tratament egal al activităților desfășurate.
Ca urmare, interpretarea art.169 din Legea nr. 263/2010 trebuie făcută în acord cu scopul legii și nu într-o modalitate contrară acesteia ce ar crea situații discriminatorii între asigurați aflați în situații similare sau identice, situații pentru care nu există nici o justificare. Trimiterea la legi speciale din art. 169 din Legea nr. 263/2010 trebuie înțeleasă în sens larg, ca o trimitere la norme cu caracter special.
Or, art. 14 din Legea nr. 3/1977 avea un caracter special derogatoriu de la norma cuprinsă în art.12 care stabilea ca regulă generală vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie la 30 ani pentru bărbați respectiv 25 ani pentru femei.
De altfel, între norma specială din art.14 al Legii nr. 3/1977 și normele din HG nr.267/1990, 610/1990, 407/1990 nici nu există diferențe, stabilirea stagiilor reduse în anumite condiții ca fiind un stagiu suficient pentru pensionare fiind o aplicare a prevederilor art. 14 din Legea nr. 3/1977 în domeniul activităților miniere respectiv al activităților de cercetare, explorare, exploatare si prelucrare a materiilor prime nuclear, activități încadrate în grupele I sau II de muncă, respectiv a prevederilor cu caracter special din art.89 al Legii nr. 3/1977 privitor la nevăzători.
Ca urmare, fiind beneficiară al unui mod de calcul la rândul său stabilit printr-o lege specială – art.4 din OUG nr. 4/2005 cu aplicarea HG nr.1550/2004, care a implicat folosirea unui stagiu complet de cotizare redus ce a determinat creșterea punctajului mediu anual, reclamanta nu poate beneficia și de majorarea punctajului mediu anual corespunzător aceluiași stagiu de cotizare realizat în grupe speciale de muncă.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod.pr.civ. se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul civil formulat de recurentul reclamant G. G., domiciliat în mun. C., ., jud. C., împotriva sentinței civile nr. 1261/08.03.2013 pronunțată de Tribunalul C. – secția I civilă – în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în mun. C., ., jud. C., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 mai 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
J. Z. R. A. M. B.
Grefier,
C. M.
Jud.fond I.D.F.
Red.dec.jud. A. R. 26.06.2013
2 ex.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 38/2013. Curtea... | Pretentii. Decizia nr. 327/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA → |
|---|
