Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 16/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 16/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 16022/118/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.16/AS
Ședința publică din data de 17 martie 2015
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
Completul compus din:
Președinte – M. B.
Judecător – J. Z.
Judecător - M. S. S.
Grefier - G. I.
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurenta reclamantă P. N. - domiciliată în municipiul C., . nr.25, ., ., împotriva sentinței civile nr.3055 din data de 03 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C. – cu sediul în municipiul C., ., județul C., având ca obiect – contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termen, motivat și scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s–au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Totodată, învederează instanței că recurenta reclamantă a solicitat judecata recursului în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea constată că nu sunt motive de amânare, apreciază cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la data de 11.11.2010, reclamanta P. N. a formulat contestație împotriva deciziei nr._/28.09.2010 emisă de C. Județeană de Pensii C. prin care a solicitat anularea deciziei și obligarea pârâtei la recalcularea drepturilor de pensie având în vedere faptul că în perioada aprilie 2001 – mai 2010 și-a desfășurat activitatea în condiții deosebite.
Prin încheierea din 26.10.2011 Tribunalul C. a dispus suspendarea judecății la cererea părților potrivit art.242 al.1 Cod procedură civilă.
Prin cererea formulată la data de 31.10.2012 reclamanta a solicitat repunerea pe rol a cauzei, cerere încuviințată de Tribunalul C. prin încheierea din 09.01.2013.
Prin încheierea din 03.04.2013 Tribunalul C. a dispus citarea reclamantei cu mențiunea de a depune dovada contribuției pentru condiții deosebite de muncă la bugetul de stat sub sancțiunea aplicării dispozițiilor art.1551 Cod procedură civilă.
Prin încheierea din 05.06.2013 Tribunalul C. a suspendat judecata cauzei în temeiul art.1551 Cod procedură civilă ca urmare a neîndeplinirii de către reclamantă a obligațiilor procesuale puse în vedere prin încheierea din 03.04.2013.
Prin sentința civilă nr.3055/03.04.2013 Tribunalul C. a constatat perimată cerere formulată de reclamanta P. N..
În motivarea hotărârii prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 248 Cod procedură civilă „orice cerere de chemare de chemare în judecată, contestație, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă, chiar și împotriva celor lipsiți de capacitate, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an”.
Din analiza textului rezultă că pentru a interveni perimarea este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părții, perimarea având o natură juridică mixtă în sensul că reprezintă atât o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege cât și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței vreme îndelungată în judecată.
Constatând că în speță cauza a rămas în nelucrare pentru o perioadă ce depășește 1 an de zile din vina părții reclamante care nu a înțeles să se conformeze dispozițiilor date de către instanță, s-a dispus admiterea sesizării de perimare si s-a constatat perimată cauza.
Împotriva sentinței civile nr.3055/03.12.2014 pronunțată de Tribunalul C. a declarat recurs reclamanta P. N..
Reclamanta a criticat sentința recurată pentru nelegalitate și netemeinicie invocând în esență următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 05.06.2013, Tribunalul C. a suspendat cauza în temeiul art.1551 Cod procedură civilă, întrucât nu a depus dovada achitării de către fostul său angajator a cotelor de contribuție aferente veniturilor ce includeau sporul pentru condiții deosebite de muncă, pentru perioada aprilie 2001 – mai 2010.
Precizează că această hotărâre nu i-a fost niciodată comunicată.
Consideră că în mod greșit prima instanță a stabilit în sarcina sa obligația de a face dovada achitării cotelor de contribuție aferente veniturilor ce includeau sporul pentru condiții deosebite de muncă, pentru perioada aprilie 2001 – mai 2010, întrucât obligația de achitare a acestor cote de contribuție la asigurări sociale revenea fostului său angajator, Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologică Eforie Nord.
Dacă încheierea de suspendare i-ar fi fost comunicată de către prima instanță ar fi avut posibilitatea de a o contesta, respectiv de a formula calea de atac a recursului, pentru că avea cum să îndeplinească obligația stabilită în sarcina sa atâta timp cât dovezile se află în posesia fostului angajator care a refuzat să i le înmâneze.
Precizează că, în repetate rânduri s-a adresat angajatorului pentru a-i furniza informațiile solicitate de către instanță, însă acesta a refuzat. De altfel, nu a răspuns nici adreselor emise de către prima instanță.
Prin urmare, recurenta reclamantă consideră că și-a îndeplinit obligațiile procesuale, iar măsura suspendării cauzei nu a fost corect dispusă de prima instanță, cu atât mai mult cu cât a făcut dovada demersurilor sale pe lângă fostul angajator pentru a obține relațiile și informațiile solicitate de instanță.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate Curtea a respins recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Prin încheierea de ședință din 05.06.2013 Tribunalul C. a suspendat cauza în temeiul art.1551 Cod procedură civilă, întrucât nu a depus dovada achitării contribuției pentru condiții deosebite de muncă la bugetul de stat.
Reclamanta nu a formulat recurs împotriva acestei încheieri, deși recursul putea fi formulat potrivit art.2441 al.2 Cod procedură civilă pe toată durata suspendării, astfel încât Curtea nu poate analiza legalitatea și temeinicia acestei încheieri.
În mod corect prima instanță a constatat perimată cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii C..
Potrivit art.248 al.1 Cod procedură civilă: „orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an”.
În speță, cauza a rămas în nelucrare pentru o perioadă ce depășește un an de zile din vina părții reclamante.
Perimarea are ca efect stingerea procesului civil, în faza în care se află, împreună cu toate actele îndeplinite în cauză.
Perimarea sancționează dezinteresul manifestat de părți în desfășurarea activității judiciare și se întemeiază pe o prezumție de abandonare a judecății.
Perimarea ca sancțiune de drept procesual civil nu se răsfrânge în mod direct asupra dreptului subiectiv și nici asupra dreptului la acțiune. Reclamanta va avea practic posibilitatea de a introduce o nouă acțiune dacă între timp nu s-a prescris dreptul la acțiune.
Pentru considerentele expuse mai sus, potrivit art.312 al.1 Cod procedură civilă Curtea a respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul civil formulat de recurenta reclamantă P. N. - domiciliată în municipiul C., . nr.25, ., ., împotriva sentinței civile nr.3055 din data de 03 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C. – cu sediul în municipiul C., ., județul C., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. B. J. Z. M. S. S.
Grefier,
G. I.
Jud.fond – D.I.F.
Red.dec.Jud.J.Z./08.04.2015
Tehnored.Gref.G.I./2 ex.
Data: 09.04.2015
| ← Nulitate act. Decizia nr. 44/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA | Recalculare pensie. Decizia nr. 121/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
