Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Sentința nr. 2/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 03-06-2014 în dosarul nr. 7423/95/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 2350/2014

Ședința publică de la 03 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: M. C.

Judecător: P. P.

Grefier: M. M.

x.x.x

Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâtul C. L. TG-J., cu sediul în Tg-J., ..19, jud.Gorj, împotriva sentinței civile nr. 222/06.02.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă C. I., cu domiciliul în Bumbești-J., ., ., județul Gorj, și intimatul pârât C. T. I. M. TG J., cu sediul în Tg-J., . P., nr.3, județul Gorj, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, iar prin motivele de apel s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;

Instanța, luând act de solicitarea apelantului pârât de judecare a cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 223 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art.411 alin.2 Cod pr. civ., a apreciat cauza în stare de soluționare și a luat în examinare apelul de față.

CURTEA

Asupra apelului de față;

Prin sentința apelată, Tribunalul Gorj a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C. L. Tg-J.

A admis acțiunea formulată de către reclamanta C. I. cu domiciliul în Bumbești-J., ., CNP_, județul Gorj, în contradictoriu cu pârâții C. T. „I. M.” cu sediul în Tg-J., . P., nr.3, județul Gorj și C. L. Tg-J. cu sediul în Tg-J., ..Gorj.

A obligat pârâtul C. T. „I. M.” Tg-J. să emită o nouă decizie privind stabilirea drepturilor salariale ale reclamantei, decizie care să aibă în vedere drepturile salariale stabilite prin sentința nr.5458/16.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ .

A obligat pârâtul C. T. „I. M.” Tg-J. să calculeze și să plătească reclamantei diferența dintre drepturile bănești astfel stabilite și drepturile salariale deja acordate, în funcție de perioada lucrată la unitatea școlară pentru perioada 01.01.2011 – 13.05.2011, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

A obligat pârâtul C. L. Tg-J., să aloce fondurile necesare plății acestor drepturi.

Pentru a hotărî astfel,instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamanta este cadru didactic în cadrul pârâtului C. T. „I. M.”.

Prin sentința nr. 5458/16.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ a fost admisă cererea formulată de reclamantă, fiind obligați pârâtul C. T. „I. M.” la reincadrare și la plata sumelor cuvenite rezultând din diferențele dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite începând cu 01.01.2010, sumele urmând a fi actualizate la data plății efective, iar C. L. Tg-J. la alocarea fondurilor necesare acordării acestor drepturi.

Din adresa nr. 3193/11.09.2013 a unității de învățământ, rezultă faptul nu a mai fost emisă o nouă decizie de reîncadrare care să aibă în vedere sentința nr. 5458/16.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj, pentru perioada 01.01._11.

Dispozițiile art. 30 alin. 3 din Legea nr. 330/2009 prevăd că reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute în luna decembrie 2009. De asemenea, art.30 alin.5 din Legea nr.330/2009 prevede că personalul aflat în funcție la 31.12.2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009.

Cum în luna decembrie 2009, salariul reclamantei trebuia să fie calculat în funcție de prevederile Legii nr. 221/2008, așa cum s-a stabilit prin hotărâre irevocabilă, instanța a constatat că la încadrarea acestuia dispozițiile art. 30 alin. 3 din Legea nr. 330/2009 nu au fost respectate, iar reclamanta a fost prejudiciat, drepturile salariale fiind eronat stabilite.

Mai mult decât atât prin Decizia nr. 11/2012, ÎCCJ a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și C. de conducere al Curții de Apel C., stabilind că: “(…) în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. 6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar și ale art. 30 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ, aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009, are dreptul, începând cu 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.”

Pe de altă parte, în anul 2011 salarizarea personalului plătit din fondurile publice a fost reglementă de Legea nr. 285/2010, iar la art. 1 alin. 1 din această lege se menționează faptul că începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

Alineatul 3 al articolului 1 reglementează modalitatea de stabilire a cuantumului brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.

S-a constatat, astfel, că în luna decembrie 2010 salariul reclamantei trebuia să fie stabilit pornind de la aplicarea corectă a art. 30 alin. 3 din Legea nr. 330/2009, situație în care în luna decembrie 2010 drepturile salariale trebuiau să includă drepturile stabilite prin sentința nr. 5458/16.10.2012 pronunțată în dosarul nr._, însă aceste aspecte nu au fost avute în vedere de către angajator.

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. 3 din Legea nr. 285/2010 personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de legea-cadru, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010.

Ca atare, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Tg-J., a fost obligat pârâtul C. T. „I. M.”, în calitate de angajator, să emită o nouă decizie privind stabilirea drepturilor salariale ale reclamantei începând cu data de 01.01.2011, decizie care să aibă în vedere drepturile salariale stabilite prin sentința nr. 5458/16.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ .

D. fiind că reclamanta a fost privată de drepturile sale, au fost obligat pârâții C. T. „I. M.” să calculeze și să plătească reclamantei diferența dintre drepturile bănești astfel stabilite și cele primite pentru perioada 01.01.2011 – 13.05.2011, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății și C. L. Tg-J. să aloce fondurile necesare plății acestor drepturi.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul C. L. al Municipiului Tg J., motivând, în esență, următoarele:

Prin definiția dată de art. 10 din Codul Muncii „Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumită salariu" și art. 157 - (1) „Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați și reprezentanți ai acestora", rezultă încă o dată lipsa calității Consiliului local în ceea ce privește acordarea drepturilor salariale.

C. local nu are calitatea de a acorda drepturi salariale personalului din învățământ, deoarece nu are calitatea de angajator în contractul individual de muncă și nu este nici semnatar al contractului colectiv de muncă, care este, conform art. 236 - „convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația tronată, pe de o parte și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, în care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizare, precum și alte drepturi și obligații ce decurg raporturile de muncă".

Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art. 10 și art. 14 din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii, o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, în speță unitatea de învățământ cu personalitate juridică, în speță unitatea de învățământ.

Conform art. 104 din Legea 1/2011, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar se asigură din bugetul de din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele local, pentru:,,a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege precum contribuțiile aferente acestora."

A învederat, totodată, că în același sens erau și prevederile legislației anterioare și anume: art. 16 din H.G. nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat și art. 167, alin. 1 din Legea învățământului nr. 84/1995, C. local având rol de intermediar și doar distribuie aceste sume alocate de bugetul de stat pentru învățământ.

Mai mult, conform art. 167, alin. 13 și 14 din Legea învățământului nr. 84/1995 prevedea: „ (13) Finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se face pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ. Contractul se încheie în maxim 30 de zile de la data aprobării bugetului local. Sumele reprezentând finanțarea de bază și finanțarea complementară se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli. (14) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de fiecare unitate de învățământ preuniversitar te stat, conform normelor metodologice de finanțare a învățământului preuniversitar, se aprobă și se execută potrivit prevederilor legale în vigoare."

Din prevederile de mai sus, consideră că obligația de calculare a salariilor revine fiecărei unități le învățământ, C. local alocând aceste sume în mod global, în cuantumul solicitat de unitățile de învățământ prin bugetul de cheltuieli prezentat.

Prin urmare, C. L. al Municipiului Târgu Jiu, nu poate plăti drepturi salariale cadrelor didactice sau nedidactice din învățământul preuniversitar, deoarece nu-i incumbă o atare obligație, nici în considerarea unui acord contractual și nici în virtutea legislației în vigoare.

Mai mult decât atât, C. L. al Municipiului Târgu Jiu este în imposibilitate să calculeze drepturile salariale sau de altă natură ale personalului din învățământ, atât timp cât nu deține nici cele mai mici date cu privire la persoana reclamantului, respectiv dacă este cadru didactic, ce grad are, daca este director, contabil sau altceva, dacă lucrează cu normă întreagă sau nu, dacă are ore suplimentare, concedii medicale sau de altă natură.

A mai arătat că nici în ceea ce privește obligarea Consiliului L. al Municipiului Târgu Jiu să aloce sumele necesare plății drepturilor solicitate, aceasta nu poate fi primită, deoarece nu există nici un fel de raport juridic între reclamant și consiliul local, iar, potrivit legii, contravaloarea acestor drepturi se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.

In ceea ce privește o eventuală apărare pe fondul cauzei, arată pârâtul că este în imposibilitatea de a o formula, tocmai pentru motivele prezentate mai sus.

Analizând apelul formulat se constată că este nefondat pentru considerentele următoare;

Potrivit art. 167 din legea nr. 84/1995, Legea Învățământului, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.

Potrivit alin.2 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară.

Potrivit alin.3,din aceeași lege, finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.

A..4 prevede că finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ. Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale și din alte surse, potrivit legii.

(5) Finanțarea de bază cuprinde următoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuieli de personal;

b) cheltuieli materiale și servicii;

c) cheltuieli cu perfecționarea profesională, cu excepția cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat;

d) cheltuieli pentru transportul elevilor;

e) cheltuieli pentru navetă, respectiv cele 6 călătorii pe calea ferată prevăzute de lege, pentru cadrele didactice de predare și didactice auxiliare.

Aceleași prevederi au fost preluate și prin legea. nr.1/2011, care prin art. 104 prevede că finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale.

(2) Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli:cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;

De asemenea, HG. Nr. 1395/2010, prevede că Finanțarea cheltuielilor cu salariile stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, se face pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar.

(2) Standardele de cost pe elev/preșcolar se determină, pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcție de numărul de elevi, de limba de predare, de alți indicatori specifici de învățământ și de mediul urban/rural.

(3) Finanțarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.

Din toate aceste prevederi legale, reiese că apelantul are atribuții în ce privește finanțarea cheltuielilor de personal din unitățile de învățământ preuniversitar, astfel că excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către apelant a fost în mod corect respinsă, de către instanța de fond.

Pentru aceste considerente, în baza art.480 alin.1 Cod procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul C. L. TG-J., cu sediul în Tg-J., ..19, jud.Gorj, împotriva sentinței civile nr. 222/06.02.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă C. I., cu domiciliul în Bumbești-J., ., ., județul Gorj, și intimatul pârât C. T. I. M. TG J., cu sediul în Tg-J., . P., nr.3, județul Gorj, având ca obiect drepturi bănești.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 03 Iunie 2014

Președinte,

M. C.

Judecător,

P. P.

Grefier,

M. M.

Red.Jud.M.C.

Tehnored.M.M.

5ex./13.06.2014

j.f.T.M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2/2014. Curtea de Apel CRAIOVA