Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale. Hotărâre din 05-02-2014, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 05-02-2014 în dosarul nr. 6260/63/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 197
Ședința publică de la 05 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - E. S.
Judecător - M. M.
Judecător - M. P.-P.
Grefier - V. R.
x.x.x
Pe rol, judecarea recursului declarat de intimata C. Județeană de Pensii D. împotriva sentinței civile nr.4032 din 26 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și A. Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul contestator P. D. precum și intimații chemați în garanție Casa de Asigurări de Sănătate D. și Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect contestație privind drepturi de asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat instanței că prin încheierea de ședință din data de 14 noiembrie 2012, cauza a fost suspendată potrivit dispozițiilor art. 243 al.1 Cod Pr.Civilă iar prin referatul întocmit de grefa secției la data de 6 ianuarie 2014, dosarul a fost repus pe rol, din oficiu, cu propunerea de perimare, având în vedere faptul că a rămas în nelucrare mai mult de un an de zile, după care:
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.4032 din 26 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și A. Sociale, în dosar nr._, s-a admis acțiunea formulată de contestatorul P. D., în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., Jud. D..
A fost obligată intimata către contestatar la restituirea diferențelor dintre sumele efectiv încasate cu titlul de contribuție lunară pentru asigurările sociale de sănătate și cele ce rezultă din aplicarea cotei procentuale de 5,5 % la veniturile realizate din pensie venituri ce depășesc 740 lei începând cu data de 01.01.2011, diferențe ce vor fi actualizate cu coeficientul de devalorizare a monedei naționale între data reținerii și data restituirii efective.
S-a respins cererea de chemare în garanție a Casei de A. de Sănătate D. și a Ministerului Finanțelor Publice București, formulată de pârâta C. Județeană de Pensii D..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Cauza dedusă judecății poartă asupra interpretării dispozițiile art.259 alin.2 din Legea 95/2006, astfel cum a fost modificată prin OUG 107/2010.
Ideea că o normă juridică poate fi interpretată în deosebite moduri impunând, așadar, o conduită diferită subiecților de drept, rezultă cu prisosință din practica Curții Constituționale care, pronunțându-se asupra unor excepții de neconstituționalitate, a consacrat formula potrivit căreia „dispozițiile sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că …..”.
per a contrario, în măsura în care se interpretează altfel, aceleași dispoziții ar fi constituționale.
Se subordonează, așadar, ideea de constituționalitate sau neconstituționalitate a unei norme, faptului interpretării legii (actului normativ).
Normele incidente în prezenta cauză sunt cele cuprinse în cap. 5 Secțiunea 1 din Legea 95/2006 – Constituirea fondului național unic de asigurări de sănătate.
Fondul național unic de asigurări de sănătate se subsumează contribuțiilor financiare reglementate de art. 56 din Constituție.
(1)Cetățenii au obligația să contribuie prin impozite și taxe la cheltuielile publice;
(2)Sistemul de impunere trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale.
Tribunalul a constatat că o interpretare sistematică (lămurirea înțelesului unei dispoziții legale ținându-se seama de legăturile sale cu alte dispoziții din același act normativ sau din alt act normativ) nu se poate finaliza eficient fără a se raporta la considerentele Curții Constituționale raportate la dispozițiile art. 56 din Constituție, norme în care se regăsește, constituțional și instituția de drept supuse examinării (contribuția de asigurări sociale de sănătate ca și sarcină pentru suportarea cheltuielilor publice).
Din această perspectivă, tribunalul a examinat și interpretat norma incidentă cauzei prin raportare la deciziile Curții Constituționale prin care s-a statuat asupra obligațiilor privind constituirea fondurilor pentru suportarea cheltuielilor publice
Ideea de limitare a veniturilor cărora li se aplică cota procentuală rezultată din art. 257 alin. 2 lit. f („veniturilor din cedarea locuinței…..dar nu mai puțin de un salariu de bază minim brut pe țară lunar”) operează și în cazul pensiilor numai că, într-un caz se folosește sintagma nu mai puțin de, în celălalt caz se folosește sintagma venituri ce depășesc 740 lei
Prin deciziile nr.1394/2010 și nr.335/2011, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 257 alin. 2, lit. f, Teză finală, la care tribunalul se raportează comparativ, sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că valoarea contribuției minime datorate la fondul de asigurări sociale de sănătate, nu poate fi mai mică decât cuantumul unui salariu de bază minim brut pe țară.
Tribunalul a constatat că perceperea cotei de 5,5 % la întreaga pensie duce la discriminare și consacră o inegalitate între contribuabili în condițiile în care pensionarii ale căror venituri din pensie sunt mai mici de 740 lei nu au obligația de a contribui în timp ce pensionarii cu venituri mai mari sunt obligați, în opinia intimatei, să contribuie atât pentru partea de pensie egală cu 740 lei, cât și pentru ceea ce depășește această sumă.
Se ignoră faptul că, cel puțin pentru pensiile stabilite anterior apariției Legii 19/2000, a operat principiul stabilirii pensiei în raport de cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii (art. 1 alin. 2 din Legea 3/1977) ca și criterii ce excludeau uniformitatea.
Dimpotrivă, interpretarea normei în sensul că obligația contribuției operează numai pentru sumele ce depășea 740 lei respectă deopotrivă principiul egalității (tratament egal al contribuabililor până la concurența sumei de 740 lei, în sensul că nu li se va reține contribuția) cât și principiul solidarității sistemului asigurărilor sociale de sănătate, principiul care obligă contribuabili la plata unor sume diferite, în funcție de cuantumul veniturilor deși pachetul de servicii asigurat este egal.
Pentru a exista egalitate de tratament între pensionarii cu pensii mai mici de 740 lei și cei cu pensii mai mari de 740 lei, trebuie ca până la valoarea de 740 lei, nici un pensionar să nu plătească contribuția de asigurări de sănătate. D. pentru partea din pensie care depășește 740 lei se datorează plata contribuției de asigurări de sănătate.
Ar fi nedrept și discriminator să se interpreteze că cei ce au pensii mai mici de 740 lei nu datorează deloc contribuția de asigurări de sănătate, iar cei care au pensii peste 740 lei, au o obligație in plus: aceea de a plăti contribuția de asigurări de sănătate și că această obligație vizează întreaga pensie .
Prin aplicarea contribuției de asigurări de sănătate le întreaga pensie, pensionarii cu pensii mai mari de 740 lei, sunt lipsiți de o protecție egală din partea statului. Până la concurenta sumei de 740 lei, au dreptul să fie și ei protejați de stat și numai suma ce depășește un anumit cuantum trebuie să fie supusă reținerii contribuției de asigurări de sănătate.
Prin modificarea adusă de OUG 107/2010, legiuitorul a înțeles în principal să lărgească sfera contribuabililor la bugetul asigurărilor de sănătate de la pensionarii cu pensii de 1000 lei la pensionarii cu pensii de 740 lei, luând în același timp și o măsură de protecție socială pentru ca pensiile acestor contribuabili să nu coboare sub un nivel minim garantat. Nicidecum nu se poate interpreta că voința legiuitorului ar fi fost aceea de a aplica procentul de 5,5 % la întreaga pensie.
Potrivit art. 259 alin. 2 din Legea 95/2006 „contribuția datorată de pensionarii ale căror venituri di pensie depășesc 740 lei este de 5,5 % aplicată acestor venituri și se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cel care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie mai mică de 740 lei”.
Textul face referire la veniturile din pensii în general (gen proxim) dar și la o anume întindere a acestor venituri, respectiv cele care depășesc 740 lei (diferență specifică).
Inserarea acestei sintagme de către legiuitor duce la ideea că procentul de 5,5 % se aplică numai veniturilor ce se subsumează acestei sintagme.
Susținerea intimatei că legiuitorul ar fi înțeles ca cota de contribuție de asigurări de sănătate să se facă pe cuantumul integral al pensiei grevată de conținutul ultimei părți a prevederilor art. 259 alin. 2 din lege („prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei”) este nefondat deoarece o asemenea prevedere de excludere a pensiilor nete mai mici de 740 lei ar fi operat deplin în situația în care textul ar fi fost conceput, impus și consacrat fără sintagma „venituri ce depășesc 740 lei”.
Un asemenea raționament se justifică și în cazurile în care pensia este afectată și de alte sarcini (de ex. impozit) în condițiile legii.
Sintagma „depășesc 740 lei” este prevăzută și de art. 257 alin. 22 „pensionarii ale căror venituri depășesc 740 lei datorează contribuția lunară pentru asigurări sociale de sănătate calculate potrivit prevederilor art. 259 alin. 2 din lege. S-a accentuat, așadar, faptul diferențierii între pensii accentuându-se ideea că actul normativ face referire la partea de pensie ce depășește suma de 740 lei.
Atât deciziile Curții Constituționale în materia contribuțiilor datorate statului, amintite în considerentele mai sus expuse, cât și forma art. 259 alin. 2 din Legea 95/2006, anterioară datei de 31.12.2010 au reliefat un tipar prin care s-a consacrat modul de calcul al contribuțiilor datorate statului.
Nu în ultimul rând, tribunalul reamintește că, în raporturile juridice obligaționale, norma se interpretează în favoarea celui care se obligă.
Ulterior, prin deciziile 223/13.03.2012 și 224/13.03.2012, Curtea Constituțională a constatat că „prevederile de lege criticate se referă, în mod expres, la < contribuția="" datorată="" de="" pensionarii="" ale="" căror="" venituri="" depășesc="" 740="" de="" lei=""> reglementarea ce are semnificația deduceriiacestei sume de la obligația de contribuție” și a statuat că dispozițiile art 259 alin (2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății „sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5% se aplică numai veniturilor din pensii care depășesc 740 lei”
După Deciziile Curții Constituționale, apare Ordonanța Guvernului nr.15 / 2012 care modifica alin 1 al articolului 269 ind 9 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal în forma "" (1) pentru persoanele cu venituri care depășesc 740 lei , baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit ce depășește nivelul de 740 lei "
Aceeași Ordonanță a abrogat art.259 alin 2 din Legea nr 95/2006, a cărui interpretare a generat litigiile deduse judecații, anterior pronunțării Curții Constituționale.
În consecință, instanța a admis acțiunea formulată de contestator și a obligat intimata către contestator la restituirea diferențelor ce vor fi actualizate cu coeficientul de devalorizare a monedei naționale între data reținerii și data restituirii efective
Cât privește cererea de chemare în garanție a CAS D., a Statului prin Ministerul Finanțelor Publice, tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de chematul în garanție, constată că nici CAS D., nici Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, nu au raporturi juridice directe cu reclamantul și în consecință a respins cererea de chemare în garanție.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata C. Județeană de Pensii D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recursul declarat este perimat, având în vedere că din verificarea actelor de la dosar rezultă că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 14 noiembrie 2012, când cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 243 Cod procedură civilă, citația fiind restituită cu mențiunea decesului intimatului contestator.
În conformitate cu dispozițiile art.248 Cod pr. civ., orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar și împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, acastă instituție juridică aplicându-se și în cazul în care perimarea s-a dispus în temeiul dispozițiilor art. 243 Cod procedură civilă.De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 252 Cod pr. Civ., perimarea se poate constata și din oficiu.
Constatând că de la data încheierii de suspendare prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părților, nemaîndeplinindu-se nici un act de procedură în vederea judecării cauzei, instanța, în baza art.248 și urm. Cod procedură civilă, urmează a constata perimat recursul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de intimata C. Județeană de Pensii D. împotriva sentinței civile nr. 4032 din 26 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și A. Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul contestator P. D. precum și intimații chemați în garanție Casa de Asigurări de Sănătate D. și Ministerul Finanțelor Publice.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Februarie 2014.
Președinte, E. S. | Judecător, M. M. | Judecător, M. P.-P. |
Grefier, V. R. |
Red.jud.E.S.
Tehn.MC/2 ex.
Data red.-12.02.2014
j.f. M.N.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 3773/2014.... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 1656/2014.... → |
|---|
