Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 594/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 594/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 275/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 594
Ședința publică de la 03 Februarie 2015
Completul compus din:
Președinte: - M. C.
Judecător: - P. P.
Grefier: - S. C.
Pe rol, judecarea apelului declarat de intimatele C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, cu sediul în Tg.J., ., județul Gorj și C. C. DE CONTESTAȚII DIN C. CASEI NATIONALE DE PENSII PUBLICE BUCUREȘTI, cu sediul în București, ., sector 2, împotriva sentinței numărul 2485 din data de 18 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul numărul_, în contradictoriu cu petenta C. M., cu domiciliul în ., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, răspuns consilier juridic S. C. reprezentându-le pe apelantele intimate C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, C. C. DE CONTESTAȚII DIN C. CASEI NATIONALE DE PENSII PUBLICE BUCUREȘTI și intimata petentă C. M. personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat următoarele:
- apelul apare declarat și motivat în termenul prevăzut de dispozițiile art. 155 alin. 1 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, coroborat cu art. 156 din același act normativ și cu dispozițiile art. 468 Cod procedură civilă;
- intimata petentă a depus la dosarul cauzei întâmpinare în raport de dispozițiile art. 471 alin. 5 Cod procedură civilă;
- dosarul se află la primul termen de judecată în această etapă procesuală;
S-a învederat că nu mai sunt cereri de formulat.
Nefiind excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, Curtea, constatând cauza în soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic S. C., reprezentându-le pe apelantele intimate C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ și C. C. DE CONTESTAȚII DIN C. CASEI NATIONALE DE PENSII PUBLICE BUCUREȘTI, a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinței pronunțată de instanța de fond, în sensul respingerii contestației.
Intimata petentă C. M. a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Gorj, susținând că procesul verbal al Consiliului de Administrație nr. 5/22.03.1991 invocat ca act administrativ de nominalizare în grupa a II a de muncă a fost întocmit în anul 1991, iar temeiul legal de încadrare este poziție 168 și 169 din anexa 2 la Ordinul 50/1990. Nominalizarea din adeverințe este corectă întrucât s-a făcut după apariția Ordinului 50/1990, și nu anterior aparției acestuia.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, prin sentința civilă nr. 2485 din 18.09.2014 a admis contestația formulată de petenta C. M., în contradictoriu cu intimatele C. Județeană de Pensii Gorj și C. C. de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice București.
A anulat decizia nr._/20.09.2013 emisă de intimata C. Județeană de Pensii Gorj și Hotărârea nr.7438/14.04.2014 a Comisiei Centrale de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice .
A obligat intimata C. Județeană de Pensii Gorj la emiterea unei noi decizii de pensionare, prin care să fie valorificate adeverințele nr.476/30.05.2013 și nr.742/16.09.2013 eliberate de S.C. Rostramo S.A. Tg-J. prin Lichidator Judiciar Consulting Company IPURL prin care se atestă că în perioadele 01.08._81 și 01.06._90 petenta a desfășurat activitate ce se încadrează în grupa a - II-a de muncă, în procent de 90% .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
În fapt, prin cererea înregistrată sub nr._ din 23.08.2013 petenta C. M. a solicitat intimatei C. Județeană de Pensii Gorj înscrierea la pensie anticipată parțial, cerere care de altfel a fost admisă, fiind emisă decizia nr._/20.09.2013 prin care petenta a fost înscrisă la pensie anticipată parțială, conform legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, începând cu data de 24.09.2013.
Nemulțumită de aceasta decizie emisă de C. Județeană de Pensii Gorj, petenta a contestat-o la C. C. de Contestații din cadrul CNPP București, motivând că nu au fost valorificate adeverințele nr.742/2013 și nr.476/30.05.2013.
Prin Hotărârea nr.7438/14.04.2014 (filele 25-29 din dosar) emisă de C. C. de Contestații din cadrul Casei Națională de Pensii Publice a fost respinsă contestația formulată de petenta C. M. împotriva deciziei nr._ din 20.09.2013 emisă de C. Județeană de Pensii Gorj, ca neîntemeiată.
Prin acțiunea ce formează obiectul prezentului dosar, precizată la data de 29.05.2014, reclamanta a înțeles să conteste atât decizia nr._/20.09.2013 emisă de C. Județeană de pensii Gorj, cât și Hotărârea Comisiei Centrale de Contestații mai sus menționate, întrucât s-a refuzat valorificarea stagiului de cotizare in grupa a II a de muncă, conform adeverinței nr.476 din 30.05.2013, precum și adeverinței nr.742 din 16.09.2013 eliberate de S.C. Rostramo S.A. Tg-J. prin Lichidator Judiciar Consulting Company IPURL, prin care se atestă că in perioadele 01.08._81 și 01.06._90 petenta a desfășurat activitate ce se încadrează în grupa a - II-a de muncă, în procent de 90%, deținând funcția de subinginer la Combinatul de Prelucrare a Lemnului Tg-J..
S-a constatat că intimatele au reținut in motivarea nevalorificării adeverințelor mai sus amintite că procesul-verbal al Consiliului de Administrație nr.5/22.03.1991, invocat ca act administrativ de nominalizare in grupa a II a de muncă a fost întocmit in anul 1991, iar temeiul legal de încadrare este poz.168 și poz. 169 din anexa nr.2 la Ordinul 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, republicat la data de 31 august 1994, nominalizare anterioară apariției ordinului completat cu avizele ulterioare.
Potrivit dispozițiilor art. 158 din Legea nr.263/2010:
„(1) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I și a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt încadrate în condiții speciale.
(2) Adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001”.
La art. 169 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 se prevede că:
“(1) Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:
a) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă;
b) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă”.
Conform dispozițiilor Ordinului 50/1990, instanța reține că încadrarea activității prestate de angajați în grupele de muncă reglementate anterior anului 2001 și eliberarea de adeverințe în acest sens constituie atributul angajatorilor.
Așadar, conform punctului 6 din Ordinul 50/1990:
„Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)”
Instanța a reținut că în adeverințele nr. 476 din 30.05.2013 și nr.742 din 16.09.2013 eliberate de S.C. Rostramo S.A. Tg-J. prin Lichidator Judiciar Consulting Company IPURL a fost menționat și actul administrativ în temeiul căruia s-a făcut nominalizarea, respectiv procesul-verbal nr.5 din 22.03.1991, temeiul juridic al încadrării in grupa a II a de muncă reprezentându-l Ordinul nr. 50/1990, Anexa nr.2- pct.168 și 169.
Adeverințele mai sus menționate sunt eliberate conform normelor aprobate prin HG nr.257/2011 de aplicare a Legii nr. 263/2010, din conținutul acestora rezultând atât temeiul juridic, cât și înscrisul prin care a fost nominalizată in grupa a II a de muncă.
Astfel, C. Județeană de Pensii Gorj ar fi trebuit să aibă în vedere adeverințele care au fost eliberate de S.C. Rostramo S.A. Tg-J. prin Lichidator Judiciar Consulting Company IPURL în baza documentelor verificabile, aflate în arhivele angajatorului și să valorifice perioadele menționate ca fiind lucrate în grupa II-a de muncă, in procent de 90%.
Nu poate fi reținută susținerea intimatelor cum că nominalizarea invocată in adeverințele nr.476/2013 și respectiv nr.742/2013 eliberate de S.C. Rostramo S.A. Tg-J. prin Lichidator Judiciar Consulting Company IPURL realizată prin procesul-verbal nr.5 din data de 22.03.1991 este datată anterior apariției Ordinului nr.50/1990 ce constituie temeiul legal de încadrare prin dispozițiile cuprinse in anexa 2-poz.168 și 169.
Deși actul administrativ de nominalizare in grupa a IIa de muncă a fost incheiat la data de 22.03.1991, apariția Ordinului nr.50/1990 ce constituie temeiul legal de încadrare prin dispozițiile cuprinse in anexa 2-poz.168 și 169 este anterioară, fiind nerelevantă republicarea din 31.08.1994.
Potrivit dispozițiilor art. 126 (1) din normele metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010 aprobate prin HG. nr.257/2011, adeverințele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 14, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhive.
Din interpretarea acestor dispoziții rezultă că adeverințele întocmite și eliberate anterior intrării în vigoare a Ordinului MMFES nr. 590/2008, se utilizează la stabilirea și/sau modificarea drepturilor de pensie chiar dacă strict formal nu sunt conforme cu modelul din anexa la Ordin cu condiția ca pe fond să conțină aceleași elemente și că aceste adeverințe pentru a fi utilizate la stabilirea și/sau modificarea drepturilor de pensie trebuie să îndeplinească condițiile legale de valabilitate la data emiterii lor.
Potrivit art.1 și 2 din Ordinul nr.50/1990 în grupa a I și II de muncă nu sunt încadrate numai activitățile și categoriile profesionale ci și locurile de muncă cuprinse în anexa nr.1 și 2, iar potrivit art.3 beneficiază de încadrare în grupele I și II de muncă, muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele 1 și 2.
Mai mult decât atât, potrivit pct.4 din Procedura prevăzută de Ordinul nr. 590/2008: „Angajatorii sau orice alți deținători de arhive sunt direct răspunzători de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor înscrise în adeverințele pe care le întocmesc și le eliberează”.
Prin urmare, întrucât nu s-a solicitat anularea acestor adeverințe, au deplină putere doveditoare și trebuie valorificate la recalcularea pensiei petentei, intimata neputând refuza valorificarea adeverințelor în litigiu decât în măsura în care constată că acestea nu a fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Astfel, decizia Casei Județene de Pensii Gorj nr._/20.09.2013 prin care nu au fost valorificate perioadele 01.08._81 și 01.06._90, menționate în adeverințele nr.476/30.05.2013 și nr.742/16.09.2013 eliberate de S.C. Rostramo S.A. Tg-J. prin Lichidator Judiciar Consulting Company IPURL prin care se atestă că petenta a desfășurat activitate ce se încadrează în grupa a - II-a de muncă, în procent de 90%, este nelegală.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, după expunerea istoricului cauzei, apelanta pârâtă arată că, așa cum a susținut și la instanța de fond, nominalizarea invocată în adeverințele menționate, este datată anterior apariției Ordinului MMOS nr.50/1990, completat cu avizele ulterioare.
Solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii.
Intimata reclamantă a formulat întâmpinare arătând că procesul verbal al Consiliului de Administrație nr. 5/22.03.1991, invocat ca act administrativ de nominalizare în grupa a II-a de muncă, a fost întocmit în anul 1991, iar temeiul legal de încadrare este poziția 168 și 169 din Anexa 2 la Ordinul 50/1990. Nominalizarea din adeverințele 476/2013 și 742/2013 este corectă, întrucât nominalizarea s-a făcut după apariția Ordinului MM OS nr. 50/1990, și nu anterior apariției ordinului MM OS nr. 50/1990.
Apelul nu este fondat.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate de apelantă și prevederile art.477-479 Cod de procedură civilă, Curtea reține că nu există motive de nelegalitate și netemeinicie a sentinței atacate, prima instanță stabilind în mod corect situația de fapt și aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale în materie.
Astfel, singura critică adusă sentinței, de către apelanta pârâtă, vizează actul de nominalizare menționat în cuprinsul celor 2 adeverințe, respectiv, procesul verbal al Consiliului de Administrație nr. 5/22.03.1991, care, în opinia apelantei, este datat anterior apariției Ordinului MMOS nr.50/1990, completat cu avizele ulterioare.
Sub acest aspect, prima instanță a reținut că actul administrativ de nominalizare in grupa a IIa de muncă a fost încheiat la data de 22.03.1991, după apariția Ordinului nr.50/1990, ce constituie temeiul legal de încadrare prin dispozițiile cuprinse in anexa 2-poz.168 și 169, care este anterioară, fiind nerelevantă republicarea din 31.08.1994.
Această motivare a Tribunalului, pentru valorificarea celor 2 adeverințe și, în consecință, admiterea contestației, este corectă, având în vedere pct. 6 din Ordinul 50/1990 care prevede că: nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.), art. 158 din Legea nr.263/2010, care prevede că: (2) adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001, precum și art. 126 (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010 aprobate prin HG. nr.257/2011, care prevede că adeverințele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă, se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr.14, numai pe baza documentelor verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhive.
Cum, în cuprinsul adeverințelor nr. 476 din 30.05.2013 și nr.742 din 16.09.2013 a fost menționat actul administrativ în temeiul căruia s-a făcut nominalizarea, respectiv procesul-verbal nr.5 din 22.03.1991, temeiul juridic al încadrării in grupa a II a de muncă reprezentându-l Ordinul nr. 50/1990, Anexa nr.2 pct.168 și 169, aceste adeverințe fiind eliberate conform normelor aprobate prin HG nr.257/2011 de aplicare a Legii nr. 263/2010 - din conținutul lor rezultând atât temeiul juridic, cât și înscrisul prin care s-a efectuat nominalizarea in grupa a II a de muncă.- sentința Tribunalului, sub acest aspect, este legală și temeinică.
În raport de considerentele expuse, în baza art. 480 Cod de procedură civilă., apelul va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta C. Județeană de Pensii Gorj cu sediul în Tg-J., ., județul Gorj împotriva sentinței civile nr. 2485 din 18.09.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă C. M., cu domiciliul în comuna Scoarța, ., județul Gorj și intimata pârâtă C. C. de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice București, cu sediul în București, sector 2, . .
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Februarie 2015
Președinte, M. C. | Judecător, P. P. | |
Grefier, S. C. |
Red.jud.P.P.
Jud.fond S.V.U.
Teh.red. A.G./5 ex
Data:09.02.2015
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 593/2015. Curtea... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 2075/2015.... → |
|---|
