Recalculare pensie. Decizia nr. 200/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 200/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 08-09-2015 în dosarul nr. 1757/88/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 200/AS
Ședința publică din 08 Septembrie 2015
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE M. B.
Judecător R. A.
Grefier D. R.
S-a luat în examinare apelul civil formulat de apelanta pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 2328/17 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant N. P., domiciliat în Tulcea, ., ., ., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită conform art. 155 și urm. cod pr.civilă.
Apelul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru, iar apelanta pârâtă a solicitat judecata cauzei și în lipsă.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța socotindu-se lămurită asupra cauzei și având în vedere că părțile au solicitat judecata cauzei și în lipsă, declară dezbaterile încheiate, constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra apelului de față.
CURTEA:
Cu privire la apelul civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr._, reclamantul N. P. în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Tulcea a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la recalcularea drepturilor de pensie cu luarea în calcul a veniturilor brute, așa cum rezultă din adeverința nr._ din 14.04.2013 emisă de STX OSV SA Tulcea.
A menționat reclamantul că, a solicitat Casei Județene de Pensii Tulcea să îi recalculeze drepturile de pensie, luând în calcul adeverința emisă de angajator cu veniturile brute pentru care unitatea a plătit contribuții de asigurări sociale, însă aceasta a refuzat să-i recalculeze pensia.
Prin sentința civilă nr.2328/17 decembrie 2014, Tribunalul Tulcea a admis acțiunea formulată de reclamantul N. P. și a obligat pârâta C. Județeană de Pensii Tulcea, să emită o decizie de recalculare a drepturilor de pensie ale reclamantului, cu includerea în baza de calcul a veniturilor brute (inclusiv a veniturilor menționate la rubrica „venit pentru munca în acord”), conform adeverinței nr._ /15.04.2013, emisă de STX O.S.V. Tulcea SA, cu acordarea drepturilor începând cu data de 01.06.2014.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele aspecte:
C. județeană de Pensii Tulcea a emis decizia nr._/02.07.2014, fără a valorifica veniturile cuprinse în adeverința nr._ /2013 emisă de STX OSV SA Tulcea. cu motivarea că la determinarea punctajelor anterioare datei de 01.04.2001 se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare al acestora în carnetul de muncă și sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Potrivit adeverinței nr._ /2013 emisă de STX OSV SA Tulcea în perioada 01.1979 –10.1983 reclamantul a realizat o . venituri brute din salarii, pentru care compania a virat contribuția de asigurări sociale, calculată la câștigul lunar brut, în conformitate cu prevederile legislative în vigoare la data respectivă.
La solicitarea instanței, adeverința sus menționată a fost completată cu adresa nr._ .2014 emisă de același angajator, înscris potrivit căruia pentru veniturile înscrise în adeverința s-a achitat contribuția de asigurări sociale conform legislației în vigoare.
Principiul contributivității a guvernat organizarea și funcționarea sistemului de pensii și în perioada 1966-2000, chiar dacă nu a beneficiat de o reglementare expresă, a cunoscut o mai mare dezvoltare sub imperiul Lg. Nr.19/2000 care stipulează prin art. 78 alin 1 că „numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de S. și Studii Economice”.
La data de 10 decembrie 2012 ÎCCJ a pronunțat decizia cu nr. 19 în recurs în interesul legii statuând că „În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.”
Instanța supremă a reținut în motivarea acestei decizii că, aplicarea principiului contributivității impune luarea în calcul a sporurilor și veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioadele anterioare Legii nr. 19/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverință, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
În aceste condiții, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție și prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțată în recurs în interesul legii privind interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005.
Practica Curții Supreme a Drepturilor Omului de la Strasbourg și Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxembourg a statuat că pensia constituie un drept patrimonial, iar neacordarea sau diminuarea pensiei ar leza acest drept și ar echivala cu o expropriere.
În conformitate cu art. 14 din aceeași Convenție, pentru interzicerea discriminării și art. 1 din Protocolul 1 referitor la protecția proprietății, Curtea Europeană a reținut că „ noțiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate” ( cauza Buchen versus Cehia ).
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contribuțiilor de asigurări sociale specifice, considerându-se că „dreptul la alocația de urgență (pentru care reclamantul plătise contribuția specifică) reprezintă un drept patrimonial în sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”, ( Cauza Gaygusuz împotriva Austriei din 16 septembrie 1996).
Rezultă astfel că, principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate veniturile de natură salarială pentru care angajatorul sau angajatul au plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat.
Față de toate aceste aspecte, în temeiul art.153 lit. f și g coroborat cu art. 156 din Lg. Nr. 263/2010, a fost admisă acțiunea și obligată pârâta să emită o decizie de recalculare a drepturilor de pensie ale reclamantului cu includerea în baza de calcul a veniturilor brute, conform adeverinței nr._ din 14.04.2013 emisă de STX OSV SA Tulcea.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel C. Județeană de Pensii C. care acriticat-o pentru nelegalitate și neteminicie.
În motivarea apelului, C. Județeană de Pensii nu aduce critici concrete hotărârii ci se limitează a reda toate textele de lege pe care apreciază ca le-a aplicat corect și anume: art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind salariile brute sau nete utilizate la determinarea punctajului, art. 127 din HG nr. 257/2011 referitoare la sporurile cu caracter permanent din Anexa nr. 15 precum și art. 10 din legea nr. 263/2010 referitoare la declarațiile nominale.
În raport de aceste dispoziții legale, apelantă solicită schimbarea în tot a sentinței atacate și respingerea cererii reclamantului ca nefondată deoarece nu pot fi valorificate adeverințele cu veniturile brute și nici cele cu sume obținute cu titlu de „acord global „sau venituri pentru orele suplimentare”deoarece acestea nu sunt sporuri cu caracter permanent..
Analizând sentința apelată în raport de criticile formulate, de probele administrate și de dispozițiile legale incidente în speță, Curtea constată ca apelul este nefondat.
Prin adeverința nr._ din 14.04.2013 emisă de STX OSV SA Tulcea se atestă faptul că reclamantul a realizat în perioada ianuarie 1979 –octombrie 1983, o . venituri brute din salarii, pentru care angajatorul a virat contribuția de asigurări sociale, calculată la câștigul lunar brut, în conformitate cu prevederile legislative în vigoare la data respectivă.
Însă, C. Județeană de Pensii nu a valorificat aceasta adeverință motivând refuzul său pe dispozițiile art. 165 din legea nr. 263/2010 care impun calcularea punctajului în funcție de salariile brute sau nete conform mențiunilor din carnetul de muncă astfel că în opinia pârâtei, pentru perioada iulie 1977-ianuarie 1991 trebuie valorificate salariile nete și nicidecum salariile brute așa cum solicită reclamanta.
Curtea constată că argumentele pârâtei, întemeiate pe respectarea dispozitiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010 care dispun asupra perioadei în care se valorifica salariile brute sau nete din carnetul de muncă, nu sunt justificate deoarece acest text de lege nu exclude varianta valorificarii salariilor brute în perioada 01.07._91 atâta vreme cât asiguratul prezinta documente care atesta astfel de venituri.
Regula instituita de art.96 al.2 din Legea nr. 263/2010, este că punctajul lunar se calculează prin împărțirea salariului brut care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale la valoarea câștigului salarial mediu brut din luna respectivă.
Capitolul IX din Legea nr. 263/2010, cuprinde dispoziții tranzitorii în care este cuprins și art. 165 în care se stabilește că la determinarea punctajelor lunare, pentru perioada 01.07.1977 – 31.12.1990 se folosesc salariile nete.
Însă, prevederile art. 165, ca norme tranzitorii, urmăresc facilitarea colectării datelor, pornind de la realitatea că în perioada 01.07.1977 – 31.12.1990 în carnetul de muncă se menționa venitul net, pentru a evita realizarea de către casele de pensie a unui calcul invers în scopul determinării venitului brut astfel încât să se respecte formula de calcul prevăzută de art. 96 al.2 din Legea nr. 263/2010, punctajul calculându-se direct raportat la venitul net.
Aceasta nu exclude totuși posibilitatea ca, în situația în care există date suficiente, punctajul să se calculeze potrivit regulii instituite de art.96 al.2 din Legea nr. 263/2010, prin folosirea venitului brut realizat raportat la salariul brut din acea perioadă, acest mod de calcul nefiind de natură a denatura rezultatul calculului cu atât mai mult cu cât, împărțirea salariului net care are o valoare inferioară celui brut, la valoarea câștigului salarial mediu brut din luna respectivă ar prejudicia asiguratul, raportarea făcându-se între sume determinate diferit.
Tocmai de aceea, în Anexa nr.7 la Legea nr. 263/2010 s-a stabilit pentru perioada 1938 – 1990 atât valoarea salariului anual brut cât și a celui net, astfel încât pentru eventualitatea în care în calcul se are în vedere venitul net al asiguratului, raportarea să se facă la salariul net din perioada aceea, astfel încât asiguratul să nu fie prejudiciat prin scăderea nejustificată a punctajului mediu anual și să nu fie încălcat principiul contributivității.
C. Județeană de Pensii s-a raportat numai la dispozițiile art. 165 din legea sistemului public de pensii și a normelor de aplicare a acesteia, fără a observa că, în legătură cu modul de calcul al pensiilor s-a mai pronunțat atât Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizii date în recurs în interesul legii cât și Curtea Constituțională care au stabilit că pensia trebuie calculată cu respectarea principiului contributivității iar aceste decizii sunt obligatorii.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă va fi respins apelul declarat de C. Județeană de Pensii Tulcea și menținută ca legală si temeinică sentința civilă nr. 2328/17.12.2014 pronunțată de Tribunalul Tulcea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul civil formulat de apelanta pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 2328/17 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant N. P., domiciliat în Tulcea, ., ., ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 08 septembrie 2015.
Președinte, Judecător,
M. B. R. A.
Grefier,
D. R.
Jud.fond: Șt.R.
Red.dec.jud.M.B./25.09.2015
Tehnored.gref.RD/28.09.2015/4ex.
Emis 2 .
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 173/2015. Curtea de Apel... | Recalculare pensie. Decizia nr. 114/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
