Încetarea contractului individual de muncă pe motivul desfiinţării unui spital, cu încălcarea obligaţiei de redistribuire a personalului prevăzute de H.G nr. 1285/2012.
| Comentarii |
|
Dispoziţiile din Hotărârea de Guvern nr. 1285/2012 sunt în concordanţă cu dispoziţiile imperative ale art. 173 din Codul muncii., care este deplin aplicabil în cauza de faţă. Potrivit acestui text de lege:
„(1 )Salariaţii beneficiază de protecţia drepturilor lor în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii.
(2) Drepturile şi obligaţiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de muncă existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului.
(3) Transferul întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia nu poate constitui motiv de concediere individuală sau colectivă a salariaţilor de către cedent ori de către cesionar”.
Ipoteza prevăzută la alin. 1 a fost avută în vedere de art. 1 din HG nr. 1285/2012, potrivit căruia desfiinţarea Spitalului de Pneumoftiziologie Scorniceşti se realizează prin reorganizarea acestuia ca structură fără personalitate juridică, în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina. Este evident un caz de preluare a întreprinderii în sensul art. 173 alin. 1 din Codul muncii.
Potrivit dispoziţiilor HG nr. 1285/2012, pe de o parte, personalul şi medical tehnic-economic-administrativ şi de întreţinere se preia de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, iar personalul tehnic-economic-administrativ şi de întreţinere, care nu se încadrează în normativul de personal, „se redistribuie la alte unităţi sanitare. ” Rezultă din redactare dispoziţiilor acestui act normativ că regula pentru situaţia personalului care fusese angajat la spitalul desfiinţat a fost stabilită ca fiind preluarea la Spitalul de Urgenţă Slatina şi, prin excepţie, trebuia asigurată redistribuirea acestui personal la alte unităţi sanitare. Guvernul nu a prevăzut cea de a treia ipoteză care s-a aplicat în cazul unora dintre salariaţi, aceea a încetării contractelor individuale de muncă.
Prin sentinţa civilă nr. 431 din 16.04.2014, pronunţată de Tribunalul Olt, Secţia I Civilă, s-a respins contestaţia formulată de reclamanta EE, împotriva deciziei de concediere.
Tribunalul a reţinut că reclamanta şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Scomiceşti, iar prin decizia contestată s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al acesteia conform art.55 lit. a) coroborat cu art.56 lit. a) din Codul muncii.
La baza emiterii acestei decizii a stat Hotărârea Consiliului Judeţean Olt privind aprobarea propunerii de desfiinţare a Spitalului de Pneumoftiziologie Scomiceşti şi reorganizare a Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, precum şi HG 1285/2012 privind desfiinţarea Spitalului de Pneumoftiziologie Scomiceşti prin reorganizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina.
Tribunalul a constatat că prin HG 1285/2012 privind desfiinţarea Spitalului de Pneumoftiziologie Scomiceşti şi reorganizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, publicată în Monitorul Oficial din 27.12.2012, s-a prevăzut la art.2 că structura organizatorică a Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, rezultată în urma reorganizării prevăzute la art. 1 alin. (2), se aprobă prin act administrativ al conducătorului unităţii administrativ-teritoriale, cu avizul Ministerului Sănătăţii, în condiţiile art. 174 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. în conformitate cu prevederile art. 174 alin. 5 din I .egea 95/2006, structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea.. .pentru spitalele publice din reţeaua proprie...se aprobă prin ordin al ministrului, respectiv prin act administrativ al conducătorului instituţiei, cu avizul Ministerului Sănătăţii.
Astfel, pentru aprobarea noii structuri organizatorice a Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina este obligatorie emiterea avizului sus-menţionat, aviz care a fost emis la data de 28.01.2013 şi comunicat Consiliului Judeţean la data de 31.01.2013.
în urma comunicării avizului Ministerului Sănătăţii nr. XI/A/58303,4378/EN/708/2013, prin dispoziţia nr.65/31.01.2013 emisă de Preşedintele Consiliului Judeţean Olt a fost aprobată noua structură organizatorică a Spitalului Judeţean de Urgentă Slatina în urma desfiinţării Spitalului de Pneumoftiziologie Scomiceşti. La aceeaşi dată - 31.01.2013 a fost încheiat şi protocolul de predare-preluare a Spitalului de Pneumoftiziologie Scomiceşti ca structură fără personalitate juridică în cadrul Spitalului Judeţean Slatina, înregistrat la această din urmă unitate sub nr.2008/31.01.2013.
Astfel, deşi la art.5 din HG 1285/2012 s-a prevăzut că la data expirării termenului prevăzut la art. 2 se abrogă nr. crt. 253 de la rubrica „Judeţul 01t“ din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 529/2010 pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 10 iunie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, în fapt data la care s-au îndeplinit condiţiile impuse de lege, respectiv emiterea avizului Ministerului Sănătăţii şi preluarea efectivă a unităţii spitaliceşti, urmată de desfiinţarea acesteia, este data de 31.01.2013.
Laţă de aceste considerente s-a apreciat că decizia contestată a fost emisă de o unitate care la data emiterii acesteia avea personalitate juridică.
Referitor la susţinerea privind nerespectarea dreptului la protecţie socială a salariaţilor ca urmare a desfiinţării posturilor, conform art. 67 din Codul muncii, respectiv neacordarea termenului de preaviz şi neacordarea posturilor vacante aflate în statul de funcţii, s-a reţinut că temeiul legal care a fost avut în vedere de angajator la luarea măsurii concedierii reclamantei a fost art.56 lit.a) Codul muncii.
Potrivit dispoziţiilor art.55 Codul muncii, contractul individual de muncă poate înceta astfel: a) de drept;
b) ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea;
c) ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de lege.
Cazurile de încetare de drept ale contractului individual de muncă sunt enumerate la art.56 Codul muncii, iar la lit. a) este prevăzut cazul dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatomi şi-a încetat existenţa conform legii.
încetarea contractului de muncă, în acest caz, este o consecinţă a caracterului strict personal al obligaţiilor asumate, care nu pot fi transmisibile de către niciuna din părţi altei persoane. Prin desfiinţarea Spitalului Scomiceşti este firesc să se dispună încetarea contractelor de muncă pentru personalul care nu se poate prelua deoarece nu s-au încadrat în normativul de personal aprobat, nefiind în acest caz o desfiinţare a posturilor.
Dreptul la preaviz este reglementat de art.75 Codul muncii conform căruia persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) şi d), al art. 65 şi 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare.
Preavizul nu se acordă oricărui salariat care urmează sa fie concediat, ci se acorda numai: (1) salariaţilor concediaţi pentru necorespundere profesională; (2) salariaţilor concediaţi pentru inaptitudine fizica si/sau psihică şi (3)salariaţilor concediaţi (individual sau colectiv), prin desfiinţarea postului, pentru motive care nu ţin de persoana lor.
Ca atare, textul legal nu prevede obligativitatea acordării preavizului în cazul în care contractul încetează de drept, aşa cum este în cazul deciziei pentru concediere, prevăzută de art. 76 alin.l Codul Muncii.
Drept urmare, Tribunalul a considerat că decizia respectă întocmai dispoziţiile art. 56 alin.l lit.a) din Codul muncii, fiind vorba despre o încetare a contractului de muncă şi nu de o concediere.
S-a apreciat că temeiul legal al încetării contractului de muncă al reclamantei în mod legal este art.56 lit. a) Codul muncii, astfel încât neacordarea măsurilor de protecţie socială prevăzute de lege în alte situaţii de încetare a contractelor individuale de muncă din motive neimputabile salariatului, nu poate atrage nulitatea deciziei de concediere.
în ceea ce priveşte motivele de netemeinicie ale deciziei contestate se retine că prin adoptarea HG nr. 1285/2012 privind desfiinţarea Spitalului de Pneumoftiziologie Scorniceşti şi reorganizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina s-a prevăzut la art.3 că personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţii sanitare prevăzute la art. 1 alin. (1) se preia de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina.(2) Personalul tehnic-economic-administrativ şi de întreţinere care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţii sanitare prevăzute la art. 1 alin. (1) se preia de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, cu încadrarea în normativul de personal, sau, după caz, se redistribuie la alte unităţi sanitare.
Normarea posturilor de personal TESA (din cadrul căruia face parte şi reclamanta), a fost făcută potrivit OMS 1224/2010, anexa 9, cap.l, pct. - pentru aparatul funcţional, fiind de 53 posturi. La data desfiinţării Spitalului de Pneumoftiziologie Scorniceşti, Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina nu avea în statul de funcţii aprobat posturi vacante de natura celui ocupat de reclamantă. Apărarea reclamantei în sensul că existau posturi vacante pe care putea fi preluată nu poate fi reţinută deoarece ocuparea posturilor vacante se face doar prin concurs, -art.30 Codul muncii, conform căruia (1) încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice şi la alte unităţi bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz. (2)
Posturile vacante existente în statul de funcţii vor fi scoase la concurs, în raport cu necesităţile fiecărei unităţi prevăzute la alin. (1). (3) în cazul în care la concursul organizat în vederea ocupării unui post vacant nu s-au prezentat mai mulţi candidaţi, încadrarea în muncă se face prin examen.(4) Condiţiile de organizare şi modul de desfăşurare a concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului.
în recurs, procedând la examinarea sentinţei recurate prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea a apreciat apelul ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:
în analiza legalităţii emiterii deciziei, trebuie în mod necesar pornit de la situaţia juridică ce a determinat luarea măsurii încetării contract individual de muncă al contestatoarei. în mod evident, încetarea contractului individual de muncă a avut la bază măsurile luate de Guvernul României prin HG nr. 1285/2012.
Astfel, prin H.G. nr. 1285/2012, s-a aprobat desfiinţarea Spitalului de Penumoftiziologie Scornicesti.
Potrivit dispoziţiilor acestui act normativ, pe de o parte, personalul şi medical tehnic -economic-administrativ şi de întreţinere se preia de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, iar personalul tehnic-economic-administrativ şi de întreţinere, care nu se încadrează în normativul de personal, „se redistribuie la alte unităţi sanitare.” Rezultă din redactare dispoziţiilor acestui act normativ că regula pentru situaţia personalului care fusese angajat la Spitalul de Penumoftiziologie Scornicesti a fost stabilită ca fiind preluarea la Spitalul de Urgenţă Slatina şi, prin excepţie, trebuia asigurată redistribuirea acestui personal la alte unităţi sanitare. Guvernul nu a prevăzut cea de a treia ipoteză care s-a aplicat în cazul unora dintre salariaţi, aceea a încetării contractelor individuale de muncă.
Redistribuirea în alte unităţi sanitare a fost reglementată ca o situaţie de excepţie, iar hotărârea de Guvern a stabilit clar la art. 1 alin. 2 faptul că managementul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina urma a fi preluat de Consiliului Judeţean Olt, acesta fiind singura structura organizatorică ce are în subordine alte instituţii publice cu profil sanitar sau alt profil în cadrul cărora s-ar face o eventuală redistribuire a personalului tehnic-economic-administrativ şi de întreţinere care nu a fost preluat de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina. De altfel, această prevedere din Hotărârea de Guvern în cauza are în vedere faptul că Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina este un spital aflat în reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale potrivit prevederilor Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
Aceasta înseamnă că acest tip de unităţi spitaliceşti se înfiinţează şi, respectiv, se desfiinţează prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de instituţia prefectului sau consiliul judeţean, cu avizul Ministerului Sănătăţii, dar de asemenea înseamnă că managementul unui astfel de spital este asigurat tot de către autoritatea publică în a cărui subordonare se găseşte.
Din acest motiv s-a făcut şi precizarea în HG 1285/2012, în sensul de a se încerca redistribuirea personalului tehnic-economic-administrativ şi de întreţinere la alte unităţi sanitare.
Pe de altă parte, această prevedere referitoare la redistribuirea personalului, existentă în Hotărârea de Guvern nr. 1285/2012, a avut în vedere şi un alt aspect, anume faptul ca legislaţia muncii instituie în sarcina angajatorului, în cazul unei reorganizări a acestuia, obligaţia să respecte dreptul la protecţie socială al angajatului. Aceasta este raţiunea pentru care prin Hotărârea de Guvern 1285/2012 s-a instituit această obligaţie în sarcina Consiliului Judeţean Olt.
în înseşi art.l şi 2 din actul normativ de reorganizare se prevede în mod expres că atât managementul Spitalului de Pneumfiziologie Scornicesti, cât şi cel al Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina vor reveni Consiliului judeţean Olt, ceea ce înseamnă că această entitate publica este cea care realizează atât în calitate de ordonator principal de credite, cât şi în calitate de «manager», gestionarea, aprobarea organigramei şi distribuirea personalului tehnico administrativ.
Pornind de la dispoziţiile HG nr. 1285/2012, atât Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, cât şi Consiliul Judeţean Olt aveau obligaţia de a efectua demersuri pentru aplicarea dispoziţiilor legale, astfel încât fie să propună un normativ de personal care să includă posturile la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, fie la altă unitate sanitară, o a treia variantă, aceea a desfiinţării contractelor de muncă fiind exclusă din reglementarea dată de Guvern.
Se observă în mod evident că, deşi Consiliul Judeţean Olt avea această obligaţie, nu a înţeles să şi-o execute. HG 1285/2012 a fost publicată în Monitorul Oficial cu numărul 885 din data de 27 decembrie 2012. Ca urmare, la 21.01.2013 Consiliul Judeţean Olt solicită Ministerului Sănătăţii avizul pentru modificarea structurii organizatorice a Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, fără a avea în vedere situaţia contestatoarei, Astfel că structura organizatorică a fost aprobată fără a asigura preluarea postului contestatoarei.
Dispoziţiile din Hotărârea de Guvern nr. 1285/2012 respectă deplin dispoziţiile imperative ale art. 173 din Codul muncii, care este deplin aplicabil în cauza de faţă. Potrivit acestui text de lege:
„(l)Salariaţii beneficiază de protecţia drepturilor lor în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii.
(2) Drepturile şi obligaţiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de muncă existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului.
(3) Transferul întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia nu poate constitui motiv de concediere individuală sau colectivă a salariaţilor de către cedent ori de către
cesionar”.
Ipoteza prevăzută la alin. 1 a fost avută în vedere de art. 1 din HG nr. 1285/2012, potrivit căruia desfiinţarea Spitalului de Pneumoftiziologie Scomiceşti se realizează prin reorganizarea acestuia ca structură fără personalitate juridică, în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina. Este evident un caz de preluare a întreprinderii în sensul art. 173 alin. 1 din Codul muncii.
De aceea, este vădit fondată critica apelantei care arată că nu sunt aplicabile speţei de faţă dispoziţiile art. 56 lit. a din Codul muncii, deoarece situaţia juridică nu a fost aceea a dizolvării fostului angajator, ci aceea a preluării întreprinderii, asemănătoare unei fuziuni prin absorbţie.
întrucât decizia de încetare a contractului individual de muncă s-a întemeiat în drept pe o normă juridică inaplicabilă şi neconformă cu dispoziţiile HG nr. 1285/2012 şi cu cele ale art. 173 din Codul muncii, că măsura încetării contractului individual de muncă este o măsură de concediere, Curtea constată că decizia contestată în cauza de faţă este afectată de nulitate.
(...)
în ceea ce priveşte solicitarea de repunere în situaţia anterioară, soluţia oferită de legiuitor este foarte clară şi se regăseşte la art. 173 alin. 2 din Codul muncii:
„Drepturile şi obligaţiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de muncă existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului”.
Prin urmare, la data preluării prin reorganizare a Spitalului Scorniceşti de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, a survenit şi cesiunea contractului individual de muncă al contestatoarei, suspendat de drept în temeiul art. 50 lit. b din Codul muncii, întrucât la data de 31.01.2013 când s-a întocmit Protocolul de predare-preluare contestatoarea era în incapacitate temporară de muncă. Câtă vreme nu s-a procedat la „redistribuirea” postului contestatoarei, situaţie prevăzută cu caracter de excepţie în HG nr. 1285/2012, rezultă că rămân aplicabile normele generale de la art. 173 alin. 2 Codul muncii.
în consecinţă, Ca urmare a anulării deciziei contestate, Curtea va dispune reintegrarea contestatoarei pe postul deţinut anterior concedierii la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina. Faptul că postul nu a fost aprobat la data preluării în structura de personal a Spitalului nu prezintă nicio relevanţă juridică, de vreme ce Consiliul Judeţean Olt, căruia i se încredinţase managementul celor două unităţi sanitare avea obligaţia legală de a asigura existenţa acestui post, în urma cesiunii contractului individual de muncă.
Cum Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina are calitatea de continuator al drepturilor şi obligaţiilor fostului angajator, rezultă că acestuia îi revine şi obligaţia de despăgubire a salariatei pentru concedierea nelegală, astfel că va fi obligat la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea, începând cu data de 01.02.2013 şi până la reintegrarea efectivă
(Decizia nr. 4193 din 10 noiembrie 2014- Secţia I civilă, rezumat judecător Manuela Preda-Popescu)
| ← Raporturi de muncă. Răspundere patrimonială. Pagubă produsă... | Principiul exercitării relaţiilor de muncă cu bună-credinţă. → |
|---|
