Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 2334/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2334/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 08-05-2015 în dosarul nr. 876/54/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2334
Ședința publică de la 08 Mai 2015
Completul constituit din:
Președinte: M. M.
Judecător: S. A. C.
Grefier: A. Golașu
Pe rol, judecarea apelului declarat de apelantele-pârâte C. Județeană de Pensii Gorj, cu sediul în Târgu Jiu, .. 14, jud. Gorj,și C. Națională de Pensii Publice – Comisia Centrală de Contestații, cu sediul în București, ., sector 2, împotriva sentinței civile nr. 189/19.01.2015, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. Ș., cu domiciliul în Bumbești-J., ., ., jud. Gorj, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant P. Ș., asistat de avocat ales Crăiete L., cu împuternicire la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că apelul este declarat și motivat în termen legal, iar în cadrul procedurii prealabile s-a depus la dosar întâmpinare.
Apărătoarea intimatului-reclamant cere încuviințarea probei cu înscrisuri în sprijinul pretențiilor și depune la dosar Contractul individual de muncă încheiat în 18.08.1987, adeverința nr. A/4384/24.04.2000, Decizia Curții de Apel C. nr. 7271/2009, concluzii scrise și chitanța nr. 69/25.03.2015.
Curtea, în baza art. 482 coroborat cu art. 254 Cod proc. civ., încuviințează intimatului-reclamant proba cu înscrisuri și, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, constată, potrivit art. 482 raportat la art. 244 Noul Cod proc. civ., încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat Crăiete L. pentru intimatul-reclamant solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea drept temeinică și legală a sentinței criticate, cu cheltuieli de judecată.
Arată că în mod corect a reținut tribunalul că din înscrisurile administrate în cauză rezultă că activitatea clientului său în perioada litigantă se încadrează în condiții de grupă superioară, perioadă pentru care de altfel unitatea a plătit contribuțiile, aspecte dovedite cu adeverința nr. 3325/2012.
Precizează că după 01.04.2001 unitatea a încadrat activitatea intimatului de azi în condiții speciale, acesta desfășurându-și activitatea în același loc și condiții, perioadă ce a fost valorificată ca atare de către casa de pensii, astfel, că se impune și valorificarea adeverințelor emise de UM Sadu nr. 2029/2013 și 3935/2014.
Conchide, arătând că potrivit art. 15 din Ordinul 50/1990 locul de muncă, etc. se dovedește cu carnetul de muncă, acest din urmă înscris confirmând că reclamantul a lucrat în condiții de grupă superioară conform art. 62 din Ordinul 50/1990 - Anexa 1 coroborat cu pct. 3 al act normativ.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă apelată Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de către reclamantul P. Ș. în contradictoriu cu pârâții C. Națională de Pensii - Comisia Centrală de Contestații și C. Județeană de Pensii Gorj.
A anulat deciziile nr._ din 13.03.2014 și nr._ din 29.11.2013 emise de C.J.P. Gorj.
A anulat Hotărârea nr.8284 din 04.08.2014 emisă de Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice.
A obligat pârâta C.J.P. Gorj să emită reclamantului o nouă decizie de pensionare cu luarea în calcul a perioadei 18.08._01 ca fiind lucrată în grupa I-a de muncă în procent de 100%.
A obligat pârâta C.J.P. Gorj să plătească reclamantului diferențele de drepturi bănești cuvenite ca urmare a valorificării acestei perioade.
A obligat pârâta C.J.P. Gorj la 400 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin deciziile cu nr._ din 29.11.2013 și nr._ din 13.03.2014 emise de C. Județeană de Pensii Gorj s-a dispus respingerea cererii de înscriere la pensie pentru limită de vârstă formulată de reclamantul P. Ș., pe motiv că vârsta la data solicitării este mai mică decât vârsta standard redusă conform art.55 din Legea nr.263/2010.
Reclamantul a contestat deciziile la Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, care, prin Hotărârea nr.8284 din 04.08.2014 a dispus respingerea contestației, din aceleași considerente.
Prin acțiune reclamantul contestă neluarea în considerare de către C. Județeană de Pensii a perioadei 18.08._01, în care reclamantul pretinde că a desfășurat activitate în grupa I de muncă, conform Ordinului nr.50/1990,anexa I, pct.62 solicitând totodată asimilarea perioadei anterioară datei de 01.04.2001 condițiilor speciale în procent de 100%, și restituirea drepturilor bănești cuvenite și neachitate.
Potrivit art.52 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege.
În cazul pensiei pentru limită de vârstă, persoanele care au realizat vechime în muncă în grupa a I-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, după cum rezultă din prevederile art.158 alin.1 din Legea nr.263/2010(,, perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a I-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare.,,).
Prevederile art.158 alin.2 din Legea nr.263/2010 stabilesc că adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
În anexa 14 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt arătate mențiunile pe care trebuie să le cuprindă adeverința ce atestă încadrarea in grupa I sau a II a de muncă, respectiv denumirea societății unde si-a desfășurat activitatea salariatul, meseria/funcția acestuia, grupa I sau a II-a de muncă in care a fost încadrat, perioada în care a desfășurat activitate in grupa de munca, procentul încadrării în grupa de munca, actul administrativ emis de unitate, conform prevederilor Ordinului ministrului muncii și ocrotirilor sociale, al ministrului sănătății și al președintelui Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontajele lunare, registrul de evidență a intrărilor în subteran etc.), temeiul juridic al încadrării în grupa I sau a II-a de muncă.
Pârâta C. Județeană de Pensii Gorj a respins cererea cu nr._/30.10.2013 de înscriere a reclamantului la pensie pentru limita de vârstă pe motiv că vârsta la data solicitării este mai mică decât vârsta standard redusă conform art.55 din Legea nr.263/2010 .
Examinând carnetul de muncă al reclamantului (filele 07-15 din dosar) s-a constatat că în perioada în discuție acesta a fost angajat la Intreprinderea Mecanică Sadu ocupând diverse funcții: inginer, șef atelier producție, șef atelier încărcare.
La poziția 62 din carnetul de muncă al reclamantului se precizează că: „Perioada 18.08._01 a lucrat la fabricarea produselor pirotehnice de sensibilitate mare( alături de muncitori direct productivi ca tehnolog) muncă ce se încadrează în prevederile ORD. 50/1990, anexa 1, pct.62 coroborat cu pct.3 din același ordin grupa I-a cu 100%. TOTAL GRUPA I-a cu 100% 13 (treisprezece) ani, 8 (opt) luni, 13 (treisprezece) zile.
Prin Ordinul nr. 50/1990 emis de Ministerul Muncii și Ocrotirii Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția Muncii s-au stabilit locurile de muncă, activitățile și categoriile de personal care lucrează în condiții deosebite, ce se încadrează în grupele I și II de muncă, în vederea pensionării.
Conform dispozițiilor art.13 din Ordinul nr.50/1990, perioada lucrată după data de 18.03.1969 până în prezent și în continuare se încadrează în grupele I și II de muncă în conformitate cu prevederile acestui ordin.
Ordinul nr.50/1990 privind încadrarea activităților în grupa I si a II a de muncă s-a aplicat până la data de 01.04.2001, dată de la care a fost abrogat.
In conformitate cu prevederilor art.15 alin. 1 din Ordinul nr.50/1990, dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă, conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale.
De asemenea, potrivit art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 92/1976, „carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedește vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, vechimea în funcție, meserie sau specialitate, timpul lucrat în locuri de muncă cu condiții deosebite, retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta”.
Chiar Legea nr. 263/2010 reglementează la art. 159 (1) modalitatea de dovedire a vechimii în muncă, astfel:
„Pentru perioadele prevăzute la art. 16 lit. a) și art. 17, dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizată până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege.
Art. 17 alin. (1) din aceeași lege se referă expres și la stagiul de cotizare reprezentat de vechimea în muncă suplimentară acordată în baza legislației anterioare datei de 01.04.2001 pentru grupele I și a II-a de muncă, astfel:
„Constituie stagiu de cotizare și perioada suplimentară la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu acordată în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a (…)”.Prin urmare, dovedirea perioadelor lucrate în grupa I și a II-a de muncă se face în primul rând cu carnetul de muncă.
Pentru perioada în litigiu, în carnetul de muncă al reclamantului s-a consemnat la poziția 62 perioada lucrată de acesta în grupa a I-a de muncă, așa cum s-a menționat mai sus, înscris care, în mod nejustificat, a fost ignorat însă de pârâtă C. Județeană de Pensii Gorj.
Verificarea modalității în care a fost consemnată încadrarea într-o grupă de muncă excede litigiului având ca obiect contestarea deciziei de pensionare, mențiunile din carnetul de muncă având deplina putere doveditoare până la desființarea acestora, pe căile legale. C. Județeană de Pensii nu este în măsura să cenzureze conținutul înscrisurilor respective în litigiul de asigurări sociale, întreaga responsabilitate pentru realitatea celor consemnate în carnetul de muncă și adeverințele emise cu privire la încadrarea în grupe de muncă revenind emitenților acestora.
Prin urmare, în mod nelegal C. Județeană de pensii Gorj nu a valorificat la emiterea deciziei de pensionare perioada lucrată de reclamant în grupa I de muncă, astfel cum aceasta este evidențiată în carnetul de muncă.
Cât privește capătul de cerere privind asimilarea perioadei lucrată în grupa I de muncă anterior datei de 01.04.2001 condițiilor speciale, tribunalul a constatat că nu este întemeiată această solicitare.
A trebuit subliniate în acest sens prevederile art.30 alineat 4 din legea nr.263/2010 conform cărora este asimilată stagiului de cotizare în condiții special de muncă, prevăzut la alineat 1 litera b, perioada anterioară datei de 01.04.2001, în care salariații au desfășurat activități de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materialelor prime nucleare, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupele I și II de muncă și care potrivit art.20 alin.1 litera b din Legea nr.19/2000, sunt încadrate în condiții speciale de muncă.
Ori, activitatea desfășurată de reclamant nu este încadrabilă în prevederile legale mai sus menționate, astfel că este nejustificată solicitarea acestuia de asimilare a perioadei lucrată în grupa I de muncă anterior datei de 01.04.2001 condițiilor speciale.
Față de considerentele de fapt si de drept mai sus expuse, s-a admis în parte contestația formulată de reclamant, au fost anulate deciziile nr._ din 13.03.2014 și nr._ din 29.11.2013 emise de C.J.P. Gorj precum și Hotărârea nr.8284 din 04.08.2014 emisă de Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, cu obligarea pârâtei C.J.P. Gorj de a emite reclamantului o nouă decizie de pensionare cu luarea în calcul a perioadei 18.08._01 ca fiind lucrată în grupa I-a de muncă în procent de 100%.
Totodată a fost obligată pârâta C.J.P. Gorj să plătească reclamantului diferențele de drepturi bănești cuvenite ca urmare a valorificării perioadei mai sus menționate.
În temeiul art. 453 alin. 1 Cod proc. civ., a fost obligată pârâta C.J.P. Gorj la 400 lei cheltuieli de judecată către reclamant, reprezentând onorariu apărător.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au formulat apel pârâtele C. Județeană de Pensii Gorj și C. Națională de Pensii Publice – Comisia Centrală de Contestații, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare au arătat că petentul prin cererea inregistrata la nr._/30.10.2013 a solicitat acordarea pensiei pentru limita de vârsta, drept pentru care a fost emisa decizia nr._/29.11.2013, prin care a fost respinsa aceasta cerere, motivat de faptul ca nu sunt îndeplinite condițiile impuse de prevederile art. 55 din Legea nr. 263/2010, stagiul de cotizare consemnat in adeverința nr. 2029/11.09.2013 nefiind valorificat in grupa I de muncă deoarece activitatea in funcțiile avute nu se regăsește la punctul 62 din Ordinul 50/1990.
Nemulțumit de decizie, petentul a formulat contestație la Comisia Centrala de Contestații, contestație soluționata prin hotărârea nr. 8284/04.08.2014. Așa cum a arătat si la instanța de fond învederează faptul ca nu a fost valorificat stagiul de cotizare in grupa I de munca, din perioadele menționate in adeverința nr.2029/11.09.2013, deoarece nominalizarea „mențiunile din carnetul de munca” nu este corecta.
Potrivit prevederilor pct. 6 din Ordinul nr. 50/1990, nominalizarea petentului in acesta grupa se impunea a fi făcuta printr-un act (hotărârea consiliului de administrație, decizie, etc).
Arată si faptul ca, pentru valorificarea stagiului de cotizare in grupa superioara de munca se impune prezentarea de documente verificabile (art. 158 alin (2) din Legea nr. 263/2010 „Adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001”).
In acest sens si Comisia Centrala de Contestații si-a motivat hotărârea nr. 8284/04.08.2014 prin care a respins contestația petentului impotriva deciziilor nr._/13.03.2014 si nr._/29.11.2013.
Având in vedere considerentele de mai sus, a solicitat admiterea apelul, schimbarea in tot a soluției instanței de fond, in sensul sa respingerii acțiunii.
Intimatul-reclamant a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea drept temeinică și legală a sentinței criticate.
Examinând sentința prin prisma criticilor aduse și a dispozițiilor legale incidente, Curtea apreciază a fi fondat apelul, pentru următoarele considerente:
Curtea constată că reclamantul a solicitat valorificarea adeverinței nr. 2029/11 09 2013, în care se prevede că în perioada 18 08_01 a lucrat în grupa I de muncă, fila 22, dosar fond, și adeverința nr. 3935/15 07 2014, fila 23, dosar fond, ambele eliberate de ..
Potrivit art. 158 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, „ adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.”
Instanța de fond în mod greșit a admis această cerere și a dispus valorificarea perioadei 18 08_01, ca fiind lucrată în grupa I de muncă în procent de 100%, atâta timp cât adeverința nu conține toate elementele prev. de anexa 14 din Norme iar pe de altă parte, la dosar nu s-au depus acte verificabile din care să rezulte că s-a urmat procedura de încadrare prev. de Ordinul nr. 50/1990 a personalului în grupa I sau a II a de muncă și intimatul a fost nominalizat în grupa I de muncă așa cum prevede pct.6 din O.50/1990.
În anexa 14 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt arătate mențiunile pe care trebuie să le cuprindă adeverința ce atestă încadrarea in grupa I sau a II a de muncă, respectiv denumirea societății unde si-a desfășurat activitatea salariatul, meseria/funcția acestuia, grupa I sau a II-a de muncă in care a fost încadrat, perioada în care a desfășurat activitate in grupa de munca, procentul încadrării în grupa de munca, actul administrativ emis de unitate, conform prevederilor Ordinului ministrului muncii și ocrotirilor sociale, al ministrului sănătății și al președintelui Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990, pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării (proces verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontajele lunare, registrul de evidență a intrărilor în subteran etc.), temeiul juridic al încadrării în grupa I sau a II-a de muncă.
Așadar, în raport de aceste dispoziții legale, Curtea reține că adeverința nr. 2019/11.09.2013 nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de lege pentru a fi valorificată deoarece nu se menționează actul prin care reclamantul a fost nominalizat în grupă de muncă, ci doar că s-a eliberat pe baza înscrisurilor din carnetul de muncă.
Nominalizarea persoanelor în grupă de muncă s-a făcut,la momentul apariției Ordinului 50/1990, de către conducerea unităților și sindicate într-o hotărârea sau proces verbal și apoi pe baza acestora se efectuau mențiunile în carnetul de muncă și nu exista posibilitatea să fie nominalizate direct prin carnetul de muncă.
Nici mențiunile din carnetul de muncă cu privire la grupa de muncă nu pot fi valorificate, deoarece la baza efectuării acestor mențiuni trebuia să stea tot actele verificabile întocmite la nivelul angajatorului, cu ocazia încadrării activității în grupa de muncă potrivit Ordinului nr.50/1990, condiție impusă de art.11 alin. 1 din Decretul nr.92/1976 care prevede că datele privind activitatea depusa pe baza unui contract de munca se înscriu in carnetul de munca, așa cum acestea rezulta din contract sau din actele originale eliberate de unitatea pe baza scriptelor pe care le dețin.
D. urmare, având în vedere că nici cu privire la înscrierile din carnetul de muncă nu s-au depus actele verificabile întocmite conform art. 6 din Ordinul nr.50/1990, nici aceste mențiuni nu pot fi valorificate.
Față de aceste argumente, Curtea în baza art.480 alin.2 Cod procedură civilă, va admite apelul, va schimba sentința în sensul că va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantele-pârâte C. Județeană de Pensii Gorj, cu sediul în Târgu Jiu, .. 14, jud. Gorj,și C. Națională de Pensii Publice – Comisia Centrală de Contestații, cu sediul în București, ., sector 2, împotriva sentinței civile nr. 189/19.01.2015, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. Ș., cu domiciliul în Bumbești-J., ., ., jud. Gorj, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Schimbă sentința în sensul că respinge acțiunea.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08 Mai 2015.
Președinte, M. M. | Judecător, S. A. C. | |
Grefier, A. Golașu |
Red. MM
Tehnored. A.G. / 25Mai 2015
Jud. fond: D. C.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 922/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 414/2015. Curtea... → |
|---|
