Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 557/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 557/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 26-06-2013 în dosarul nr. 1913/88/2010*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 557/CM
Ședința publică din data de 26 iunie 2013
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale compus din:
PREȘEDINTE M. B.
Judecător J. Z.
Judecător M. A.
Grefier M. P.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul reclamant M. I., domiciliat în Tulcea, .. 30, județul C., împotriva sentinței civile nr. 8188/12.12.2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. „M.” S.R.L. prin administrator M. V. G., cu sediile în Tulcea, ., . și în ., ., . și intimatele chemate în garanție S.C. „R. A.” S.R.L. TULCEA și S.C. „S. G.” S.R.L. TULCEA, cu sediile în Tulcea, ., județul Tulcea, S.C. „V. S.” S.R.L. TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., ., ., S.C. „A.” V. S.R.L. TULCEA, cu sediul în ., județul Tulcea și S.C. „M. C.” S.R.L. TULCEA, cu sediul în ., județul Tulcea, având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 11.06.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 17.06.2013 ți 26.06.2013, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Cu privire la recursul civil de față, constată:
P. cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului Tulcea, M. I. a chemat în judecată pe S.C. „M.” S.R.L. Tulcea, solicitând obligarea pârâtei la a-i plăti drepturile bănești reprezentând salariul pentru perioada august-decembrie 2009 și contravaloarea sporului de vechime pentru perioada lucrată.
Reclamantul a mai solicitat să îi fie reconstituită vechimea pentru perioada lucrată, să fie obligată pârâta să îi încheie contract individual de muncă pe perioada lucrată, cu drept de preaviz, să-i plătească salariile pentru perioada lucrată, să-i opereze în carnetul de muncă drepturile cuvenite conform legii, să îi emită o decizie de încetare a contractului individual de muncă conform prevederilor legale și să îi plătească toate drepturile salariale până la data comunicării deciziei.
În motivare, reclamantul a arătat că a fost angajatul pârâtei, lucrând ca șofer pe perioadă nedeterminată, de la începutul lunii august 2009 și până în luna decembrie 2009, iar la începutul lunii decembrie i s-a adus la cunoștință că nu va mai lucra la societatea-pârâtă, deoarece urma să fie vândută mașina pe care lucra ca și șofer taxi.
A mai menționat reclamantul că, deoarece concedierea sa a survenit în mod neașteptat, s-a adresat Inspectoratului Teritorial de Muncă Tulcea, solicitând a-i fi analizată situația.
În dovedire, reclamantul a depus la dosarul cauzei: adresa nr. 481/2009 emisă de I.T.M. Tulcea, contractul individual de muncă încheiat cu pârâta, bonuri fiscale, extras din Monitorul Oficial nr. 4348/2009.
La data de 16 martie 2011, reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere de chemare în judecată a altor persoane, și anume: S.C. „R. Angero” S.R.L., S.C. „S. G.” S.R.L., S.C. „V. S.” S.R.L., S.C. „A. V.” S.R.L. și S.C. „M. C.” S.R.L., adresa nr. 8695/2011.
La data de 18.08.2011, reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere de chemare în garanție a societăților: S.C. „R. Angero” S.R.L., S.C. „S. G.” S.R.L., S.C. „V. S.” S.R.L., S.C. „A. V.” S.R.L. și S.C. „M. C.” S.R.L., solicitând ca acestea să fie obligate, în solidar, cu S.C. „M.” S.R.L. la plata drepturilor solicitate
P. sentința civilă nr. 2997/2011 pronunțată la data de 29 august 2011, Tribunalul Tulcea a respins acțiunea formulată de reclamant, în totalitate, ca nefondată.
De asemenea, instanța a respins, ca nefondate, cererile de chemare în garanție a chemaților în garanție S.C. „R. Angero” S.R.L., S.C. „S. G.” S.R.L., S.C. „V. S.” S.R.L., S.C. „A. V.” S.R.L. și S.C. „M. C.” S.R.L., Tulcea.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul.
P. decizia civilă nr. 58/CM din 24 ianuarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel C. a fost admis recursul, a fost casată sentința recurată, iar cauza a fost trimisă la Tribunalul Tulcea, spre rejudecare.
La Tribunalul Tulcea s-a format dosarul nr._ .
Soluționând cauza pe fond, după casare, Tribunalul Tulcea, prin sentința civilă nr. 8188/12.12.2012, a respins, ca nefondată în totalitate, acțiunea formulată de reclamantul M. I., în contradictoriu cu pârâta S.C. „M.” S.R.L. Tulcea, prin administrator M. V. G. și chematele în garanție S.C. „R. Angero” S.R.L. Tulcea, S.C. „S. Grupax” S.R.L. Tulcea, S.C. „V. S.” S.R.L. Tulcea, S.C. „A. V.” S.R.L. Tulcea și S.C. „M. C.” S.R.L. Tulcea.
Examinând acțiunea, raportat la materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
La dosarul cauzei a fost depusă o copie xerox a unui contract de muncă încheiat între reclamant și societatea pârâtă.
Respectivul înscris nu poartă însă numărul sub care a fost înregistrat la I.T.M. Tulcea, iar în ceea ce privește durata pentru care a fost încheiat contractul între părți aceasta nu a fost menționată în cuprinsul clauzelor contractuale.
P. adresa nr. 481/30.12.2009, Inspectoratul Teritorial de Muncă Tulcea i-a comunicat într-adevăr reclamantului că societatea pârâtă nu i-a încheiat contract individual de muncă pentru perioada lucrată, cât și împrejurarea că, pentru acest motiv administratorul societății a fost sancționat contravențional cu amendă, dispunându-se ca măsuri obligatorii încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă și înregistrarea lui la Inspectoratul Teritorial de Muncă, cât și întocmirea de state de plată pentru perioada lucrată de acesta la pârâtă.
Din depoziția martorului P. Ș., martor propus de către reclamant, instanța a reținut însă că, de fapt, reclamantul ar fi prestat activitate la societatea-pârâtă ca și taximetrist, din vara anului 2010 și până la finalul anului 2010, nicidecum în perioada reclamată în acțiune, respectiv august-decembrie 2009.
Mai mult decât atât, martorul a precizat și faptul că de la sfârșitul anului 2010 nu l-a mai văzut pe reclamant lucrând și nu știe dacă a mai lucrat la societatea pârâtă sau la o altă societate.
Este adevărat că la dosarul cauzei au fost depus o . bonuri fiscale emise de o casă de marcat a unui taxi, în anumite zile din perioada august-decembrie 2009, dar din acestea nu rezultă în mod efectiv că în respectivele zile reclamantul este cel care a desfășurat activitatea de șofer pe respectivul taxi.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, instanța a constatat că în perioada august-decembrie 2009, reclamantul nu a prestat activitate la societatea pârâtă, astfel că va respinge ca nefondate capetele de cerere vizând obligarea pârâtei la a-i plăti drepturile bănești pentru perioada august-decembrie 2009, reconstituirea vechimii în muncă cât privește perioada august-decembrie 2009, operarea în carnetul de muncă și plata sporului de vechime pentru aceeași perioadă.
În condițiile în care nu s-a dovedit existența unor raporturi de muncă derulate între părți în perioada august-decembrie 2009, instanța apreciază ca fiind nefondate și capetele de cerere vizând obligarea pârâtei la încheierea unui contract de muncă pentru reclamant, cu drept de preaviz, pentru perioada august-decembrie 2009, cel vizând obligarea pârâtei la a emite o decizie de încetare a contractului său individual de muncă, cât și cel privind obligarea pârâtei la plata către acesta a drepturilor bănești corespunzătoare până la înmânarea deciziei de încetare a raporturilor de muncă, urmând a le respinge în consecință.
Având în vedere însă că toate capetele de cerere au fost respinse ca nefondate, instanța a apreciat că și cererile de chemare în garanție formulate de reclamant apar ca nefondate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M. I., care a criticat-o pentru următoarele motive:
P. cererea adresată și înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului Tulcea, M. I. a solicitat instanței de fond obligarea angajatorului S.C. „M.” S.R.L. Tulcea, să îi acorde drepturile salariale cuvenite pentru perioada efectiv lucrată, august-decembrie 2009. A mai solicitat de asemenea, sporul de vechime potrivit legii, pentru perioada lucrată, reconstituirea vechimii pentru aceeași perioadă și operată în carnetul de muncă, așa cum prevede legea cu drept de preaviz.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosarul cauzei mai multe înscrisuri prin care a făcut dovada cu certitudine că a lucrat efectiv la această societate. A depus probe pertinente și concludente, printre care contractul individual de muncă încheiat pe perioadă nedeterminată, semnat și ștampilat de către angajator, neînregistrat la I.T.M. Tulcea și extrasul de casă-rola jurnal pe fiecare zi lucrată, sesizarea făcută de reclamant către Inspectoratul Teritorial de Muncă Tulcea din data de 3 decembrie 2009, cât și răspunsul acesteia cu nr. 481 din 30.12.2009.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Tulcea, ca instituție abilitată a statului, în urma solicitării reclamantului a constatat că angajatorul a refuzat să înregistreze contractul individual de muncă și pentru acest motiv a fost sancționat contravențional cu amendă.
S-au dispus ca măsuri obligatorii în procesul-verbal de control încheiat la societate, încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă și înregistrarea lui la I.T.M. Tulcea și întocmirea de state de plată pentru perioada lucrată la societate.
Angajatorul S.C. „M.” S.R.L. Tulcea, chiar dacă a fost sancționat, a refuzat să îndeplinească măsurile impuse de I.T.M. Tulcea, determinându-l pe reclamant să solicite justiției obligarea angajatorului la repararea prejudiciului potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.
Instanța de fond, prin sentința civilă nr. 8188 din 12 decembrie 2012, a pronunțat o sentință nelegală, prin care a reținut eronat doar depoziția martorului P. Ș.. Acesta s-a prezentat la instanță după 24 ore de muncă, fiind foarte obosit, extenuat fizic și psihic, declarând că evenimentele au avut loc în anul 2010 în loc de anul 2009, Fără să vrea, a încurcat anul.
Recurentul consideră că instanța de fond avea suficiente elemente probatorii administrate în dosarul cauzei pentru a pronunța o hotărâre legală, dar în mod tendențios aceste probe au fost eliminate, judecând cauza cu superficialitate.
Din acest motiv, opiniază că i-a fost încălcat principiul dreptului la apărare în sens material, înlăturându-se probele depuse la dosarul cauzei.
Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, fie prin nesocotirea, de regulă a unei norme de drept substanțial, fie cu interpretarea eronată a normei juridice aplicabile.
De asemenea, instanța de fond a respins greșit cererea reclamantului de obligare, în solidar, și a societăților comerciale rezultate în urma divizării S.C. „M.” S.R.L. Tulcea.
Pentru motivele arătate, recurentul solicită admiterea recursului și să se dispună în consecință.
Analizând sentința recurată în raport de probele administrate și de dispozițiile legale incidente în cauză, curtea constată că recursul este nefondat.
Reclamantul a solicitat obligarea pârâtei S.C. „M.” S.R.L. la plata drepturilor salariale cuvenite pentru perioada august-decembrie 2009 cât a lucrat la această societate în funcția de șofer taxi precum și consemnarea acestei perioade în carnetul de muncă.
Potrivit art. 16 alin. 2 din Codul muncii (în forma nemodificată) în vigoare pentru perioada menționată în cerere, dovada raporturilor de muncă se putea face și cu alte mijloace de proba, forma scrisă a contractului individual de muncă nefiind cerută „ad validitatem”.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus o copie a unui contract de muncă încheiat de reclamant cu societatea pârâtă dar acest contract nu este înregistrat la I.T.M., nu este datat și nici nu cuprinde vreo mențiune referitoare la data angajării. P. urmare, acest înscris nu poate constitui o probă relevantă cu privire la perioada menționată de reclamant în acțiune.
De asemenea, s-a depus o adresă emisă de I.T.M. Tulcea din care rezultă că reclamantul nu figurează în evidențele instituției ca angajat al pârâtei S.C. „M.” S.R.L. Tulcea. Nici acest înscris nu poate lămuri problema perioadei în care reclamantul a derulat raporturi de muncă cu pârâta.
O alta probă administrată de instanța de fond la cererea reclamantului a fost cea testimonială, fiind audiat martorul P. Ș. care a declarat că deși nu a lucrat la aceeași societate cu reclamantul, știe că acesta a fost angajatul pârâtei din vara anului 2010 până în decembrie 2010.
Cu referire la această declarație, recurentul reclamant consideră că instanța de fond „a dat dovadă de superficialitate” pentru că trebuia să observe că martorul a dat declarația fiind într-o stare avansată de oboseală și că din acest motiv a încurcat anul.
O astfel de „superficialitate” ar fi fost discutabilă doar în cazul în care instanța ar fi dedus din declarația martorului că acesta dorea să facă referire la un alt an decât cel menționat cu toate că nu existau alte elemente care să plaseze perioada lucrată de reclamant în anul 2009. Instanța nu putea reține că martorul a greșit anul din cauza oboselii fizice deoarece chiar obosit fiind, martorul și-a amintit elemente mai puțin importante cum ar fi programul de lucru, marca autoturismului și chiar numărul de înmatriculare al acestuia.
P. urmare, în raport de probele administrate, instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică iar criticile formulate nu sunt de natură a duce la modificarea acesteia astfel că în temeiul art. 312 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurentul reclamant M. I., domiciliat în Tulcea, .. 30, județul C., împotriva sentinței civile nr. 8188/12.12.2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. „M.” S.R.L. prin administrator M. V. G., cu sediile în Tulcea, ., ., . și în ., ., . și intimatele chemate în garanție S.C. „R. A.” S.R.L. TULCEA și S.C. „S. G.” S.R.L. TULCEA, cu sediile în Tulcea, ., județul Tulcea, S.C. „V. S.” S.R.L. TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., ., ., S.C. „A.” V. S.R.L. TULCEA, cu sediul în ., județul Tulcea și S.C. „M. C.” S.R.L. TULCEA, cu sediul în ., județul Tulcea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 iunie 2013.
Președinte, M. B. | Judecător, J. Z. | Judecător, M. A. |
Grefier, M. P. |
Jud.fond. Ș. R.
Tehnoredactare decizie, jud. M.B.
2 ex./02.07.2013.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 821/2013.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 825/2013.... → |
|---|
