Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 1185/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1185/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 07-07-2014 în dosarul nr. 6980/63/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1185
Ședința publică de la 07 Iulie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. P.
Judecător R. M.
Judecător A. M.
Grefier A. C.
x.x.x.
Pe rol, judecarea recursului declarat de contestatorul C. D., împotriva sentinței civile nr.1342 din 12.02.2013, pronunțată de Tribunalul D. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimat C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că prin încheierea de ședință din data de 3 iunie 2013 judecarea cauzei a fost suspendată pentru lipsa nejustificată a părților și că, potrivit referatului întocmit de grefă, s-a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei pentru constatarea perimării, după care;
Instanța a ridicat, din oficiu, excepția perimării recursului urmând a se pronunța asupra acestei excepții.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr.1342 din 12 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, s-a respins contestația formulată de contestatorul C. D., cu domiciliul procesual ales în C., .. 84 la sediul S. Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere Filiala C. în contradictoriu cu pârâta C. DE P. A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE, având ca obiect contestație decizie de pensionare nr._/31.12.2010.
S-a reținut că contestatorul a beneficiat de pensie de serviciu stabilită conform Legii nr.164/2001.
În condițiile Legii nr. 119/2010 drepturile sale de pensie au fost recalculate, fiind emisă decizia de pensie nr._/31.12.2010, contestată în cauză, cu consecința reducerii cuantumului acestora.
Conform prevederilor Legii nr. 119/2010, pensiile de serviciu ale militarilor, alături de alte pensii serviciu, au devenit pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 așa cum a fost modificată și completată ulterior. Recalcularea acestora s-a realizat prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizându-se algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr.l9/2000 și respectându-se metodologia stabilită prin Hotărârea de Guvern nr.735/21.07.2010.
Astfel, potrivit art. 1 lit. a, b din Legea 119/2010 „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii in interesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare: a) pensiile militare de stat; b) pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor;
În art. 3 alin 3 se prevede că „În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”.
Potrivit art. 4 alin 1 lit. a „Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile in evidența cărora se află persoanele beneficiare, după cum urmează: a) într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b)”.
Conform art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 "pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează conform algoritmului de calcul utilizat de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri", prin determinarea stagiilor de cotizare și punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de către beneficiari și stabilirea cuantumului fiecărei pensii (art. 2).
În raport de dispozițiile legale interne, incidentă în cauză, așa cum au fost redate mai sus, urmează a se analiza dacă în speță au fost respectate dispozițiile art. 1 Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (prima critică a contestatorului) și, în raport de acestea, dispozițiile art. 20 din Constituție, sens în care instanța a constatat că:
Curtea Europeană a reținut constant în jurisprudența sa că drepturile de asigurări sociale, respectiv pensia, constituie un drept patrimonial .
Însă, având în vedere cele două componente ale pensiei de serviciu, precum și faptul ca a doua componentă, suplimentul din partea statului, se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părții contributive, nu poate avea semnificația unei exproprieri.
În acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (în hotărârea pronunțată în Cauza Muller contra Austriei, 1972), a subliniat faptul că, deși art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție garantează drepturile patrimoniale ale unei persoane care a contribuit la sistemul de asigurări sociale, “acest text nu poate fi interpretat în sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum”.
De asemenea, într-o altă speță, Curtea a statuat că dreptul la pensie „nu poate fi interpretat ca garantând beneficiarului primirea unei pensii de o anumită valoare (Dumanovski v. FYROM). Prin urmare, statele au dreptul de a modifica suma plătită, în acord cu o politică economică rezonabilă".
Curtea a mai considerat că este la libera apreciere a statului să stabilească ce beneficii sunt plătite persoanelor din bugetul de stat. Statul poate introduce, suspenda sau înceta plata acestor beneficii prin modificări corespunzătoare ale legislației. D. din momentul în care o dispoziție legală în vigoare prevede plata anumitor beneficii și condițiile legale sunt îndeplinite, autoritățile nu pot, în mod deliberat, să refuze plata acestora, atâta timp cât acele dispoziții legale sunt încă în vigoare (Kechko contra Ucrainei) .
De asemenea, Curtea nu exclude dreptul statului de a adopta, în domeniul civil, prevederi legale noi care să reglementeze drepturi ce decurg din vechea legislație. Dimpotrivă statul se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor sale în acest domeniu, modificările legislative fiind în competența de apreciere a statului ( în speță, intervenția statului s-a făcut prin lege, așa cum cere art. 1 din Protocolul adițional).
Pe de altă parte Curtea a stabilit că dacă scopurile avute în vedere sunt justiția socială și bunăstarea economică a statului, aceste scopuri sunt considerate legitime.
În ce privește principiul proporționalității acesta presupune existența unui echilibru just între scopul vizat și mijloacele folosite și există acest echilibru dacă persoana nu trebuie să suporte o sarcină excesivă.
În materie de pensie, Curtea acceptă chiar reduceri substanțiale ale cuantumului pensiei si/sau ale altor beneficii de asigurări sociale fără a ajunge la concluzia încălcării articolului 1 al Protocolului nr. 1 (T. c. Suediei; Jankovic c Croația* Lenz c. Germaniei e - Domalewski c. Polonia* etc).
Aceeași a fost interpretarea pe care a dat-o Curtea Europeană a Drepturilor Omului și în motivarea deciziei de inadmisibilitate pronunțată la 07.02.2012 în cauzele conexate A. M. F., Judita V. T., E. T., M. M. L. G. impotriva României (nr._/11,_/11,_/11,_/11,_/11), prin care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispozițiilor articolului 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, sub aspectul transformării pensiilor speciale in pensii in sistemul public, in temeiul Legii nr. 119/2010.
În concluzie, CEDO susține că, în anumite condiții, un drept la pensie poate fi asimilat dreptului de proprietate, dar nu se poate garanta dreptul la un anumit cuantum al pensiei, acesta putând crește sau scădea in funcție de „politica economica rezonabilă" a unui stat.
Referitor la critica privind încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, ce reglementează principiul neretroactivității legii, potrivit căruia “legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile” instanța a constatat că această critică a făcut și obiectul unor excepții de neconstituționalitate soluționate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 871/28.06.2010 și 873/28.06.2010 prin care a statuat că nu există o încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituție, respectiv a principiului neretroactivității legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu contravin prevederilor acestor dispoziții constituționale .
Împotriva sentinței a formulat recurs contestatorul C. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Din verificarea actelor de la dosar rezultă că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 3.06.2013, când cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, pentru lipsa nejustificată a părților.
În conformitate cu dispozițiile art. 248 Cod pr. civ., orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar și împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, iar potrivit dispozițiilor art. 252 Cod pr. civ., perimarea se poate constata și din oficiu.
Constatând că, de la data încheierii de suspendare, prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părților, nemaîndeplinindu-se nici un act de procedură în vederea judecării cauzei, instanța, în baza art.248 și urm. Cod procedură civilă, urmează a constata perimat recursul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimarea recursului declarat de contestatorul C. D., împotriva sentinței civile nr.1342 din 12.02.2013, pronunțată de Tribunalul D. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Iulie 2014.
Președinte, S. P. | Judecător, R. M. | Judecător, A. M. |
Grefier, A. C. |
Red.jud.S.P.
Tehn.M.D.2 ex
J.f.C.Uncheașu
9.07.2014
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 573/2014. Curtea... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 4007/2014.... → |
|---|
