Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 4567/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4567/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 7843/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 4567/2014
Ședința publică de la 24 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. M.
Judecător A. M.
Grefier G. Ț.
*****************
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 10.11.2014, privind apelul declarat de pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, împotriva sentinței civile nr.520 din 11.03.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant B. I., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Procedura de citare este legal îndeplinită fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10.11.2014 și 18.11.2014 care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța în conformitate cu prevederile art. 396 c.pr.civ, a amânat pronunțarea la data de 24.11.2014.
În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA:
Asupra apelului de față;
Prin acțiunea înregistrată la data de 10.10.2013 sub nr_ pe rolul Secției de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj reclamantul B. I., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, a contestat deciziile nr._/28.08.2013 si decizia nr._/13.09.2013, emise de C. Județeană de Pensii Gorj.
Prin sentința civilă nr. 520 din 11.03.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, a fost admisă contestația formulată de reclamantul B. I., CNP_, cu domiciliul în Târgu-J., ., nr.3, ., ., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, cu sediul în Tg-J., ., județul Gorj.
A fost anulată decizia nr._/28.08.2013 si decizia nr._/13.09.2013, emise de C. Județeană de Pensii Gorj.
A fost obligată pârâta C. Județeană de Pensii Gorj la eliberarea unei noi decizii de pensionare, începând cu data de 07.10.2011, cu luarea în considerare a sporului pentru program prelungit de lucru menționat în adeverința nr.876/27.12.2007 emisă de S.C. Citex S.A.
A fost obligată pârâta C. Județeană de Pensii Gorj la restituirea către reclamant a sumei reținute in temeiul deciziei nr._/13.09.2013 emisă de C. Județeană de Pensii Gorj.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Reclamantul primește pensie de invaliditate începând cu data de 07.10.2011.
Prin decizia nr._/28.08.2013(fila nr. 3 din dosar), pârâta C. Județeană de Pensii Gorj a recalculat pensia de invaliditate de care beneficia reclamantul, începând cu data de 07.10.2011, înlăturând de la calculul drepturilor de pensie sporul pentru programul prelungit de lucru din adeverința nr.876/27.12.2007 emisă de S.C. Citex S.A.
Ca urmare a emiterii deciziei de recalculare a pensiei, pârâta a emis decizia nr._/13.09.2013(fila nr.5 din dosar), prin care a stabilit in sarcina reclamantului un debit de 765 lei, reprezentând drepturi de pensie încasate necuvenit de reclamant în perioada 07.10._13, ca urmare a valorificării în mod eronat a sporului pentru program prelungit din adeverința nr.876/27.12.2007.
Reclamantul a contestat decizia de recalculare a pensiei la Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, însă, până în prezent contestația sa nu a fost soluționată.
Potrivit dispozițiilor art.107 alin.1 si 2 din Legea nr. 263/2010:
(1) În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.
Prin adeverința nr.876/27.12.2007 emisă de S.C. Citex S.A. se atestă că reclamantul a beneficiat de spor pentru program prelungit de lucru cu o diferență față de salariul de încadrare de 20%, conform art.71 alin.4 din Legea nr.57/1974, în perioada 01.04._91, cu precizarea că pentru sporul acordat unitatea a achitat C.A.S.-ul aferent(fila nr.27 din dosar).
În anexa 15 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010, în care sunt prevăzute sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care au făcut parte din baza de calcul a pensiei, potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001 și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, este menționat la cap.II pct.5 majorarea retribuției tarifare cu procente cuprinse între 5% și 25%, acordată pentru categoriile de personal prevăzute în anexa nr.10 la Decretul nr. 100/1979, cu modificările ulterioare.
Motivarea care a stat la baza refuzului de valorificare a adeverinței a fost faptul că funcția îndeplinită de către reclamant nu se regăsește în anexa nr.10 din Decretul nr.100/1979, după cum rezultă din adresa nr.1255/17.07.2013(fila nr.45 din dosar).
Potrivit art.71 alin.4 din Legea 57/1974, personalul cu funcții de execuție și cel operativ, care prin natura muncii lucra peste programul normal de lucru, putea primi, în locul retribuției pentru ore suplimentare, o retribuție tarifară mai mare cu 5-25%.
Instanța reține că adeverința cuprinde mențiunile arătate la pct.VI din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010, necesare pentru a servi ca dovada a sporului de care a beneficiat reclamantul.
Angajatorul și-a asumat întreaga răspundere pentru corectitudinea mențiunilor din adeverință și ele nu au fost combătute prin alte probe. Conform art. 4 alin. (3) din O.U.G. nr. 4/2005, in vigoare la data emiterii adeverinței, angajatorii poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea adeverințelor pe care le emit în vederea dovedirii sporurilor, indemnizațiilor și majorărilor de retribuții tarifare prevăzute la alin. (2).
De asemenea, conform art.125 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010 ,,Angajatorii sau orice alți deținători de arhive sunt direct răspunzători, în condițiile legii, de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor pe care le înscriu, în baza documentelor deținute, în adeverințele pe care le eliberează în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie,,.
Prin urmare, pârâta nu avea posibilitatea de a cenzura conținutul adeverinței atât timp cât legiuitorul nu prevede nici o obligație în acest sens, și, ca urmare, nici nerespectarea ei.
Totodată, sporul menționat în adeverință reprezintă un drept salarial realizat de reclamant pentru care i s-a reținut si virat de către unitatea angajatoare contribuția de asigurări sociale, astfel încât, potrivit art.2 lit. c din Legea 263/2010 care statuează principiul contributivității, drepturile de asigurări sociale se cuvin acestuia pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Soluția contrara ar determina încălcarea principiului contributivității enunțat mai sus si ar anihila practic aplicarea corespunzătoare a acestuia in vederea atingerii scopului pentru care a fost dispus. Principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contribuțiilor de asigurări sociale specifice, considerându-se că dreptul la alocația de urgență(pentru care reclamantul plătise contribuția specifică) reprezenta un drept patrimonial în sensul prevederilor art.1, paragraful 1 din Protocolul nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale (Hotărârea în cauza Gaygusuz împotriva Austriei din 16 septembrie 1996).
Prin urmare, instanța a reținut că pentru sumele primite de către reclamant pentru lucrul în program prelungit s-a achitat C.A.S., astfel că pârâta C. Județeană de Pensii Gorj trebuia să le valorifice la calculul pensiei cuvenite acestuia.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, solicitand admiterea apelului, schimbarea in tot a sentintei apelate si, pe fond, respingerea actiunii ca neintemeiata.
In motivare, s-a arătat, in fapt, ca prin decizia ce face obiectul contestației a fost recalculat punctajul mediu anual prin neluarea in calcul a sporului pentru programul prelungit înscris in adeverința nr. 876/27.12.2007 eliberata de SA CITEX SA Gorj, venituri care, inițial, din eroare, au fost valorificate prin decizia nr._/30.11.2011 care a făcut la rândul sau obiectul unei alte contestații soluționata de Comisia Centrala de Contestații prin Hotărârea nr. 5244/15.07.2013.
Arata apelanta ca motivul pentru care a fost eliminat de la calcul respectivul punctaj s-a datorat faptului ca funcția petentului nu se regăsește in prevederile anexei 10 din Decretul 100/1979, instanța de fond motivând in mod greșit soluția pe prevederile art. 71 alin. 4 din Legea nr. 57/1974 întrucât temeiul de drept pentru valorificarea acestor sume îl reprezintă Legea nr. 263/2010 si Normele aprobate prin HG nr. 257/2011.In anexa 15II pct. 5 se menționează majorarea de retribuție ce se utilizează la determinarea punctajului mediu anual.
In drept, au fost invocate disp. art. 481 C.Proc. Civ.
Intimatul a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
In motivare, s-a arătat, in esența, ca alături de adeverința nr. 876/2007 a fost depus si certificatul C 1504/12.12.2013 care confirma lucrul sistematic peste programul de lucru si plata contribuției de asigurări sociale, apelanta nefiind îndreptățita sa cenzureze conținutul adeverinței.
In dovedire, au fost depuse, in fotocopie, adeverința nr. 876/2007 si certificatul C 1504/12.12.2013.
Curtea, examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, în limitele efectului devolutiv prevăzute de art.477 NCPC, apreciază că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel, se constată că prin decizia ce face obiectul contestației a fost recalculat punctajul mediu anual prin neluarea in calcul a diferenței de retribuție pentru programul prelungit înscrisa in adeverința nr. 876/27.12.2007 eliberata de SA CITEX SA Gorj, iar debitul contestat în cauza de fată s-a constituit din diferențele de pensie încasate în plus de către contestator, ca urmare a revizuirii in consecința de către intimata CJP Gorj a drepturilor sale de pensie.
Potrivit statuarilor instanței de fond, necontestate in aceasta cale de atac, adeverința in discuție cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de pct. VI din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010, necesare pentru a servi ca dovada în ceea ce privește diferența fata de salariul de încadrare la care intimata face referire în motivele de apel, în cuprinsul acesteia regăsindu-se indicate atât denumirea acesteia ( diferența fata de salariul de încadrare de 20%), cât si temeiul legal în baza căruia a fost acordata ( art.71 alin.4 din Legea nr.57/1974).
Raportarea instanței de fond la prevederile art.71 alin.4 din Legea nr.57/1974 este corecta căci, astfel cum rezulta din conținutul înscrisului sus menționat, veniturile respective au avut ca temei acest act normativ potrivit căruia personalul cu funcții de execuție și cel operativ, care prin natura muncii lucra peste programul normal de lucru, putea primi, în locul retribuției pentru ore suplimentare, o retribuție tarifară mai mare cu 5-25%, cum este cazul in speța.
Pe de alta parte, pentru sumele menționate in adeverința, contestatorului i s-a reținut si virat de către unitatea angajatoare contribuția de asigurări sociale.
Astfel fiind, sunt pe deplin aplicabile prevederile art. 2 lit. c din Legea nr. 263/2010 ce statuează principiul contributivității, găsindu-si in continuare rațiunea interpretarea data efectelor acestui principiu de către instanța suprema prin decizia in interesul legii nr. 5/2010.
Pentru a pronunța aceasta soluție, Înalta Curte a reținut ca veniturile realizate din munca prestata pese programul normal de lucru sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate in calcul la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusa, subliniind faptul ca pentru aceste sume s-a plătit contribuția la asigurările sociale de stat, conform Decretului nr. 389/1972 .
Or, potrivit principiului contributivitatii instituit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se in temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Prin urmare, aplicarea principiului contributivitatii impune luarea in calcul a sporurilor si veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, in măsura in care acestea au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate in carnetul de munca sau rezulta din adeverința, conform legislației in vigoare, si s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
In aceste condiții, neluarea in considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivitatii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casație si Justiție si prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțata in recurs in interesul legii privind interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 si ale art. 1 si 2 din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 4/2005.
In plus, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit in jurisprudența sa ca drepturile de asigurări sociale cuvenite in baza contributiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale, ratificata de statul roman prin Legea nr. 30/1994.
Cu titlu de exemplu este de menționat Hotărârea Curții Europeana a Drepturilor Omului nr. 7 februarie 2012, pronunțata in Cauza A. M. F. s.a. împotriva României, prin care Curtea, deși a respins cererea ca inadmisibila, a reafirmat faptul ca art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale (relevanta in acest sens este si Cauza C. Abaluta s.a. împotriva României).
De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contributiilor de asigurări sociale specifice, considerându-se ca dreptul la alocația de urgenta (pentru care reclamantul plătise contribuția specifica) reprezintă un drept patrimonial in sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale, Hotărârea in Cauza Gaygusuz împotriva Austriei din 16 septembrie 1996.
In concluzie, principalul element obiectiv apt sa conducă la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contributiile de asigurări sociale plătite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat.
D. urmare, Curtea retine că majorarea de retribuție disputata in cauza a fost corect valorificata prin prisma legislației în vigoare la acel moment, astfel că intimata a procedat nelegal la revizuirea drepturilor de pensie prin înlăturarea acesteia si la constituirea debitului în sarcina contestatorului, ca urmare a revizuirii operate.
Având în vedere considerentele expuse anterior, Curtea apreciază că apelul este nefondat, astfel încât în temeiul art.480 alin.1 NCPC îl va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelului declarat de pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, împotriva sentinței civile nr.520 din 11.03.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant B. I., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Noiembrie 2014.
Președinte, R. M. | Judecător, A. M. | |
Grefier, G. Ț. |
Red.jud.R.M./ 27 Noiembrie 2014
Tehn.G.Ț/4ex.
Jud.fond.N.C.B.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 1656/2014.... | Cereri. Decizia nr. 3743/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
