Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 414/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 414/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 3569/63/2014
Dosar nr._ ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 414/2015
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. M.
Judecător F. D.
Grefier G. Ț.
******************
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâtele C. Județeană de Pensii D. și C. Națională de Pensii Publice – Comisia Centrală de Contestații, împotriva sentinței civile nr.5323 din 07.10.2014, pronunțată de Tribunalul D.- Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata contestatoare I. I., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: intimata contestatoare I. I., asistată și reprezentată de avocat P. I. lipsind: apelantele pârâte C. Județeană de Pensii D., C. Națională de Pensii Publice – Comisia Centrală de Contestații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că apelul este declarat și motivat în termenul legal, după care,
Avocat P. I. pentru intimata contestatoare I. I., a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Curtea încuviințează proba cu înscrisuri și avocat P. I. pentru intimată depune la dosarul cauzei adeverința nr. 7146/05.12.2014 emisă de Elpreco.
Nemaifiind cererii de formulat excepții de ridicat și constatându-se cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra apelului.
Avocat P. I. pentru intimata contestatoare I. I. a arătat că apelul a rămas fără obiect și a solicitat respingerea apelului pentru considerentele formulate în scris prin întâmpinare și a mai arătat că apelanta nu a are competență să dispună asupra condițiilor de muncă, această competență revine unității angajatoare conform ordinului 50/1990. Nu a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
După rămânerea în pronunțare a cauzei s-a prezentat consilier juridic I. C. pentru apelantele pârâte, a depus delegație și a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 5323 din 07.10.2014, a fost admisă contestația precizată formulată contestatoarea I. I. c.n.p_,domiciliată în C. ., ., în contradictoriu cu intimații C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D. cu sediul în C.,.. 14, județul D. și C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE – COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII, cu sediul în București, ., sector 2.
A fost anulată decizia nr._/23.07.2013 emisă de intimată și Hotărârea nr. 7861/10.06.2014 emisă de către Comisia Centrală de Contestații și va obliga pe intimată să emită o nouă decizie de pensionare cu luarea în considerare a adeverinței nr. 7040/17.05.2013 emisă de către S.C. Elpreco S.A. C..
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a constatat următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul_ din 20.05.2013 contestatoarea I. I. a solicitat intimatei C. Județeană de Pensii D. acordarea drepturilor cuvenite urmare a pensionarii pentru limită de vârstă conform dispozițiilor Legii 263/2010 . Contestatoarea a urmat procedura prevăzută de art. 149 din legea 263/2010 formulând contestație la Comisia Centrală de Contestații înregistrată sub numărul_/26.07.2013 ,astfel că excepția prematurității invocată de către intimata C. Județeană de pensii D. este neîntemeiată .
Intimata ,prin decizia nr._/23.07.2013 a admis cererea de pensionare fără însă, a lua în calcul la stabilirea drepturilor cuvenite contestatoarei adeverința 7040/17.05.2013 din care rezultă că desfășurat o activitate specifică grupei respectiv a II-a de muncă conform Ord. nr. 50/1990.
Formularea generică a fost detaliată in completarea la întâmpinare precizându-se că activitatea desfășurată de către contestatoare în grupa II nu a fost valorificată deoarece funcțiile de primitor-distribuitor,magaziner și gestionar la S.C. Elpreco S.A. C. ,nu se încadrează în prevederile pct.160 din anexa II a Ordinului 50/1990..
Potrivit art. 3 din Ord. nr. 50/1990, beneficiază de încadrarea în grupele I și II, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2. Beneficiază de aceleași drepturi personalul muncitor din construcții-montaj sau din alte activități care realizează lucrări de extinderi, modernizări sau reparații ale capacităților de producție și care își desfășoară activitatea în aceleași condiții cu personalul beneficiarului încadrat în grupele I și II.
Ordinului nr. 50/1990 i s-au adus mai multe modificări, făcând corp comun cu acest act normativ, potrivit cărora a devenit aplicabil și altor categorii de activități și funcții. Principiul de bază al încadrărilor în grupe superioare de muncă nu este regăsirea în liste, ci încadrarea s-a efectuat pe baza existenței condițiilor de muncă deosebite și a uzurii capacității de muncă a persoanelor care au lucrat în condiții nefavorabile de muncă..
Adeverința 7040/17.05.2013 emisă de S.C. Elpreco S.A. C. arată că în perioadele 03.05._93,01.03._01 contestatoarea a desfășurat în procent de 100% activitate în condiții specifice grupei a II-a de muncă (fila -4).
În aceeași adeverință se arată că aceasta a fost eliberată în baza,nominalizării efectuate prin Procesul-verbal nr. 3/20.03.1991 al Consiliului de Administrație și a documentelor verificabile, aflate în arhiva societății .
În anexa nr. 14 se precizează modelul de adeverință care trebuie întocmit pentru ca adeverințele referitoare la încadrarea activității în grupe de muncă să fie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie . Normele de aplicare ale Legii 263/2010 aprobate prin HG nr 257/2011 anexa 14 prevăd înscrisurile ce se au in vedere la luarea in considerare a perioadelor lucrate in grupele de muncă, anterior lunii aprilie 2001, înscrisuri care nu pot fi decât mențiunile din carnetul de muncă sau eventual adeverințe care trebuie să aibă o anumită formă si conținut.
Cu privire la conținutul adeverinței din cauză, se constată că respectă întru totul cerințele prevăzute de anexa 14 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, care la nominalizare menționează că se completează actul administrativ emis de unitate, conform prevederilor Ordinului ministrului muncii și ocrotirilor sociale, al ministrului sănătății și al președintelui Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontajele lunare, registrul de evidență a intrărilor în subteran etc.).
La punctul 160 din ordinul nr. 50/1990 se precizează că activitatea desfășurată de către personalul"de la locurile de muncă sau activitățile cu condiții de muncă nocive grele sau periculoase ,cu temperaturi scăzute sau ridicate….în întreprinderile din industria materialelor de construcții …" se încadrează în grupa II-a de muncă.
Contestatoarea ,conform adeverinței depusă la dosar a lucrat la S.C. Elpreco S.A. C. ,întreprindere care a avut ca obiect de activitate fabricarea de materiale de construcții și unde conform Procesului-verbal nr. 3/20.03.1991 al Consiliului de Administrație ,au existat "condiții deosebite de muncă la toate secțiile de producție ,personalul T.,cadrele de conducere s-au aflat permanent în aceleași condiții de praf și zgomot " .
Din adeverința numărul 7041/17.05.2013 eliberată de către la S.C. Elpreco S.A. C.(fila -5) rezultă că potrivit fișei postului contestatoarea avea obligația de a supraveghea și verifica pe teren modul în care sunt încărcate –descărcate produsele finite pe care le avea în gestiune și pentru că produsele finite erau de dimensiuni mari ,aceste operații se desfășurau pe platforme amenajate în câmp liber în condiții de praf ,intemperii și curenți de aer .În adeverința 7023/13.03.2014, se arată că, doar atunci când completa actele cu privire la operațiile din gestiunea sa, contestatoarea nu lucra în asemenea condiții (fila-32).
Cum textul punctului 160 din ordinul nr. 50/1990 are în vedere "personalul de la locurile de muncă sau activitățile cu condiții de muncă nocive grele sau periculoase" fără a individualiza o anumită categorie profesională rezultă că, indiferent de funcția deținută, salariații care lucrau în condiții de muncă nocive grele sau periculoase ,cu temperaturi scăzute sau ridicate în întreprinderile din industria materialelor de construcții beneficiau de acordarea grupei a II-a de muncă.
Astfel, in cauză se constată că activitatea desfășurată de către contestatoare se încadrează printre funcțiile sau profesiunile care în sensul Ordinului 50/1990 conferă personalului salariat dreptul la încadrarea în grupa a II-a de muncă. Mai mult, prin decizia nr. 258 pronunțată de instanța supremă la 20.09.2004, s-a statuat că nu se poate restrânge aplicarea Ordinului 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții exprese o organului emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
În consecință, instanța a admis contestația precizată formulată contestatoarea I. I. în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D. a anulat Decizia nr._/23.07.2013 emisă de intimată și Hotărârea nr. 7861/10.06.2014 emisă de către Comisia Centrală de Contestații și a obligat pe intimată să emită o nouă decizie de pensionare cu luarea în considerare a adeverinței nr. 7040/17.05.2013 emisă de către S.C. Elpreco S.A. C..
Impotriva acestei sentinte au declarat apel intimatele, C. Județeană de Pensii D. și C. Națională de Pensii Publice – Comisia Centrală de Contestații criticand-o ca nefiind legala si temeinica.
In motivare, s-a arătat ca in mod corect nu a fost valorificata la stabilirea stagiului de cotizare in grupa a II-a de munca, conform poz. 160 din anexa II la Ordinul 50/1990, activitatea desfășurata de contestatoare in perioadele 03.05._92, 01.02._93, 01.03._01 in funcțiile de primitor-distribuitor, magaziner si gestionar in cadrul . întrucât aceasta activitate nu se încadrează in prevederile legale, prin natura atribuțiilor de serviciu nepresupunând lucru efectiv alături de personalul muncitor de baza din secții.
In drept, au fost invocate disp. art. 466-483 NCPC, Lg. nr. 263/2010 si Ordinul 50/1990.
Intimata a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat cu motivarea ca intimatele nu au competenta de a dispune asupra condițiilor de munca, ci aceasta competenta revine organului de conducere colectiv de conducere al societății, iar adeverința nu a fost desființata, fiind corect eliberata in baza procesului-verbal nr. 3/1991.
Analizând sentința apelata prin prisma criticilor formulate, se constata ca apelul este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
In conformitate cu dispozițiile art. 158 al. 2 din Legea 263/2010, adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I si/sau a II-a de munca sunt valorificate, numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Potrivit art. 126 alin. 1 si 5 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 adeverințele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele si-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I si/sau a II-a de muncă se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr.14, numai pe baza documentelor verificabile, aflate în evidentele angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhive. Adeverințele întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 590/2008, până la . legii, vor putea fi valorificate la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie dacă îndeplinesc condițiile de fond și formă prevăzute de acesta.
Din coroborarea acestor dispoziții Curtea reține că rolul adeverințelor de grupă este acela de a atesta un fapt consumat anterior emiterii lor, ele putând fi valorificate numai în măsura în care sunt susținute de documente verificabile, întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001 si conțin elementele prevăzute de modelul din anexa la Ordinul 590/2008 (date de identificare a solicitantului, denumirea angajatorului, durata contractului de muncă, meseria, grupa de muncă, perioada și procentul lucrat în grupă, actul de nominalizare, temeiul juridic al încadrării în grupă, semnătură emitent, etc).
Nu mai puțin insa, este necesar ca aceste adeverințe sa fie emise conform legii, respectiv atât cu respectarea condițiilor de forma referitoare la mențiunile pe care trebuie sa le cuprindă, cat si cu respectarea condițiilor de fond, ceea ce înseamnă ca faptul consumat pe care îl atesta, respectiv încadrarea in grupa de munca, sa fi respectat prevederile legale in vigoare la acel moment.
In cauză, in mod justificat apelantele au refuzat valorificarea adeverințelor de grupă.
Astfel reclamanta, prin acțiunea formulată, se prevaleaza de incadrarea in grupa a II –a de munca atestata prin adeverintele nr. 7040 si 7041/17.05.2013 emise de . activitatea desfasurata in functiile de primitor-distribuitor, magaziner si gestionar in perioada 03.05._92, 01.02._93,, 01.03._01, fiind invocate in acest sens in adeverinte prevederile art. 3 si poz. 160 din anexa 2 din Ordinul Nr. 50/1990.
Potrivit anexei II, pct.160 din Ordinul 50/1990, se încadrează în grupa a II a de munca personalul de la locurile de munca sau activitatile cu conditii de munca nocive, grele sau periculoase, cu temperaturi scazute sau ridicate, in mediu cu pulberi diverse, umiditate, zgomot, trepidatii, gaze toxice, radiatii, vapori de lacuri sau vopsele, in intreprinderile din industria materialelor de constructii ( hale sau poligoane de prefabricate din beton si beton celular autoclavizat, linii tehnologice de fabricare a ipsosului, gipsului, agrocalcarului si dolomitei, produselor ceramice, materialelor de zidarie, dalelor mozaicate, marmorocului, ateliere de tamplarie-modelarie-chituire, executarea de carcase si confectii metalice, precum si activitatea manuala de incarcari-descarcari si manipularea materiilor prime, semifabricatelor produselor finite si combustibililor.
Potrivit alin. 2 din Ordinul nr. 50/1990, în grupa a II a de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. II.
Potrivit alin. 3, beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.
Așa cum se observa din dispozițiile ordinului, acesta instituie principiul legalității grupelor de munca, în sensul ca activitățile, locurile de muncă și categoriile profesionale sunt stabilite numai prin acte normative, ele trebuind să fie cuprinse expres în norme specifice domeniului.
În acest sens, ordinul a stabilit prin alin. 1, 2 si 3 modalitatea de stabilire si încadrare in grupele de muncă.
În consecință, daca prin alineatele 1 si 2 s-au prevăzut în mod expres locurile de muncă, activitățile si categoriile profesionale, beneficiare de grupe de muncă, încadrarea salariaților realizându-se ca urmare a regăsirii acestora în una din situațiile cuprinse in anexe, prin alineatul 3 s-a prevăzut posibilitatea ca alți salariați care nu se regăsesc expres în una din situațiile din anexe, să fie beneficiare a unei grupe de munca, prin asimilare, ca urmare a prestării efective a muncii în una din situațiile cuprinse in anexe.
Aceasta asimilare se realizează indiferent de numărul salariaților și din categoria profesionala din care face parte.
În concluzie, încadrarea în grupele de munca se face fie direct, ca urmare a regăsirii în una din situațiile cuprinse în anexe, fie prin asimilare, ca urmare a desfășurării efective a muncii în situații din cele prevăzute în anexe.
Prin probele administrate în cauză nu s-a făcut dovada că reclamanta îndeplinește condițiile de încadrare în grupa a II a de muncă, pentru activitatea de primitor-distribuitor,magaziner si gestionar fie direct ca urmare a regăsirii în una din situațiile cuprinse în anexe, fie prin asimilare, ca urmare a desfășurării efective a muncii în situații din cele prevăzute în anexe.
În raport de prevederile legale arătate, se constată că pentru stabilirea încadrării unui salariat în grupa de muncă, unitatea sau instanța de judecată are obligația să verifice îndeplinirea condițiilor legale de către salariat, prin raportare la situația concretă în care acesta si-a desfășurat activitatea sub aspectul operațiilor efectuate, condițiilor specifice, locului de muncă, timpului efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în grupe, pentru întreaga perioada în care se solicita beneficiul grupei de munca.
In primul rând, deși instanța de fond a reținut ca activitatea reclamantei de supraveghere a modului in care sunt descărcate - încărcate produsele finite se desfășura in condiții de praf, intemperii si curenți de aer, pe platforme amenajate in câmp liber, cu excepția perioadelor in care completa actele cu privire la gestiunea sa, a făcut abstracție de faptul ca, potrivit punctului 160 din anexa, precizat, era necesara îndeplinirea cumulativa a tuturor condițiilor enumerate de textul acestuia.
Astfel, pe de o parte, potrivit primei teze, era necesar ca locurile de munca sau activitățile sa fi fost desfășurate cu condiții de munca grele sau periculoase, etc. si, pe de alta parte, locurile de munca sau activitățile sa fi fost în întreprinderile din industria materialelor de construcții, astfel cum sunt detaliate de actul normativ, ceea ce nu este cazul in speța, activitatea desfășurându-se pe câmp.
Pe de alta parte, nici conform tezei a II-a din acest punct reclamanta nu putea beneficia de încadrarea in grupa a II-a de munca, textul referindu-se in mod strict la activitatea manuala de încărcări - descărcări si manipularea materiilor prime, nu si la altfel de activități in legătura cu aceasta, respectiv supraveghere si verificare in teren.
In al doilea rând, potrivit pct. 6. din Ordin, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).
Acest act normativ reprezintă cadrul general privind stabilirea si acordarea grupelor de munca .
In conformitate cu prevederile art. 2 din Decretul-lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului s-a emis H.G. nr. 1223 din 20 noiembrie 1990 privind încadrarea în grupa a Il-a de muncă în vederea pensionării, a unor locuri de muncă sau activități în construcții - montaj.
Prin H.G. nr. 1223/1990, s-au prevăzut noi locuri de munca si activitati încadrabile în grupa a II-a de munca, act normativ ce se completează cu prevederile din O. nr. 50/1990.
Astfel, potrivit acestui act normativ:
Art. 1 – Personalul care este în activitate și care a lucrat la locurile de muncă sau activitățile cu condiții de muncă nocive, grele sau periculoase de pe șantierele de construcții-montaj, grupurile de șantiere și întreprinderile-șantier, inclusiv unitățile de deservire ale acestora: bazele de producție, depozitele, laboratoarele, unitățile de mecanizare se încadrează în grupa a II-a de muncă în vederea pensionării, pentru întreaga perioadă efectiv lucrată după 18 martie 1969.
Art. 2 – Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa a II-a de muncă, se face de consiliile de administrație, împreună cu sindicatele libere din unități.
Așa cum se observa din cele mai sus descrise, condițiile de munca trebuie sa se fi desfășurat în condiții grele, nocive sau periculoase, determinate de locul efectiv în care s-a desfășurat munca, descris prin enumerările precizate si care corespund celor enumerate si în norma cadru – pct. 6 din O. nr. 50/1990.
Astfel, încadrarea in grupa II, conform HG 1223/1990 s-a facut pentru personalul care a lucrat la locurile de munca sau activitatile cu conditii de munca nocive, grele sau periculoase de pe santierele de constructii - montaj, grupuri de santiere si intreprinderile - santier, inclusiv unitățile de deservire ale acestora, adică s-a încadrat în grupă de muncă fie locul de muncă, fie activitatea, dar în ambele cazuri trebuia îndeplinită condiția prev.de art.2 din acest act normativ-nominalizarea persoanei.
Rezulta astfel caracterul special al acestui act normativ in raport cu dispozitiile Ordinului 50/1990, caracter derivat din intentia de reglementare a locurilor de munca ori activitatilor desfasurate doar pe șantierele de construcții-montaj etc.
Astfel fiind, desi intimata se prevaleaza de nominalizarea facuta prin procesul-verbal nr. 3/20.03.1991 al Consiliului de Administratie, act indicat in cuprinsul adeverintelor 7040 si 7041/17.05.2013, se constata ca hotararea a carei adoptare acesta o constata a fost luata in aplicarea prevederilor HG nr. 1223/1990 care pretinde indeplinirea altor conditii de incadrare in grupa de munca, cum s-a aratat, si nu in aplicarea Ordinului 50/1990, acesta din urma fiind temeiul acordarii grupei de munca, potrivit mentiunilor din adeverinte.
Ca atare, nominalizarea facuta prin procesul-verbal sus indicat nu poate sta la baza incadrarii in grupa a II-a de munca conform Ordinului 50/1990, privind un act normativ cu caracter special a carui aplicare nu poate fi facuta in speta data fiind trimiterea angajatorului la prevederile Ordinului 50/1990, prin chiar mentiunile facute in adeverintele eliberate.
Pentru considerentele ce preced, in temeiul art. 480 NCPC, urmeaza a fi admis apelul, schimbata sentinta in sensul respingerii contestatiei ca nefondata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul, apelului declarat de pârâtele C. Județeană de Pensii D. și C. Națională de Pensii Publice – Comisia Centrală de Contestații, împotriva sentinței civile nr.5323 din 07.10.2014, pronunțată de Tribunalul D.- Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata contestatoare I. I., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Schimbă sentința în sensul că respinge acțiunea.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Ianuarie 2015.
Președinte, R. M. | Judecător, F. D. | |
Grefier, G. Ț. |
Red.jud.R.M./28 Ianuarie 2015
Tehn.6ex/G.Ț
J.F.C.D.P.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 2334/2015.... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 901/2015. Curtea... → |
|---|
