Limitele judecăţii Comisiei Centrale de Contestaţii, în soluţionarea contestaţiei formulate de contestator.
| Comentarii |
|
Interdicţia de a se pronunţa cu privire la ceea ce nu a făcut obiectul contestaţiei, şi de a-i agrava situaţia contestatorului în cadrul contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
In conformitate cu prevederile art. 16 din acelaşi Regulamentul de funcţionare a Comisiei Centrale De Contestaţii, în soluţionarea contestaţiei formulate de către contestator, Comisia Centrală D Contestaţii poate decide:
a) admiterea totală sau parţială a contestaţiei, având drept consecinţă obligatorie revizuirea în mod corespunzător a deciziei de pensie de către casa teritorială de pensii emitentă, potrivit legii;
b) respingerea contestaţiei.
Rezultă că printr-o astfel de hotărâre Comisia nu poate să respingă contestaţia şi să dispună revizuirea deciziei în defavoarea contestatorului pronunţându-se pe ceva ce nu a făcut obiectul contestaţiei.
Prin sentinţa civilă nr. 56 din 01.07.2014, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în dosarul nr. 1434/101/2014, s-a admis în parte contestaţia precizată formulată de contestatoarea M.V., împotriva intimatelor Casa Naţională de Pensii Public - Comisia Centrală de Contestaţii, Bucureşti şi Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi, jud. Mehedinţi.
S-a anulat parţial Decizia nr. 163167/12.11.2013 emisă de Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi în sensul că a fost obligată intimata să recalculeze punctajul mediu anual al reclamantei prin majorarea cu 25% a punctajului lunar pentru perioadele în care a desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II a de muncă potrivit art. 100 lit. a din Legea 263/2010.
S-a anulat parţial Hotărârea nr.7648/19.05.2014 emisă de Comisia Centrală de Contestaţii în sensul că s-a anulat dispoziţia de revizuire a Deciziei nr. 163167/02.11.2013 emisă de Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi pe numele reclamantei M.V. referitoare la valorificarea în condiţii normale a perioadei 01.03.1988-15.03.1991.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Contestatoarea M.V. a devenit pensionară anticipat prin decizia nr. 163167/12.11.20132013 emisă de Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi.
împotriva acestei decizii, contestatoarea a formulat contestaţie în termen legal la Comisia Centrala de Contestaţii care prin Hotărârea nr. 7648/19.05.2014 a respins contestaţia faţă de motivele de contestaţie dispunând însă şi revizuirea deciziei pentru faptul că s-au valorificat eronat anumite elemente, aspect depistat de comisie cu ocazia verificării dosarului. Ulterior prin precizarea de acţiune a fost contestată şi hotărârea comisiei de contestaţii.
Referitor la contestarea Hotărârii nr. 7648/19.05.2014 emisă de Comisia Centrală de Contestaţii s-au reţinut următoarele :
Prin hotărârea contestată s-a dispus revizuirea Deciziei nr. 163167/02.11.2013 emisă de Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi pe numele reclamantei M.V., în sensul valorificării în condiţii normale a perioadei 01.03.1988-15.03.1991 cu motivarea că, temeiul legal este incomplet precizat.
Soluţia adoptată de către Comisia Centrală de Contestaţii este greşită întrucât aşa cum se arată în cele ce urmează Casa Judeţeană de Pensii a valorificat în conformitate cu dispoziţiile legale menţiunea din carnetul de muncă al contestatoarei referitoare la perioada de 3 ani şi 14 zile lucrată de aceasta în grupa a II-a de muncă, motiv pentru care instanţa urmează să anuleze hotărârea comisiei cu privire la acest aspect.
în acest sens s-a mai reţinut că, potrivit pct. 6 din Ordinul 50/1990 prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa a II a de muncă se face de către conducerea unităţilor iar dovada se face cu carnetul de muncă precum şi cu alte acte emise de unitate.
Abia prin Ordinul Ministrului Muncii cu nr. 590/2008 s-a prevăzut obligativitatea menţionării în adeverinţe (şi nu în carnetele de muncă) a temeiului de drept în baza căruia se efectuează încadrarea în grupe de muncă.
Cu privire la petitul privind refuzul Casei de Pensii de a aplica majorările aferente muncii în grupa a II a se reţine că, la poziţia 26 din copia carnetului de muncă al contestatoarei, (f.22 dosar) se află menţiunea potrivit căreia în perioada 01.03.1988 până la 15.03.1991, aceasta a lucrat 3 ani şi 14 zile în grupa a II a de muncă conform Ordinului 50/1990, Hotărârea Guvernului nr. 456 şi 559/1990, Ordinul 969 al MICh.P/1990, în procent de 100%.
Această menţiune a fost preluată şi în anexa la decizia nr.163167/12.11.20132013 (f.6 dosar) emisă de Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi.
Potrivit art. 100 lit. a din Legea 263/2010 - Legea Pensiilor „ Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează: cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii; cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii; cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în alte condiţii de muncă, potrivit legii,,.
în aceste condiţii în mod cu totul nejustificat Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi a refuzat aplicarea acestor norme legale pentru perioada de 3 ani şi 14 zile menţionată în carnetul de muncă al contestatoarei ca fiind lucrată în grupa a U-a muncă astfel încât se impune recalcularea pensiei acesteia, ţinând cont de dispoziţiile legale redate mai sus.
împotriva acestei sentinţe au declarat apel intimatele Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi şi Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestaţii Bucureşti, precum şi contestatoarea M. V.
în motivarea apelului, apelantele-intimate au arătat că prin recunoaşterea perioadei 01.03.1988-15.03.1991 ca perioadă lucrată în grupa II -a de muncă, instanţa de fond a pronunţat o soluţie nelegală şi netemeinică, astfel:
1) Motivarea potrivit căreia Ordinul nr. 1453/2011 al MMPS nu ar permite în soluţionarea contestaţiei crearea unei situaţii mai grele în propria cale de atac a pensionarului este greşită şi contrară prevederilor legale care prevăd expres că, Comisia soluţionează contestaţia pe baza documentelor existente în dosarul de pensionare.
La soluţionare, comisia verifică sub toate aspectele deciziile emise de casele teritoriale de pensii şi urmăreşte apbcarea unitară a legislaţiei.
Sintagma „sub toate aspectele" conferă comisiei atribuţii devolutive (ca şi instanţei, de altfel), practic având loc o nouă evaluare şi examinare a dosarului, având în vedere faptul că în deciziile caselor de pensii se pot strecura şi erori care nu pot fi îndreptate decât de către Comisia Centrală de Contestaţii pe calea legală a contestaţiei împotriva deciziei.
Altfel, din perspectiva instanţei, ne putem găsi în situaţia în care anumite erori s-ar perpetua, comisia având, aşa cum susţine instanţa atribuţii limitate.
Examinând dosarul sub toate aspectele, comisia se poate pronunţa şi anula o decizie a casei de pensii prin care în mod eronat s-a valorificat un anumit înscris la pensie.
Ca atare, consideră intimatele că în atribuţiile Comisiei Centrale de Contestaţii, potrivit Ordinului 1453/2011 intră cenzurarea deciziei de pensie nu numai în favoarea pensionarului ci şi în defavoarea acestuia atunci când se constată că prin decizia casei de pensii s-au valorificat în mod greşit sau nelegal anumite înscrisuri.
Pe cale de consecinţă, Comisia Centrală de Contestaţii are competenţa legală să se pronunţe asupra unei decizii de pensionare şi să dispună revizuirea acesteia cu privire la anumite aspecte nelegale sau netemeinice, greşit valorificate.
Prin motivele de apel formulate, contestatoarea M.V., consideră sentinţa nelegală şi netemeinică.
în motivare a arătat că după examinarea actelor înregistrate sub nr. 18049 din
09.09.2013 din dosarul său de pensionare, Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi a emis Decizia nr. 163167 din 12.11.2013 privind acordarea pensiei anticipate, aceasta fiind nelegală şi netemeinică, în sensul că, la emiterea acesteia nu s-au avut în vedere toate dispoziţiile legale în vigoare şi nici toate documentele depuse la dosarul de pensionare înregistrat sub nr. 18049 din
09.09.2013 şi solicit anularea acesteia, precum şi anularea Hotărârii nr. 7648 din data de
19.05.2014 a Comisiei Centrale de Contestaţii şi stabilirea corectă a cuantumului pensiei ce i se cuvine.
Un prim aspect al neegalităţii se referă la faptul că la calculul pensiei nu a fost luată în considerare perioada de 3 ani şi 14 zile lucrată în grupa a II-a muncă (Legea nr. 3/1977) şi nu au fost acordate drepturile cuvenite, în sensul ari. 100 din Legea 263/2010 - Legea Pensiilor, care prevede:
„Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:
a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;
b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii;
c) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în alte condiţii de muncă, potrivit legii,,.
în aceste condiţii se impune recalcularea pensiei, ţinând cont de dispoziţiile legale în vigoare.
A mai precizat faptul că la data de 09.12.2013, a formulat şi depus contestaţie la Decizia nr. 163167 din 12.11.2013 privind acordarea pensiei anticipate, atât la Casa Naţională De Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestaţii, cât şi la Casa Judeţeană De Pensii Mehedinţi, însă nu a primit nici un răspuns până la data introducerii acţiunii, deşi potrivit dispoziţiilor art.150, al. 4 din Legea nr. 263/2010 „termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia".
Ulterior primului termen de judecată, la data de 19.05.2014 a fost emisă Hotărârea nr. 7648 a Comisiei Centrale de Contestaţii prin care s-a dispus respingerea contestaţiei formulate de către mine ca neîntemeiată.
Mai mult decât atât, Comisia a dispus Casei Judeţene de Pensii Mehedinţi, în mod absolut nelegal, având în vedere dispoziţiile art. 13 din Regulamentul Comisiei, revizuirea deciziei atacate sub următoarele aspecte: valorificarea, pentru perioada 01.04.1991 -
01.09.1991 a salariului de 8.125 lei, precum şi valorificarea în condiţii normale de muncă a perioadei 01.03.1988 - 15.03.1991.
Astfel, dacă primul aspect al revizuirii profită contestatoarei, cel de-al doilea aspect al revizuirii creează contestatoarei o situaţie mai grea în propria cale de atac, împotriva principiilor de drept ale legislaţiei româneşti în vigoare, fiind în mod cert nelegală.
De altfel, dispoziţiile invocatului art. 13 din Regulamentul Comisiei statuează că „Comisia soluţionează contestaţiile pe baza documentelor existente în dosarul de pensie. La soluţionarea contestaţiilor, comisia verifică sub toate aspectele deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii contestate de către titulari şi urmăreşte aplicarea unitară a dispoziţiilor legale în vigoare, precum şi stabilirea corectă a drepturilor de pensie", acest text de lege nepermiţând crearea unei situaţii mai grele contestatorului în propria cale de atac.
Mai mult decât atât, dispoziţiile art. 16 din Regulamentul privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei centrale de contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, cuprins în Ordinul nr. 1453 din 02.05.2011 a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prevede că „prin hotărârile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor depuse împotriva deciziilor de pensie, comisia poate decide:
a) admiterea totală sau parţială a contestaţiei, având drept consecinţă obligatorie revizuirea în mod corespunzător a deciziei de pensie de către casa teritorială de pensii emitentă, potrivit legii;
b) respingerea contestaţiei.
Astfel se relevă odată mai mult caracterul nelegal al Hotărârii nr. 7648 din 19.05.2014, rugându-vă să dispuneţi anularea acestei hotărâri ca nelegală, Comisia adoptând o soluţie neprevăzută de lege.
în fine, Hotărârea nr.7648 din 19.05.2014 este şi netemeinică, dat fiind faptul că în cuprinsul acesteia se reţine faptul că activitatea desfăşurată în perioada 01.03.1988 -
15.03.1991 în mod eronat a fost valorificat ca stagiu de cotizare realizat în grupa a Ii-a de muncă, potrivit înscrisului de la poziţia 26 din cartea de muncă, întrucât temeiul legal este incomplet precizat, neprecizându-se poziţia din anexa la ordin unde se regăseşte această activitate.
Având în vedere acestea considerent, solicită admiterea apelului, modificarea hotărârii instanţei de fond, iar pe fond admiterea cererii introductive de instanţă, aşa cum a fost ea precizată, cu obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea analizând apelurile formulate a reţinut următoarele;
în ceea ce priveşte recursul contestatoarei , acesta este nefondat pentru considerentele următoare;
Un prim motiv de critică al apelantei se referă la faptul că în soluţionarea contestaţiei formulate de ea împotriva deciziei de pensie, şi adresată Comisiei Centrale de contestaţii, aceasta din urmă, s-a pronunţat pe ceva ce ea nu a contestat, creându-i o situaţie mai grea în propria cale de atac.
Este vorba mai exact despre faptul că acea comisie a dispus valorificarea unei perioade din activitatea pe care a desfăşurat-o contestatoarea şi anume perioada 01 03 1988-15 03 1991, ca fiind desfăşurată în condiţii normale şi nu în grupa a-II-a aşa cum reţinuse casa de pensii la emiterea deciziei contestate.
Critica astfel formulată este teoretic fondată doar că în speţa de faţă este lipsită de
interes.
Aceasta deoarece prin sentinţa atacată, după cum se poate observa, instanţa de fond a anulat dispoziţia Comisiei Centrale de Contestaţii prin care dispunea valorificarea perioadei respective ca fiind lucrată în condiţii normale şi nu de grupa II-a aşa cum se reţinuse prin decizia de pensie contestată.
Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus şi obligarea intimatei la recalcularea punctajului mediu anual prin majorarea acestuia cu 25% pentru perioada lucrată în condiţii de grupa-II-a, astfel că nici această critică nu mai prezintă interes.
în ceea ce priveşte recursul intimatei, Curtea reţine următoarele;
Critica formulată de apelantă vizează faptul că instanţa de fond a reţinut în mod greşit că prin hotărârea pronunţată îi creează contestatoarei o situaţie mai grea în propria cale de atac, deoarece comisia de contestaţii verifică potrivit atribuţiilor pe care le are stabilirea pensiei sub toate aspectele pe baza actelor aflate la dosarul de pensionare.
într-adevăr potrivit art.13 din regulamentul de funcţionare al acestei comisii comisia soluţionează contestaţiile pe baza documentelor existente în dosarul de pensie.
La soluţionarea contestaţiilor, comisia verifică sub toate aspectele deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii contestate de către titulari şi urmăreşte aplicarea unitară a dispoziţiilor legale în vigoare, precum şi stabilirea corectă a drepturilor de pensie.
Aceste prevederi nu trebuie interpretate însă în sensul că , comisia verifică şi dispune cu privire şi la alte aspecte ce nu fac obiectul contestaţiei formulate de către contestator.
Chiar dacă comisia constată anumite erori în stabilirea pensiei cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate împotriva unei decizii de pensie, ea nu poate dispune revizuirea acelei decizii ci sesizează casa de pensii emitentă în vederea emiterii unei decizii de revizuire.
Această concluzie se desprinde din prevederile art. 16 din acelaşi regulament potrivit cărora prin hotărârile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor depuse împotriva deciziilor de pensie, comisia poate decide:
ajadmitcrca totală sau parţială a contestaţiei, având drept consecinţă obligatorie revizuirea în mod corespunzător a deciziei de pensie de către casa teritorială de pensii emitentă, potrivit legii;
bjrcspingcrea contestaţiei.
Reiese deci că respectiva Comisie nu poate dispune respingerea contestaţiei şi revizuirea în defavoarea contestatorului a deciziei de pensie contestate, sentinţa instanţei de fond fiind sub acest aspect una legală.
(Decizia nr. 4070/04.112014 2014 - Secţia I civilă, rezumat judecător Marin Panduru)
| ← Venituri realizate din munca prestată în programul prelungit... | ASIGURĂRI SOCIALE. DREPTUL LA PENSIE → |
|---|
