Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 2493/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2493/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 2605/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2493
Ședința publică de la 19 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. C. G.
Judecător L. B.
Grefier M. H. D.
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, cu sediul in Tg-jiu . jud.Gorj, împotriva sentinței civile nr. 318 din 22.01.2015, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul D. G. cu dom. in Tg-J. . P. nr. 16 ,. ., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termen legal iar prin conținutul motivelor scrise, apelantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Instanța, în baza dispozițiilor art. 244 C. raportat art. 394 C. și art. 482, a constatat încheiată cercetarea procesului și a trecut la soluționarea apelului:
CURTEA
Asupra apelului de față;
Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin sentința civilă nr. 318 din 22.01.2015 a admis contestația formulata de reclamantul D. G. în contradictoriu cu pirita C. Județeana de Pensii Gorj cu sediul in Tg-jiu . jud.Gorj.
A anulat Decizia nr._/22.11.2013 și Decizia nr._/07.03.2014 emisă de CJP Gorj.
A obligat pârâta să emită o nouă decizie care să aibă în vedere la stabilirea dreptului de pensie, adeverința nr.966/26.03.1998, eliberată de Întreprinderea de Țigarete în sensul valorificării perioadei 15.11._98 ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă în procent de 100 %.
A obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a lucrat la Fabrica de Tigarete Tg-J. în funcția de reglor -maistru la secția de confecționat țigarete .
Prin cererea nr._/23.09.2013 reclamantul a solicitat pârâtei acordarea pensiei pentru limita de vârsta, cererea fiind soluționata prin decizia nr._ din 22.11.2013, prin care s-a respins cererea întrucât vârsta reclamantului era mai mica decât vârsta standard.
Prin cererea nr._ din 15.01.2014, reclamantul a solicitat acordarea pensiei anticipate, iar pirita a emis decizia nr._ din 07.03.2014 prin care s-a acordat reclamantului dreptul la pensie anticipata insa nu s-a ținut cont la stabilirea stagiului de cotizare in grupa II de munca in perioada 15.01._98, întrucât temeiul de drept invocate in adeverința 966/26.03.1998 emisa de fostul angajator, este eronat.
La dosarul cauzei se afla adeverința nr. 966 din 26.03.1998 emisa de S.N Tutunul Romanesc S.A - Fabrica de Tigarete ( fila 20 din dosar) prin care se adeverește ca reclamantul a fost angajat in perioada 15.11._98, perioada in care a lucrat in mod permanent in mediu toxic in procent de 100% încadrându-se în grupa a II-a de munca conform Ordinului 125/1990 anexa 2 pct. 92.
Potrivit art. 6 din Ordinul 50/1990 ”Nominalizarea persoanelor care se încadrează in grupele I si II de munca se face de către conducerea unităților împreuna cu sindicatele din unitate ținându-se seama de condițiile deosebite de munca concrete in care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat suprasolicitare fizica sau nervoasa risc deosebit de explozie iradiere sau infectare etc.)”
S-a reținut ca potrivit precizărilor cuprinse in scrisoarea M.M.P.S nr. 5511/22.05.1991 ( fila 69 din dosar) având in vedere art. 2 din Decretul–Lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechități in salarizarea personalului, s-a completat Anexa II la ordinul 125/1990 cu alte activități ce se încadrează in grupa II de munca in mod retroactiv începând cu 18.03.1969, cu respectarea Metodologiei prevăzuta de Ordinul 50/1990. La punctul 6 din acest document se face referire la activitatea prestata de angajații din industria tutunului, activitatea prestata de reclamant regăsindu-se printre acestea.
Aceste activități s-au introdus la poziția 92 din Anexa II la Ordinul 125 /1990 si potrivit acestei prevederi,coroborat cu adeverința 966/26.03.1998 emisa de angajator ( in baza atribuțiilor stabilite chiar de Ordinul 50/1990) in perioada 15.11._98 reclamantul având funcția de reglor la Fabrica de Tigarete Tg-J. a realizat stagiu de cotizare in grupa II de munca in procent 100% întrucât activitatea sa se încadrează in prevederile enunțate.
Astfel nu se justifica respingerea de către pirita a cererii reclamantului de înscriere la pensie pentru limita de vârsta întrucât reclamantul a îndeplinit condiția vârstei standard de pensionare redusa prevăzuta de lege, la data depunerii cererii inițiale.
Având in vedere aceste considerente instanța a admis contestația, a anulat Decizia nr._/22.11.2013 și Decizia nr._/07.03.2014 emisă de CJP Gorj, a obligat pârâta să emită o nouă decizie care să aibă în vedere la stabilirea dreptului de pensie, adeverința nr.966/26.03.1998, eliberată de Întreprinderea de Țigarete în sensul valorificării perioadei 15.11._98 ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă în procent de 100 % si a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că la data de 15.01.2014,contestatorul, prin cererea înregistrată sub nr._ a solicitat acordarea pensiei anticipate, iar casa județeană de pensii a emis decizia de pensie nr._/7.03.2014, prin care i-a acordat o pensie anticipată în cuantum de 1575 lei, începând cu data de 1.02.2014.
Cu privire la valorificarea perioadei 15.01._98, ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă, aceasta nu a fost avută în vedere la determinarea stagiului de cotizare, întrucât temeiul de drept menționat în adeverința nr. 966/26.03.1998 este eronat.
A solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței, în sensul respingerii contestației.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare la data de 7.04.2015, solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței apelate
Apelul este fondat.
Legea 263/2010 a prevăzut în art. 149-151 o procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional. Astfel, deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele sectoriale pot fi contestate în termen de 30 zile de la comunicare la Comisia Centrală de Contestații, iar hotărârile emise de această din urmă autoritate administrativă pot fi atacate la instanța judecătorească în termen de 30 zile de la comunicare.
Prin urmare, este inadmisibilă contestarea direct la instanță a unei hotărâri a casei județene de pensii, fără ca aceasta să fi făcut obiectul verificării legalității exercitat de Comisia Centrală de Contestații, legea nefăcând distincție între deciziile de stabilire,revizuire, recalculare, încetare, suspendare, reluare sau orice altă modificare a pensiei.
D. în măsura în care persoana interesată s-ar fi adresat în termenul legal Comisiei Centrale de Contestații, iar aceasta, în exercitarea obligațiilor ce-i revin, ar tergiversa soluționarea contestației împotriva deciziei emisă de C. teritorială de Pensii, peste termenul prevăzut de lege, de 45 zile, contestatorul avea posibilitatea de a sesiza instanța de judecată.
În acest sens a statuat prin Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012 Curtea Constituțională, arătând că dispozițiile art. 151 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în măsura în care nesoluționarea contestațiilor și necomunicarea în termenul legal a hotărârilor Comisiei Centrale de Contestații, respectiv a comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații nu împiedică accesul la justiție.
Curtea Constituțională a apreciat că procedura prealabilă, obligatorie, prin care titularul dreptului la pensie trebuie să se adreseze mai întâi comisiei instituite în mod expres pentru soluționarea contestațiilor nu aduce atingere dreptului de acces liber la justiție, chiar dacă are caracter obligatoriu, atât timp cât, ulterior parcurgerii sale, persoana interesată se poate adresa instanței de judecată, reținând în acest sens Decizia nr. 1.033 din 14 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 29 octombrie 2010.
Curtea a apreciat, însă, că, în măsura în care o persoană face dovada îndeplinirii cerințelor legii de a se adresa comisiei de contestații pentru soluționarea cererilor referitoare la drepturile de asigurări sociale și a faptului că termenul legal pentru soluționarea și comunicarea acestora a fost depășit, instanțele de judecată, în virtutea rolului lor activ prevăzut de art. 129 alin. (5) din Codul de procedură civilă, nu ar putea respinge ca prematură ori inadmisibilă acțiunea, ci trebuie să soluționeze cauza pe fond. S-a statuat că prevederile art. 151 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 nu pot fi interpretate ca un obstacol de a se adresa justiției în situația în care contestatarul a parcurs procedura administrativă prealabilă obligatorie, a făcut toate demersurile necesare, dar comisia de contestații nu a soluționat cererea în termenul legal.
Concluzia Curții Constituționale a fost aceea că interpretarea dată dispozițiilor art. 151 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, în sensul că acestea ar putea amâna fără limită de timp realizarea drepturilor titularilor dreptului de pensie, poate fi privită, fără îndoială, ca o atingere a dreptului de care aceștia trebuie să se bucure potrivit art. 21 din Constituție.
Or, în speță, reclamantul a formulat contestație împotriva deciziilor emise de casa județeană de pensii nr._/22.11.2013 și nr._/7.03.2014, iar prin hotărârea nr. 9459/15.12.2014 a Comisiei Centrale de Contestații, s-a admis contestația și s-a dispus Casei județene de Pensii revizuirea deciziilor contestate, sub aspectul valorificării ca stagiu de cotizare realizat în grupa a II-a de muncă a perioadei 15.11.1976-1.03.1990, potrivit înscrisurilor din adeverința nr. 966/26.03.1998, eliberată de Întreprinderea de Țigarete Tg. J., precum și în sensul admiterii cererii de înscriere la pensie pentru limită de vârstă, întrucât contestatorul a îndeplinit condiția privind vârsta standard de pensionare prevăzută de lege, la data depunerii cererii inițiale.
Hotărârea mai sus menționată nu a fost atacată la instanța de judecată în termenul prevăzut de lege, astfel că, potrivit art. 151 alin.3 din Legea 263/2010 a rămas definitivă, fiind obligatorie pentru casa județeană de pensii.
Prin urmare, ca efect al admiterii contestației prin hotărârea nr. 9459/15.12.2014 a Comisiei Centrale de Contestații, deciziile nr._/22.11.2013 și nr._/7.03.2014 emise de casa județeană de pensii au fost desființate, caz în care contestația formulată împotriva acestora a devenit lipsită de obiect.
Pentru aceste considerente, apelul declarat de pârâtă se apreciază a fi fondat, urmând a se admite, potrivit art. 480 Cod pr. civ., a fi schimbată în tot sentința civilă, în sensul respingerii contestației formulate ca fiind rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, cu sediul in Tg-jiu . jud.Gorj, împotriva sentinței civile nr. 318 din 22.01.2015, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul D. G. cu dom. in Tg-J. . P. nr. 16 ,. ..
Schimbă sentința, respinge contestația ca fiind rămasa fără obiect.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Mai 2015.
Președinte, O. C. G. | Judecător, L. B. | |
Grefier, M. H. D. |
Red.jud.O.C.G.
Tehn.MHD/4 ex.
Data red.25.05.2015
Jud. fond: L.T.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 4125/2015.... | Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale.... → |
|---|
