Recalculare pensie. Decizia nr. 571/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 571/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 24-09-2013 în dosarul nr. 9/98/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.571/AS
Ședința publică din 24 Septembrie 2013
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE M. A.
Judecător M. B.
Judecător R. A.
Grefier D. R.
S-a luat în examinare recursul formulat de recurentul reclamant T. G., domiciliat în localitatea Bordușani, județul Ialomița și domiciliul ales în fetești, . nr. 577 A, județul Ialomița, împotriva sentinței civile nr. 4342/10.09.2012 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în C., ., județul C., având ca obiect recalculare pensie (OUG nr.4/2005).
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită conf.art. 87 și urm. cod pr.civilă:
În referatul oral asupra cauzei grefierul de ședință învederează instanței că recurentul reclamant la data de 20.06.2013 a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, ce a fost suspendată conform art. 242 alin. 2 cod pr.civilă prin încheierea de ședință din 19.02.2013 a Curții de Apel C. și cerere ce a primit termen de judecată la data de 24.09.2013, cu citarea părților.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 245 cod pr.civilă, dispune repunerea pe rol a cauzei și având în vedere că nu sunt motive de amânare, declară dezbaterile încheiate, constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului, luând act că recurentul reclamant a solicitat judecata cauzei și în lipsă conform art.242 alin. 2 cod pr.civilă.
CURTEA :
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Ialomița sub nr._ reclamantul T. G. a chemat în judecată C.J.P. C., solicitând obligarea acesteia la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, conform disp. OUG nr.4/2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 25 ani și obligarea intimatei la plata diferențelor dintre pensia cuvenită și pensia încasată, conform Decretului nr. 167/1953, iar sumele rezultate să fie actualizate cu indicele inflație. Totodată a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată,
Prin sentința civilă nr.248/F/06.02.2012 pronunțată de Tribunalul Ialomița s-a admis acțiunea.
Prin decizia civilă nr.3860/06.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel București s-a casat această sentință și s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul C. reținându-se că Tribunalul Ialomițanu era competent teritorial.
Prin sentința civilă nr.4342/10.09.2012 pronunțată de Tribunalul C. s-a respins ca nefondată acțiunea.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Instanța a luat act că prin decizia nr.3860 pronunțată de Curtea de Apel București în ședința publică din data de 06.iunie2012- a fost admis recursul formulat de recurenta pârâtă C.J.P.C. împotriva sentinței civile nr.248/F/06.02.2012 îndreptată prin încheierea din data de 28.02.2012 pronunțată de Tribunalul Ialomița,a fost casată sentința recurată și trimisă cauza spre competentă soluționare Tribunalului C..
Prin decizia nr._/09.07.2001 a fost admisă cererea petentului și, în baza Legii nr. 3/1977, s-a acordat acestuia - începând cu 31.03.2001 - o pensie pentru limită de vârstă și munca depusă, calculată avându-se în vedere o vechime totala în muncă întregita la 41 ani din care in grupa I de munca 15 ani 8 luni si 19 zile si in grupa a II a de munca 13 ani, 3 luni si 10 zile.
Drepturile i-au fost recalculate ulterior, în baza OUG. 4/2005 și HG.1550/2004 prin deciziile aflate la dosar, parata luând in considerare un stagiu complet de cotizare de 30 ani, stagiu ce a fost contestat de către reclamant.
In aceasta privința, instanța retine ca stagiul complet de cotizare care a fost utilizat de parata, la recalcularea pensiei reclamantului este de 30 ani asa cum a stabilit parata.
Astfel, drepturile de pensie ale reclamantului s-au născut in baza Legii nr. 3/1977, decizia inițiala de stabilire a drepturilor de pensie fiind din data de 0907.2001. Prin urmare, acesta este actul normativ care trebuie avut in vedere pentru a verifica daca parata a aplicat corect dispozițiile legale privind stagiul complet de cotizare.
Din coroborarea prevederilor alin. 1 cu cele ale alineatului 3 ale art. 2 din Normele metodologice cuprinse in Anexa la HG nr. 1550/2005, rezulta ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al reclamantului este echivalent cu vechimea in munca necesara, potrivit art. 14 alin. 3 raportat la art. 14 alin. 1 din Legea nr. 3/1977, pentru deschiderea dreptului sau la pensie.
Din economia dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977, rezulta ca legiuitorul nu a urmărit doar reducerea vârstei de pensionare a salariaților care au prestata activitati in grupele I si II de munca, in condițiile expuse in acest text legal, ci si reducerea vechimii totale in munca necesare pentru pensionare, deci a stagiului complet de cotizare.
Astfel, potrivit art. 4 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecărei pensii, se face cu respectarea prevederilor HG nr. 1550/2004 si ale art. 2 alin. 3 din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1550/2004, potrivit căruia pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis in perioada 01 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
In aceasta situație, având in vedere dispozițiile art. 8 alin. 1 si art. 14 alin. 2 din Legea nr. 3/1977, aceasta lege stabilește trei stagii complete de cotizare in funcție de grupa de munca in care cel in cauza a lucrat, stagii care trebuie avute in vedere așa cum prevede art. 2 alin. 3 din Normele metodologice, respectiv: 30 ani pentru munci obișnuite, 25 ani pentru grupa a II-a de munca si 20 ani pentru grupa I de munca.
In cauza, așa cum rezultă din decizia de pensionare pentru limită de vârstă reclamantul a avut o vechime totala în muncă întregita la 41 ani din care in grupa I de munca 15 si in grupa a II a de munca 13, vechimea in grupele de muncă neputându-se cumula.
Prin urmare, reclamantul nu îndeplinește condițiile de stagiu prevăzute de lege, lucrând perioade mai mici in grupele de muncă, anume 15 ani în loc de 20 în grupa I si 13 ani in loc de 25 în grupa a II a.
Pentru cele expuse, instanța a apreciat ca cererea reclamantului este nefondată și a respins-o ca atare.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamantul. În motivarea recursului său, acesta a reiterat susținerile din cererea de chemare în judecată privind modul de stabilire a stagiului complet de cotizare în procedura de recalculare a pensiilor în temeiul OUG nr. 4/2005. De asemenea, a arătat că a realizat un stagiu de 15 ani, 8 luni și 19 zile în grupa I de muncă și un stagiu de 13 ani, 3 luni și 10 zile în grupa II de muncă; a invocat și aspecte privind necompetența teritorială a Tribunalului C..
Prin cererea de repunere pe rol înregistrată la data de 07.06.2013, recurentul a invocat și excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului C..
Intimata nu a formulat întâmpinare.
În recurs nu s-au administrat alte probe.
Cauza a fost suspendată pentru lipsa părților la data de 19.02.2013 fiind repusă pe rol ulterior la cererea recurentului.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 3041 Cod.pr.civ., Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Cu privire la excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului C.:
Potrivit art. 1591 cod pr.civilă necompetența teritorială, chiar de ordine publică nu poate fi invocată mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului în fața primei instanțe.
Se constată că în fața Tribunalului C. reclamantul nu a invocat excepția necompetenței teritorială, astfel încât ea nu poate fi invocată pentru prima dată în recurs, nici în situația în care în cauză s-ar considera că este vorba despre o necompetență de ordine publică.
Cu privire la fondul recursului :
Într-adevăr, din decizia de pensie nr._/09.07.2001 rezultă că recurentul a fost pensionat în temeiul Legii nr. 3/1977 și a realizat 15 ani, 8 luni și 19 zile în grupa I de muncă și 13 ani, 3 luni și 10 zile în grupa II de muncă.
Pensia reclamantului fiind stabilită în baza Legii nr. 3/1977, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, a intrat în procesul de recalculare în temeiul OUG nr. 4/2005.
Este adevărat că, potrivit art.1 din OUG nr. 4/2005, pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se recalculează în condițiile prevăzute de această ordonanță de urgență iar în art.4(1) din același act normativ s-a stabilit că „determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000”.
Apoi, în conformitate cu art. 2(3) din Norme metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin HG nr. 1550/2004, „pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977”.
Așadar, în acest caz nu se folosește la determinarea punctajului mediu anual în formula stabilită de art. 78(1) din Legea nr. 19/2000 stagiul complet de cotizare prevăzut în Anexa 3 la această lege ci stagiul prevăzut de legea în vigoare la data stabilirii pensiei.
Apoi, Legea nr.3/1977 prevedea, ca regulă generală, la art.8 alin.1 și 2 că, personalul muncitor care are o vechime în muncă de minimum 30 ani bărbații și 25 ani femeile, are dreptul la pensie pentru munca depusă și limita de vârstă, la împlinirea vârstei de 62 ani bărbații și 57 ani femeile.
Așadar, în principiu, stagiul complet de cotizare este de 30 pentru bărbați și 25 ani pentru femei.
Dar, pentru persoanele care au desfășurat activități în grupa I și II de muncă un anumit număr minim de ani, aceeași lege stabilea în art. 14 (1) că „persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca, sau cel puțin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:
a) un an și șase luni pentru grupa I de munca;
b) un an și trei luni pentru grupa II de munca.
Aceste prevederi derogatorii se aplică așadar doar persoanelor care au activat în grupa I de muncă cel puțin 20 de ani sau în grupa II de muncă cel puțin 25 de ani, nu și persoanelor care au activat pentru o perioadă mai mică într-o astfel de grupă de muncă.
Or, recurentul nu a realizat nici 20 de ani în grupa I de muncă nici 25 de ani în grupa II de muncă, aspect necontestat de altfel, în chiar motivarea recursului acesta arătând că a realizat doar 13 ani, 10 luni și 8 zile în grupa I de muncă.
Astfel, legiuitorul a acordat beneficiul reducerii stagiului de cotizare prin efectul art.1 din OUG nr. 4/2005 și art. 2(3) din Norme metodologice aprobate prin HG nr. 1550/2004 numai persoanelor care fie au realizat un stagiu de cel puțin 20 de ani în grupa I fie au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în grupa II.
Ca urmare, întrucât nu îndeplinește condițiile legale pentru a beneficia de calcularea punctajului mediu anual prin folosirea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani sau 25 ani, reclamantul putea beneficia de prevederile OUG nr. 100/2008 și urmează a beneficia de majorarea punctajului pentru activitatea desfășurată în grupa I de muncă respectiv grupa II de muncă în conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2010, această măsură fiind una cu caracter echivalent, de natură a înlătura inechitățile care rezultă din recalcularea pensiei tocmai pentru că majorarea punctajului mediu anula prin folosirea unui stagiu complet de cotizare mai mic nu poate opera decât în cazul pensionarilor care au realizat cel puțin 25 ani în grupa II sau 20 ani în grupa I în timp ce pensionarii care nu îndeplineau aceste condiții nu beneficiau de oi majorare a punctajului.
De altfel, Tribunalul a respins cererea reclamantului pentru că acesta nu a îndeplinit condiția realizării unui stagiu de 20 de ani în grupa I de muncă, aspect recunoscu de recurent, iar nu pentru că ar fi considerat că un astfel de stagiu complet de cotizare nu poate fi folosit în principiu în recalcularea pensiei conform OUG nr. 4/2005. Or, criticile recurentului privesc doar aceste aspecte de interpretare a legii care, însă, s-a realizat de prima instanță tocmai potrivit susținerilor recurentului.
Față de toate aceste considerente, se constată că Tribunalul a interpretat și aplicat corect legea la situația de fapt particulară a reclamantului, contrar celor susținute de acesta în recurs și, ca urmare, în temeiul art. 312 Cod.pr.civ. se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul formulat de recurentul reclamant T. G., domiciliat în localitatea Bordușani, județul Ialomița și domiciliul ales în Fetești, . nr. 577 A, județul Ialomița, împotriva sentinței civile nr.4342/10.09.2012 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în C., ., județul C., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 septembrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. A. M. B. R. A.
Grefier,
D. R.
Jud.fond: M.S. S.
Red.dec.jud.A. R.
2ex/24.10.2013
| ← Recalculare pensie. Decizia nr. 698/2013. Curtea de Apel... | Recalculare pensie. Decizia nr. 572/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
